Page 71 - 1958-04
P. 71
Nr. 1012 •n W M U l SOCIALISMULUI Q jg 3
VIATA DE PARTID Inginera de la investiţii 30 aprilie-a 9-a aniversare
Cînd muncii de primire în partid AaztSefti că la 'sectorul VII Investi o adevâraTă operă de artă. Armătura a organizaţiei de pionieri
din R. P. R.
se acordă toată atenţia ţii al minei Lupeni lucrează printre galeriei e făcută clin şine de cale
numeroşii ingineri mal vechi şi o jerată îndoite la dimensiunile cerute
proaspătă absolventă a Institutului de de proiect... Explozia tocmai a dis L a 30 ap rilie 1949, din în să rc in a re a ţinînd cont de iniţiativele şi dorinţele
şl sub co n d u cerea P a rtid u lu i M uncito pionierilor, să desfăşo are o vie şi in
Statutul Partidului Muncito fi primiţi în rîndurile candidaţi şi la peste 22 în anul 1958. mine din Bucureşti. Am mai auzit că locat cîteva tone din peretele de re s c R o m în , în 13 şcoli d in B u cu reşti, teresantă activitate făcînd ca această
resc Romîn prevede că în între lor de partid erau mulţi, numă au luat fiinţă prim ele d etaşam en te de săptăm înă să se caracterizeze; prin vo
prinderile sau instituţiile unde rul comuniştilor care trebuiau La succesele dobîndite în nu e vorba de o figurantă, ci de o stlncâ, pe care maşina de încărcat pionieri. A tunci o rg a n iz a ţia de pionieri ioşie şi cîntec, d a r şi prin succese în
numărul membrilor şi al can să se ocupe de ei, de educarea munca de primire în partid, au n u m ă ra 500 de m em bri. Cel 9 ani re s e m n a te în in u n c ă şi în v ă ţă tu ră .
didaţilor de partid este mai ma lor, era mic. Greutăţile ineren contribuit fără îndoială şi con pasionată In ale mineritului şi atunci le încarcă In vagoneţi înlocuind prezintă un d ru m destul de lung, d ru
re de 300, se poate constitui un te oricărui început au fost însă ferinţele organizate de către or m ul de ta prim ele d etaşam ente, la or
comitet pentru conducerea or învinse. Organizaţia de bază s-a ganizaţia de bază. Cu acest am dorit neapărat s-o văd. munca citorva oameni. g a n iz a ţia larg ă, cu ram ificaţii pe tot
ganizaţiei de partid unice pe în întărit mereu prin primirea de prilej tinerii utemişti şi cei din cu p rin su l ţării, în to a te şcolile şl care
treaga întreprindere sau institu noi membri şi candidaţi de par activul fără de partid, luau cu t — Pe colega noastră o cheamă Po- Şi astfel, trecînd din orizont in o- n u m ă ră 800.000 de purtători al c ra v a P e n tru că m ulţi instrţjctojfi de pio
ţie. In baza acestei prevederi tid. Celor puţini de la inceput noştinţă despre trecutul glorios telor roşii din care peste 23.000 n u nieri şi c a d re 'd id a c tic e ’şi-au m a n ife stat
statutare, în urmă cu cîteva zi li s-au alăturat noi cadre de de luptă al partidului, despre i poo Victoria — mi-a spus inginerul rizont, din galerie în galerie, ingi m ai în reg iu n ea noastră. d o rin ţa de a c u n o aşte felul cum v a tre
le a fost constituit un comitet nădejde. Damian Dîrlea, An rolul pe care îl îndeplineşte bui să se desfăşoare această săptă
de partid la Trustul 4 construc drei Nazarin, Ilian Grigore şi partidul în conducerea statului t Davidescu şi, In clipa următoare, îmi nera începătoare învaţă la faţa lo m în ă, V om p re z en ta cîtev a zile ditilr-'
ţii Hunedoara. Pînă aici nimic mulţi alţii deveniţi şi ei mem nostru, despre felul cum trebuie un program , săptăm înal.
