Page 72 - 1958-04
P. 72
Paâ. A O RI!m c SOCIAlISMQWî Kr 1042
- vX4>gllB3 H S
I Incepînd din anul acesta t
x U l i m â l e s i l f i • j u i t i m e i e s i l f i • xlU tim elB s i l f i In U.R.S.S. se va frece la ziua de muncă
de 7 şi 6 ore pentru muncitorii
şl funcţionarii din unele ra iu ri als
industriei grele
MOSCOVA 21 (Agerpres) — In anii 1958 — 1959, se spune
TASS anunţă: Corâilelul Cen in continuare în hotărire va fi
tral al Partidului Comunist al posibilă trecerea complectă la
Decernarea premiilor Lenin înfiinţarea asociaţiei sovietice Uniunii Sovietice, Consiliul de ziua de muncă redusă in ramu
de prietenie şi colaborare Miniştri al U.R.S.S. şi Consiliul rile industriei grele şi trecerea
Central al Sindicatelor din U- la ziua de muncă de 7 ore a lu
niunea Sovietică au adoptat o crătorilor din celelalte ramuri
In domeniul literaturii şi artei pe anul 1958 ci tarile Orientului arab hotărire cu privire la trecerea ale economiei naţionale.
in anul 1958 la ziua de muncă
MOSCOVA. 22 (Agerpres) Talentul lui s-a manifestat deo grad ; el a fost coleg al Galinei MOSCOVA. 22 (Agerpres) ministrului Culturii al Ll.R.S.S., de 7 şi 6 ore a muncitorilor şi C.C. al P.C.U.S., Consiliul de
TASS transmite : Comitetul pen sebit de strălucit cu prilejul pu Ulanova şi primul ei partener. TASS transmite: In seara zilei a prezentat un raport în care a funcţionarilor din unele ramuri Miniştri al U.R.S.S. şi Consiliul
tru decernarea premiilor Lenin nerii în scenă a piesei „Trage Acum 20 de ani el s-a întors de 21 aprilie, din iniţiativa unui arătat evoluţia legăturilor ruso- ale industriei grele din U.R.S.S. Central al Sindicatelor din
în domeniul literaturii şi artei dia optimistă11, care oglindeşte în patrie, în Gruzia, unde şi-a grup de cunoscuţi oameni de arabe. precum şi cu privire la regle U.R.S.S. au considerat necesar
a decernat premii pe anul 1958. eroismul poporului sovietic în consacrat toate forţele creării ştiinţă, fruntaşi ai vieţii publice, mentarea salariilor lor. ca în anul 1958 să fie trecuţi
anii războiului civil. Autorul ei teatrului de balet gruzin. El a reprezentanţi ai vieţii culturale, Mohamed A El Kuni, ambasa la ziua de muncă de 7 şi fi ore
A fost distins cu premiul Le este cunoscutul dramaturg sovi pus în scenă la Tbilisi 23 de ai muncitorilor şi ai ţărănimii dorul Republicii Arabe Unite în In hotărire se subliniază că muncitorii şi funcţionarii din in
nin sculptorul Mihail Anikusin etic Vsevolod Visnevski. Piesa a spectacole de balet în care a de colhoznice din U.R.S.S., la Mos U.R.S.S., a mulţumit oamenilor dezvoltarea economiei sovietice dustria carboniferă, chimică, a
din Leningrad, autorul monu fost scrisă cu 20 de ani în urmă, ţinut 42 de roluri. Ciabukiani a cova a avut loc o adunare or de ştiinţă şi cultură sovietici şi creşterea necontenită a pro şisturilor, de la întreprinderile
mentului ridicat în cinstea lui dar în regia lui Tovstonogov, în repurtat cel mai mare succes ganizatorică în cadrul căreia a care au luat parte la constituirea ductivităţii muncii permit să se industriei metalurgiei neferoase,
Puşkim. In primavara anului tre octombrie 1957, ea a răsunat în- ca balerin şi ca actor în baletul luat fiinţă asociaţia sovietică de asociaţiei şi i-a urat mult succes. treacă imediat la înfăptuirea siderurgice, de la uzinele de ma
cut, cu prilejul sărbătoririi celei tr-un spirit nou de pe scena „Othelo11, pe muzica compozito prietenie şi colaborare cu ţările sarcinii politice şi economice de teriale refractare şi de produse
de a 25 aniversări a Leningra Teatrului de dramă „Puşkin11 rului gruzin Aleksei Maciavari- Orientului arab. Conducerea asociaţiei este for cca mai mare importanţă trasa metalice, de la întreprinderile