deosebit. Comitetul a fost sta să muncească şi să se comporte prezentă o fată ttnără, cu ochii de cului, pe lingă altele, consumările
tutar constituit, îndeplinind ab bri de partid au primit de acum D e pildă, p rim a zl v a fî ziua des
solut toate condiţiile prevăzute sarcina să traducă în viaţă ho- cel căruia i se acordă acest culoarea peruzelei. specifice de explosio la metrul de chiderii săp tă m în ii o rg a n iz a ţiei de pio
tărîrea organizaţiei de bază, a- titlu de mare cinste. Acest lu nieri, zl în c a re pionierii v o r putea tre
de statut. ceea care obliga pe fiecare co cru a făcut ca un număr însem Absolventa Popov Victoria n-a fost rocă, sau consumul specific de mate. ce în revistă drum ul p arcu rs de unW
Deosebit e însă cum s-a ajuns munist să se ocupe de 1—2 nat de muncitori şi tehnicieni să ta te a lor şl v o r a v ea un prilej de a
muncitori din activul fără de se simtă şi mai mobilizaţi în ju rău inspirată cînd şi-a ales speciali rial lemnos la m. liniar. In cei 9 a n i de v iaţă a o rg an izaţiei privi m e re u în a in te sp re noi cu ceriri
la numărul de peste 350 membri partid sau din rîndul utemişti- rul partidului, să-şi însuşească în m u n c ă şl în v ă ţă tu ră . E in d icat ca
şi candidaţi de partid, ţinînd Ior pentru a-i pregăti să devină politica partidului, să se simtă tatea. De aceea, imediat după exame Emoţii la coborirea în mină nu de pionieri, partidul a călăuzit drum ul în a c e a s tă zi s ă v o rb e a s c ă d irecto ru l
seama că în anul 1954, cînd a candidaţi de partid. Creşterea mai legaţi de activitatea comu şcolii, să fie in v ita t sec re ta ru l o rg a
fost înfiinţată prima organizaţie continuă a rîndurilor organiza niştilor şi să ceară astfel primi o rg a n iz a ţie i n o a stre de copii, creşterea nizaţiei de partid, secretarul o rg a n iz a
de bază P.M.R. în cadrul Trus ţiei de bază a făcut posibil ca rea lor în rîndul candidaţilor de ţiei U .T .M . care să v o rb e a sc ă pionieri
tului, aceasta cuprindea doar 7 după cîtlva timp să se creeze partid. nul de stat, a cerut să fie trimisă în mai are încă de pe vremea cînd îşi şl d e z v o lta re a ei, în c o n ju rîn d -o c u g r i lor despre sete a de ştiin ţă ce trebuie să
membri şi un candidat de partid. grupe de partid pe grupuri de c a r a c t e r i z e z e p e p io n ie ri, s ă Ii se v o r
Acum însă numărul acestora şantiere, conduse de cite un Folosind aceste metode, ocu- producţie şi anume în bazinul carbo făcea practica. Acum coboară în sub jă părintească. M ărturii ale acestei b ească despre num ele acelor pionieri
este de aproape 40 de ori mai organizator de partid. Prin pîndu-se cu răbdare de educa
mare decît atunci şi nu pentru crearea grupelor de partid, or rea maselor de muncitori clin nifer al Văii fiului. Poate că la înce teran cu seninătatea şi siguranţa li griji sînt m ulte. N um ai în regiunea c a r e f a c c i n s t e u n i t ă ţ i l o r d e u n d e a il
că Trustul ar fi angajat în a- ganizaţia de bază a reuşit să cadrul Trustului, comuniştii au
ceastă perioadă mulţi oameni desfăşoare o muncă şi mai or reuşit să întărească rîndurile or put s-a simţit stingheră fiind sin niii vechi „băieş". n o astră pionierii au prim it în d a r 6 p le c a t.