dului, sculptura în bronz, înaltă din Leningrad. La succesul ani. Pentru realizarea acestui mată din 99 de persoane. Preşe tă de Congresul al XX-lea al de prelucrare secundară a me
de patru metri, a marelui scrii spectacolului a contriouit admi spectacol şi pentru interpretarea Serghei Kaftanov, locţiitor al dinte asociaţiei a fost ales P.C.U.S. — trecerea la ziua de talelor feroase, de la fabricile
tor rus a fost instalată în Piaţa rabilul joc al artiştilor şi în pri rolului lui Othello, Ciabukiani a Serghei Kaftanov. muncă de 7 ore a tuluror munci de ciment, întreprinderi!? pen
artelor, în faţa clădirii cunoscu mul rînd interpretarea rolului primit premiul Lenin. torilor şi funcţionarilor, iar a tru producţia de articole din be
tului Muzeu fus. Anikusin a conducătorului de către artistul Sub presiunea opiniei publice: muncitorilor cu profesiuni prin ton armat şi beton, din con
lucrat la mai multe statui a!e Iuri Tolubeev care a fost de a- Dmitri Şostakovici a fost dis cipale care lucrează în subte strucţii şi alte întreprinderi, cu
lui Puşkin. El a creat printre semenea distins cu premiul Le tins cu premiul Lenin pentru Primul ministru al japoniei ran, in industria carboniferă şi reglementarea concomitentă a
altele o statuie a poetului în nin. minieră — la ziua de muncă salariilor lor.
marmură, care se află în pre simfonia a Xl-a „Anul 1905“. se pronunţă împotriva instalării de fi ore.
Printre laureaţi se află admi Această simfonie a fost executa După cum se subliniază în ho-
zent în clădirea universităţii din tă pentru prima oară în ajunul bazelor atomice americane In anii 1956-1958, se arată in tărîre, la reglementarea sala
Moscova. rabilul balerin sovietic Ciabukia- sărbătoririi celei de a 40-a ani hotărire, muncitorii care lucrea riilor vor fi majorate salariile
versări a Revoluţiei din Octom TOKIO 22 (Agerpres) Lar ma Okinawei drept o „problemă ză in subteran în minele car categoriilor de muncitori cu sa
A fost distins de asemenea cu ni, de naţionalitate gruzină. Cia- brie, în toamna anului trecut, şi gul curent de împotrivire faţă internă a Japoniei11 şi că va face bonifere din bazinele Doneţului larii mici şi va fi redusă dife
a avut un puternic ecou în rîn- de instalarea pe teritoriul Ja toate eforturile pentru a obţine şi Lvov — Volinsk au fost tre renţa dintre salariile maxime şi
premiul Lenin regizorul Gheor- bukiani a învăţat la cunoscuta durile opiniei publice. poniei a bazelor pentru rachete din partea S.1J.A. recunoaşterea cuţi la ziua de muncă redusă. Se cele minime.
şi arme nucleare care a cuprins drepturilor japoneze asupra a- termină operaţiunea de trecere
ghi Tovstonogov din Leningrad. şcoală de coregrafie din Lenin pături tot mai largi ale opiniei cestei insule precum şi interzi la ziua de muncă de 7 şi fi ore Data precisă a trecerii munci
publice japoneze determină a- a muncitorilor şi funcţionarilor torilor şi funcţionarilor la ziua
In domeniul ştiinţei şi tehnicii ne anul 1958 din întreprinderile miniere, me de muncă de 7 şi 6 ore şi a re
glementării salariilor in dife
MOSCOVA 22 (Agerpres). bru corespondent al Academiei. se pot cerceta în mod practic cum şi pe reprezentanţii guver cerea bazelor nucleare ameri talurgice şi cocso-chimice, din ritele întreprinderi ale ramurilor
TASS transmite: Comitetul pen Ei au studiat procesele formării nului de la Tokio să ia atitu industriale sus-amintite va fi
tru decernarea premiilor Lemn minereurilor, legate de activita puternicele sisteme energelicc, dine în această problemă. Agen cane în această insulă. siderurgie.