printre oare să fie şi membri ganizată în direcţia primirii de ganizaţiei lor şi astfel, aşa cum O a ltă zi v a p u te a fi în c h in a tă c r a
sau candidaţi de partid. Adevă noi membri şi candidaţi de par prevede Statutul Partidului gura fată în întreg sectorul. Aceasta O ciudată dragoste se leagă între case de pionieri în c are îşi petrec cu
rul e că aci, în aceşti ani, şi tid. Sarcina de a selecţiona şi Muncitoresc Romîn, să-şi alea v atei roşii. P o t a v e a Ioc în a c e a s tă zl
mai ales începînd din anul de a pregăti pe cei mai buni gă din sînul lor un nou organ folos tim p u l lib er p este 4.000 pionieri, adunări de d etaşam en t în oare să se
1956, s-a muncit cu mult simţ muncitori, la locul de muncă, evoce figurile celor m al buni purtă*
de răspundere pentru atragerea revenea de acum grupei de par care să le conducă cu pricepere n-a durat mult. Ea şi.a dat repede ea şi acest univers subteran, o atrac iar în v a ra trecută, în tab erele re g io tori ai cra v atei roşii, ale u n o r pionieri
în partid a celor mai înaintaţi tid, care, după ce întocmea do întreaga activitate. sovietici eroi.
muncitori care s-au dovedit a sarul fiecărui muncitor care seama că e înconjurată de colegi buni ţie magnetică îi duce paşii spre cul nale sau centrale, în cele m ai fru m o a
fi, trup şi suflet, ataşaţi parti cerea primirea în rîndul candi V. P1TAN Z iua în ch in ată ştiinţei v a cuprinde
dului. daţilor de partid, şi după ce dis care nu fac o taină din experienţa cuşul acestor fabuloase bogăţii, spre se locuri din ţa ră , p este 13.000 pio a se m e n e a acţiuni c a re să le facă cu n o s
cuta cererea acestuia în aduna O situaţie cute copiilor figurile u n o r m ari oa
In ce priveşte metodele folo rea grupei de partid, propunea lor, din cunoştinţele lor, pe care aceste fluvii încremenite de cărbune nieri şi şcolari s-au odihnit, fortifi- m eni de ştiinţă, deschizători de d ru
organizaţiei de bază să discu condamnabilă m uri, pionieri ai ştiinţei. Se pot o rg a
site în munca de primire în te şi să aprobe dacă e cazul, practica în mină le-a fixat, le-a fă lucitor, ca şi cînd deodată în faţa cîndu-se în v ed erea noului an. n iza în a c e a stă zi a d u n ă r i cu te m ă s a u
partid, nu sînt nici ele deosebite. în adunarea generală a organi Pe întreg cuprinsul patriei expoziţii le g ate de cuceririle ştiinţei şl
Aici, ca de altfel în majorita zaţiei de bază, primirea în noastre, organizaţiile U.T.M. şi cui mai sigure. Victoria Popov a fost ochilor ei uimiţi ar scinteia intr-o In o rg a n iz a ţia de pionieri copiii în tehnicii contem porane, sărb ăto rirea pio
rîndul candidaţilor de partid bibliotecile săteşti desfăşoară o v a ţă să-şi iu b ească fierbinte patria. In nierilor fruntaşi la în v ăţătu ră, întîlnlrl
tea organizaţiilor de bază ale a celor care solicitau acest lu largă activitate în cadrul con ajutată să înveţe cum se face con explozie de culori, ţlşnită deodată in acest sens în m ulte u nităţi de pio cu o am en ii de ştiin ţă, co n cu rsu ri „Gitle
partidului, fiecare comunist a cru. Controlul şi îndrumarea cursului „Iubiţi cartea". La nieri din re g iu n e a n o astră se d esfăşo a ştie cîştig ă", „D ru m e ţii v eseli", etc.
avut şi are sarcina ca, la locul permanentă a muncii grupelor Certeju de Sus, acest concurs trolul unei lucrări proiectate (gale noaptea de cărbune, evantaiul verde ră cu rezultate frum oase concursul „Să
de muncă, să se ocupe de creş de partid de către organizaţia nu se poate desfăşura pe urmă ne cu n o aştem ţin u tu l n a ta l" în cadrul
de bază a făcut posibil ca lu toarele considerente; cărţile celor rii, puţuri, suitori, planuri înclinate, al ferigilor arborescente... căruia num ai în anii 1956 — 1957 au
terea şi educarea acelor munci-- nar, media celor prinvţi în rîn două biblioteci (a căminului fost o rg an izate peste 600 de excursii
tori care au perspectivă să de dul candidaţilor de partid să a- cultural şi a Comitetului sindi rampe). Aproximaţia nu are ce căuta Popov Victoria mai învaţă In în re g iu n e şi în ţa ră , la c a r e a u p a r
vină candidaţi de partid. E drept jungă Ia aproximativ 20 mun cal al întreprinderii Certej) sînt ticipat peste F4.000 pionieri.
că Ia început a fost greu. Cei citori şi tehnicieni în anul 1957, aruncate de-a valma, în nişte în acest sector de activitate. O ga noua ei profesie să cunoască pe mi
care, în focul luptei pentru în lăzi, iar acestea zac într-o ma
deplinirea planului de produc gazie „bine încuiată". Acces la lerie are rolul de a ajuta extinderea neri. Nu numai pe cei ce înaintează
ţie, obţineau rezultate remarca biblioteca-magazie au pînă în
bile şi dovedeau prin însăşi fap prezent preşedintele şi secreta exploatării, asigurarea jroniurilor de în piatră, Zar şi pe cei care dau
tele lor că merită cinstea de a rul comitetului de întreprindere
şi — „fără autorizaţie" — şo lucru, transportul in subteran al pro ionele de cărbune. Vechii mineri au
bolanii.
ducţiei, accesul minerilor în abataje. alîiea de povestit. Politeţea şi căl
Principalii' vinovaţi de starea
de lucruri existentă la Certeju Inginerii de la investiţii an şi o răs dura Inimii lor, le cunoaşte numai In o rg a n iz a ţia de pionieri, copiii
de Sus s în t: secţia de învăţă- în v aţă să p ătru n d ă tainele naturii, să
mînt şi cultură a raionului 11ia, pundere financiară. Lucrările trebuie cel ce-a trăit mult timp printre mi se înarm eze cu cunoştinţe tem einice des
care n-a controlat niciodată fe p re lu m e şi v iaţă, să se o b işn u ia sc ă
lul în care se desfăşoară munca controlate cu pricepere spre a se exe neri. cu aplicarea m ai sigură a cunoştinţelor
cu cartea în Certeju de Sus, iar dobîndite în şcoală de practica m uncii
în al doilea rînd, comitetul sin cuta la profilul prevăzut în proiect. Prietenii şi prietenele inginerei Po productive. In acest scop şi-a g ăsit o Z iua m uncii de folos obşteso, în care
dicat, care deşi a primit din Im început de drum, iinăra ingine pov Victoria care ar fi teniaţi să o la rg ă a p lic a re tra d iţio n a lu l c o n cu rs al copiii pot în tre p rin d e o serie d e a c
partea întreprinderii o cameră căineze că s-a înfundat în „provin m icilo r n a tu ra lişfi la c are în an u l şco ţiuni pornind de la înfru m u seţarea şco
în care să fie instalată bibliote ră e ajutată printre alţii şi de cole cie" riscă să primească din partea ei lar 1956 — 1957 în re g iu n e a n o astră lii, a u liţe i s a tu lu i, s a u o ra ş u lu i, Ia
ca, n-a luat pînă în prezent gul ei mai cu experienţă, Marinescu replica: „provincia aceasta îmi dă, a u p a rtic ip a t a p ro a p e 16.000 pio n ieri strîn g e re a de fler vechi, sticle şi bor
nici o măsură pentru amena loan, absolvent al InStitiUuliii de mi atit pe linie profesională cît şi în şi şco la ri, p re c u m şi c o n c u rs u l m ic i cane, m a c u latu ră de hîrtie, diferite de*
jarea ei. ne din Leningrad. Popov Victoria o viaţa de toate zilele, satisfacţii mai lor tehnicieni la care au participat pes şeuri, explicîndu-li-se copiilor caracte
terminat institutul abia de un an şi substanţiale decît ar putea oferi ţi te 16.500 pionieri şi şcolari. rul patriotic al m u n cilo r obşteşti şi u r
Oamenii ¦muncii şi tineretul patru luni. Pentru a-şi fixa cunoş nui absolvent al faculiăfii, o ocupaţie m ărin d în acelaşi tim p efectul eduoa-
din Certeju de Sus, îşi pun le tinţele teoretice, ea coboară adesea In o rg a n iz a ţia de pionieri, copiii în tiv al acţiunilor întreprinse.
gitima întrebare : pînă cînd va in subteran. Cite lucruri interesanie oarecare într-un birou de minister
mai dura această situaţie con nil se pot vedea la suie de metri sub v a ţă să cînte, să-şi m anifeste ta O a ltă zi p o a te fi d e d i c a t ă cîn te*
damnabilă ? pămînt I Iată, ea a ajuns în peregri din Capitală, fără legătură cu specia cului, poeziei şi jocului.
nările ei prin mină la o brigadă care
SIM ED R U PA SCU litatea pentru care s-a pregătit.
I n s tr u c to r r a io n a l U.T.iM. 1 sapă o galerie in piatră. Lucrarea e I . B A L ’A N lentele lor artistice să iubească
Pe măsura dezvoltării conti l . . . . _________________________ ___ ________„ folclorul patriei. A cestui scop serveşte
nue a întreprinderilor din Va
lea Jiului creşte numărul popu şi concursul cu ltu ral-artistic de curînd
laţiei. întrucât raionul Petroşani
este un raion cu un puternic G rijă perm anentă pentru copiii iniţiat şi ap licat în reg iu n ea n oastră.
specific industrial aproviziona ceferiştilor din Simeria
rea populaţiei constituie una din N um ai la prim a fază a concursului, faza S e m ai pot o rg a n iz a şi alte zile ca:
cele mai importante probleme ce ziua întîinirilor cu prietenii d rag i —
se cer rezolvate de sfaturile d e ş c o l i , p e s t e 20.000 p i o n i e r i ş i ş c o m u n cito ri, elevi, stu d en ţi, etc. pe care
populare. copiii i-au d escoperit că au fost cînd-
lari au d eb u tat pe scenele im provizate v a pionieri în u n ita te a lor, ziu a sp o r
Cîştigurile sporite a.le mineri tului, ziua prieteniei ou pionierii din
Solemnitatea înmînârii u n or lor, în mod deosebit după intro Pe lîngă grădiniţa cu orar grijesc totodată „şl de-a.-forma în sălile de c la să , în c ă m in e le c u ltu U n iu n e a S ovietică şi din alte ţări,
ducerea experimentării sistemu redus, în Simeria a luăt fiinţă copiilor păreri despre ce este ziua s u rp riz e lo r şi altele.
lui îmbunătăţit de salarizare şi acum cîţiva ani, pentru copiii ai bine şi rău. rale sau în cluburile m uncitoreşti.
normare a muncii, creşterea pu căror părinţi sînt în producţie,
terii de cumpărare a acestora, o grădiniţă cu orar prelungit. Nu numai la acestea se re O rg a n iz a ţia de pionieri dezvoltă la
fac ca în localităţile Văii Jiului Grădiniţa aceasta, de la înce zumă programul grădiniţei
ordine şi medalii , - să, se distribuie tot mai multe putul înfiinţării ei şi pînă în pre cu orar prelungit din Simeria. copii d ra g o ste a de inuncă, prin acti
mărfuri alimentare şi industriale, zent a fost înconjurată de toată Adesea, copiii acestei grădiniţe
atenţia conducerii Atelierelor sînt văzuţi încolonaţi, străbătînd vitatea lor folositoare patriei. Zeci de
Reţeaua comerţului de stat C.F.R.; a fost dotată cu toate locurile din jurul oraşului, sau
(U rm a re din pag. l-a ) în to v ă ră ş irii d in T o t e ş ti; U rs u Gheor,- destul de extinsă cuprinde zeci cele necesare (mobilier, jucării) în curte, la joacă în aer liber. to n e de fier vechi au fost d a te oţela- O rg an izarea şi d esfăşu rarea acestei
şi zeci de magazine de tot felul. şi aprovizionată îndestulător.
ghe, b rig a d ie r la G .A .C din Peşte- S-au obţinut succese în ceea ce Basmele prezentate prin dia- rilo r din H u n e d o ara, m ii de k ilo g ram e săp tăm în i co n stă în m odul în care in
priveşte deservirea cumpărători Personalul care. deserveşte gră filme în fiecare Săptămînă de
0 atm osferă de caldă prietenie, s-a niţa ; B uşan loanichie, preşedintele în lor şi consumatorilor în unităţi c-îte două ori, bucură mult co de sem inţe de pădure şi de fructe structorul de pionieri, îm p reu n ă cu c a
le O.C.L., şi T.A.P.L., lucrătorii diniţa e calificat, iar progra piii ceferiştilor simerieni. Se în
văzut o apropiere deosebită între or tovărăşirii din S ă lc iv a ; B an Terezia, avînd o comportare tot mai ci ţelege deci, că după asemenea strîn se d e pionieri contribuie la îm p ă drele didactice, lucrează cu întregul
vilizată.; mele întocmite pentru a ordona programe, masa de prînz e aş
g a n e le n o a stre c o n d u c ă to a re şi m a s a colectivistă G .A .G . IIia ; S o rin o a lo an , teptată cu multă nerăbdare, du d u rire a a sute de hectare, m ii de sti colectiv p ionieresc, cu toţi in stru cto rii
In trimestrul I al acestui an desfăşurarea zilei sînt bine în pă care urmează apoi somnul cle şi b o rcan e a d u n a ie de pionieri, pre
lucrătorilor din acest sector im portant secretar al C om itetului com unal de s-a vîndut populaţiei cu 238 tone reconfortant şl odihnitor. cu m şi alte acţiu n i de folos obştesc a- de d e ta şa m e n te şi în felul cu m se fo
carne, 129 tone pîlne, 78 tone tocmite, variate. Copiii întvaţă du c o în sem n ată contribuţie econom iei
d e a c tiv ita te şi o h o tă rîre fe rm ă de a p a rtid L ă p u ş n ic ; B orca T raian, se- ulei etc., mai mult decît în tri VALER FLO RIA N patriei noastre. loseşte ajutorul părinţilor, utem iştilor
mestrul I al anului 1957. S-au aici scurte poezii, să rostească
m unci cu tot elanul pentru înflorirea cretar-oasier al întovărăşirii din L ă deschis 3 noi unităţi ale O.C.L. corespondent P înă la 30 aprilie — „Z iua o rg a n i şi a tu tu ro r celor ce sînt prieteni ai
Alimentara, 2 magazine Aprozar, cuvintele corect, să numere, fi zaţiei de pionieri din R .P .R .", m ai sînt
g o s p o d ă r iilo r c o le c tiv e şi a î n t o v ă r ă p u ş n ic ; B anciu B eniam in, preşedinte s-au reprofilat şi specializat o d o a r c îte v a zile. p io n ie rilo r.
serie de magazine de produse se dezvoltă dragostea pentru co
şirilor, pentru în făp tu irea întocm ai a le în to v ă ră şirii din R a p o î t; A lm ă şa n industriale. V a tre b u i c a începîricl cu a ce st an, S ă lu crăm în a ş a fel ca ziu a de 30
lectiv, adevăr, muncă şi pentru s ă rb ă to rire a zilei de 30 a p rilie s ă o
sarcin ilo r n o astre la sate. L o g h in , c re sc ă to r de porci la G .A .S. Creşterea puterii de cumpăra d esfăşu răm în cadrul unei săptăm îni, aprilie — „Ziua creării organizaţiei de
re a celor ce muncesc reiese şi curăţenie. Educatoarele se în declarînd-o în toate u nităţile de pio
P u b licăm m ai jos lista celor deco O ră ş tie ; Schm idt A rtur, m aistru zoo din faptul că în primele 3 luni nieri „ S ă p tă m în ă pionieriei". In cadrul pionieri din R .P .R ." să d e v in ă o zl de
acestei săp tăm în i, instructorii de pio
raţi. te h n ic la G .A .S. O r ă ş t ie ; B u g arl O tto, din acest an, s-au vîndut măr nieri, îm p reu n ă cu conducerile şcolilor, n eu itat, o zi d r a g ă p io n ierilo r şi u n
O R D I N U L M U N C I I C L A S A 111-a m ecan ic la S.M .T. O r ă ş t ie ; P o p a lus- furi industriale în valoare de m in u n a t prilej de a cu ltiv a la pionieri
C leja loan, p reşed in tele G .A .C. O bre- tim preşedintele S fatului p o p u lar al d rag o stea pentru tradiţiile o rg a n iz a
j a ; N icoară loan, secretarul C om ite com unei T u r d a ş ; C araşc a A urel, bri ţiei lor.
tului com unal de partid M ih a lţ; Ho- g a d ie r la G .A .C. T u r d a ş ; C an d ro iu IOAN B IL D E A
m oro de a nu Ştefan, v icepreşedinte al A ngheluş, preşedintele G.A7G. d in S ecretar al C om itetului reg io n al
Sfatului popular ra io p a l O răştie; Spini î S trem ţan E lena, colectivistă U .T.M .
Ş en d ru c V aier, directorul T rustului gos- G .A .G . Ş i b o t ; K irr loan, p reşed in tele
ta t- H u n e d o a r a ; lanuşevici Nicolae, G .A .C. A poldu de S u s ; N istor V.
in g in e r şef la G .A .S. A p o ld u d e S u s ; Ion, in g in e r a g ro n o m la G .A .G . din
V iniş P etru, şeful secţiei G .A .S. A pol G î r b o v a ; M ă r ă s c u I. A l e x a n d r u , i n g i Peniru o c îf mai bună aprovizionare cîteva unităţi comerciale din Va'
lea Jiului să existe însemnat*
du de S u s ; G yorfi M ihai, m aistru vi ner a g ro n o m la G .A .C. din D a i a ; minusuri în. gestiune.
ticol la G .A .S. P etreşti ; A nghel loan; B ietnel M atei, m e m b ru al G .A .C . P ia-
m a istru viticol la G .A .S. A p oldu de nu de J o s ; O lteanu N. N icolae, tra c apopulaţiei din Valea Jiului La şedinţa Comitetului execu
tiv al Sfatului popular raiona
S u s î T ă u ş a n lo an , p reşed in tele G .A .C. to rist la S.M .T. M ie r c u r e a ; Lupii D. au participat şi conducătorii or
M iercu rea ; U reche N icolae, sec re ta r al V aier, m e c a n ic ' la S .M .T , M ie rc u re a ;
C om itetului raional P.M .R . Sebeş, F ieischer Siinion, m ecan ic G .A .S. A- ganizaţiilor comerciale, ţii au fă
M ED A LIA M U N C II p o ’. d ; M o g a D u m i t r u , s t r u n g a r G . A . S . 5.000.000 lei mai mult decît în organizat, cît şi „Parada mo Deşi T.A.P.L. şi-a realizat şi cut unele propuneri preţioase îr
primul trimestru al anului 1957. dei" ce a avut loc la Petroşani,, depăşit planul, în activitatea a- vederea îmbunătăţirii aprovizio
S ta n c iu A. L o g h in , m a istru viticol A poldu de s u s : C azan A vram , d irec unde s-au prezentat peste 200 cestuia mai sînt lipsuri. Nu s-au nării populaţiei în viitor,
la G .A .S. A lba Iulia ; M iclău ş Viorel, Organizaţiile comerciale s-au de modele. studiat cerinţele specifice fiecă
tra c to rist la S.M .T. A lba lu lia ; B ota torul G .A .S. P e tre ş ti; Floca Petru, preocupat mai mult în ultimul rei localităţi, s-au neglijat une Printre măsurile preconizate <
M aria, colectivistă G .A .C. G is te i; U - timp de calificarea şi educarea Succesele obţinute în activi le oraşe dîndu-se mai multă a- se înfăptui în trimestrul II sîn
reche T raian, preşedintele în to v ărăşi preşedintele întovărăşirii din R ă h ă u ; lucrătorilor din comerţ, de pre tatea organizaţiilor comerciale tenţie oraşului Petroşani. La următoarele : urmărirea îndepli
rii din Ig h iu ; L a d a loan, preşedintele zentarea mărfurilor în mod cît sînt evidente. Ele arată grija Vulcan şi Lupeni se simte lipsa nirii planului, respectarea pre
P e te r Ş tefan, m e m b ru al G .A .C. „ P e - mai atrăgător. partidului şi guvernului nostru produselor de patiserie, la fel vederilor contractuale, repartiza
pentru ridicarea continuă a ni din restaurante lipseşte uneori rea judicioasă a mărfurilor pi
tdfi S a n d o r " d in D ev a. Cursurile de calificare au fost velului de trai al celor ce mun vinul vărsat, în timp ce condu localităţi, evitarea risipei 1;
urmate de un număr de 70 dc cesc şi demonstrează totodată carne şi pîine etc.
tovarăşi, de asemenea în unită creşterea continuă a puterii de
ţile comerciale se găsesc 31 de cumpărare a acestora. cerea T.A.P.L. nu şi-a ridicai De asemenea se vor lua mă
ucenici care urmează a se ca
lifica. Organizaţiile de bază de In dorinţa de a îmbunătăţi şi nici cantităţile ce le avea con suri pentru punerea în funcţii
partid şi comitetele sindicale or mai mult aprovizionarea oame
ganizează periodic conferinţe cu nilor muncii din Valea Jiului, tractate. a unei fabrici de mezeluri pi
caracter educativ în faţa lucră recent Comitetul executiv al Sfa
torilor. tului popular raional Petroşani Magazinele de produse indus lîngă întreprinderea de indus
a analizat felul cum ap muncit
Multe magazine sînt model în organizaţiile comerciale în pri triale nu dispun de cantităţi si)-,-1.trie locală „6 August", o secţii
ceea ce priveşte deservirea în mul trimestru şi a elaborat mă
grijirea şi prezentarea mărfuri suri pentru îmbunătăţirea acti ficiente de mărfuri ce s'înr tot : de semi industrializare a fructe
lor. Printre acestea se pot arăta vităţii acestora în trimestrul II.
magazinele nr. 56 din Iscroni, mai mult cerule-în Valea Jiului.. \ lor şi zarzavaturilor pe lîngi
70 din Lupeni, 25 din Petrita, Din şedinţă a reieşit ca în ac
14 din Petroşani şi multe alte tivitatea organizaţiilor comerci Printre aceste mărfiîri sînt: Aprozar. Pentru o mai bun;
le. De asemenea, s-au evidenţi ale din raionul Petroşani există
at în muncă lucrători cum sînt şi lipsuri. Astfel, O.C.L. Alimen stofele de calitate . superioară, aprovizionare cu zarzavaturi si
tovarăşii Ivasuc Anton, Iovan
Elisabeta de la O.C.L. alimen tara şi Aprozar nu şi-au reali mobilă, maşini de cusut, maşini vor pune în funcţiune vagoane
tara, Schreter Âdolf, Butuza Ana
zat planul de desfacere pe tri de spălat rufe, biciclete, motoci navetă Petroşani-Arad şi Petro
de la O.C.L, produse industri
mestrul I. La aceasta a contri clete etc. şani-Craiova.
ale, Costăchel Paraschiva de la
'Aspect de la solemnitatea înmulţirii unor ordine şi medalii. IN CLIŞEU : T.A.P.L. şi alţii. buit faptul că unii furnizori nu Unele magazine O.C.L'. şi Bu Se va intensifica munca di
Tov. Dumitra Dejeii, preşedintele sfatii lui popular regional, înmimnd Medalia fete ale T.A.P.L. nu sînt îndea calificare şi educare a lucrători
muncii iov. t^'^iin Siancin. De mare succes s-au bucurat şi-au respectat obligaţiile con juns de corespunzătoare din care lor în scopul unei deserviri ci
expoziţiile cu vînzare ce s-au cauză nu se poate asigura o mai civilizate a celor ce mun
tractuale, în raion n-au intrat bună deservire. Mai există încă cesc. '
stocuri supranormative, nu se
tonte mărfurile repartizate. dă toată grija selecţionării luc Traducerea în viaţă a măsu
rătorilor din comerţ din care cau rilor preconizate va ridica ni
velul activităţii organizaţiilo
ză unde elemente necinstite pă comerciale din Valea Jiului, v;
trund în comerţ şi se dedau la duce la o aprovizionare lot ma
furturi, lucru ce a făcut ca în
bună a oamenilor muncii,
U. P