în domeniul ştiinţei şi tehnicii tea magnetică. Lucrarea lor este liniile de transport de energie ţia United Press relatează că stabilită de Consiliile economiei
a decernat premiile pe anul 1958. de o mare însemnătate pentru electrică la distanţe foarte mari, intro declaraţie făcută la 21 a- Presiunile autorităţilor americane asinra
prospectarea zăcămintelor de prilie, in faţa comitetului pen pacifiştilor de pe arcb ircaţîunea „Osiden Rule“ naţionale, ministere, de comun
Au devenit laureaţi o serie de metale. Harta tectonică a diferite aparataje electrice şi al tru problemele cabinetului al ca acord cu sindicatele.
fizicieni sovietici. Un grup de oa U.R.S.S. şi a ţărilor limitrofe, tele. Se bucură de o largă popu merei superioare a parlamentu HONOLULU 22 (Agerpres). prească intrarea ambarcaţiunii
meni de ştiinţă — academi alcătuită la scara de 1 : 5.000.000 laritate combinele rapide de Ambarcaţiunea „Golden Pute11, „Golden Rule“ in perimetrul u- Instructori americani pe
cienii Lev Arţimovici, Mi sub conducerea academicianului înaintare, de înaltă productivi lui japonez, primul ministru a pe bordul căreia se află 4 ce riaş, avînd o suprafaţă de lingă trupele rebele din
hail Leontovici împreună cu Nikolai Satski pe baza recoman tate, realizate de Iakov Gume- subliniat că guvernul său va tăţeni americani care au pornit 400.000 de mile patrate, unde
colaboratori ai Institutului dărilor Congresului internaţional nnik şi Mihail Kovalciuk. spre insulele Eniwetok (locul urmează să aibă loc noi expe Sumatra
de geologie, a fost adoptată ca respinge orice încercare de a unde urmează să aibă loc ex rienţe americane cu arme nucle
de energie atomică — au bază ştiinţifică pentru întocmi Un grup de specialişti în su se stabili pe teritoriul japonez perienţele americane cu arme are. Agenţia France Presse men DJAKARTA 21 (Agerpres).
efectuat cercetări asupra puter rea hărţilor internaţionale ale dura electrică în frunte cu nucleare), îşi continuă drumul ţionează că autorităţile ameri TASS anunţă : Presa indonezia
nicelor descărcări de şoc în gaze Europei şi lumii. Monografia Evghemi Ignatcenko şi Gheorghi baze pentru armele nucleare. pentru a protesta împotriva vii cane urmăresc „să se opună na anunţă că trupele rebelilor
pentru obţinerea unor tempera „Solurile părţii de sud a Sibe Raevski a elaborat şi introdus Tot agenţia United Press re toarelor experienţe. După cum prin convingere sau prin forţă din Sumatra centrală sînt ins
turi extrem de înalte. Aceasta riei11, face bilanţul activităţii de în producţie o metodă industri relatează agenţia France Pres- acţiunii manifestanţilor paci truite de instructori americani.
deschide calea menită să ducă aproape patru decenii a eminen ală de construire a rezervoare latează ca un simptom al creş .se, autorităţile americane iac fişti11, ameninţîndu-i pe aceştia
Ia înfăptuirea reacţiilor termo tului pedagog siberian prof. lor pentru produse petrolifere, presiuni pentru a încerca să o- cu ani de închisoare. „Rebelii, scrie ziarul „Indone
nucleare dirijate. Konstantin Gorşenin din Omsk. din panouri metalice plate ce se terii mişcării populare japoneze zia Observer11, folosesc tehnici
Ea este folosită pe scară largă înfăşoară în rulouri. pentru realipirea la Japonia a -© 8- eni americani şi armament ame
Acad. Nikolai Bogoliubov a insulei Okinawa că la 21 apri rican11. Un corespondent special
soluţionat problemele privind e- Un mare grup de oameni d La Expoziţia universală de la Bruxelles al acestui ziar, care se află pe
laborarea teoriei microscopice a lie primul ministru Kişi a primit lîngă trupele locotenet-coloneiu-
suprafluidităţii şi a elucidat in ştiinţă şi ingineri, condus de o delegaţie a adunării legisla Aflux de vizitatori la pavilionuL lui Kaharuddin din regiunea Su
teresantul fenomen al supracon- matra de vest, anunţă că printre
ductibilităţii — probleme care la valorificarea unor uriaşe în acad. Ivan Bardin, a fost distins tive a insulelor Ryukyu care i-a sovietic rebelii care se retrag se află ca
au frămîntat pe oamenii de ştiin tinderi de terenuri înţelemle. cu premiul Lenin pentru reali prezentat cererea de a soluţiona instructor maiorul american
ţă din numeroase ţări. zarea primelor instalaţii indus neîntirziat problema insulei O- BRUXELLES 21 (Agerpres). rimental de cercetări pentru ma Brown.
Au fost distinse cu premii Le triale de turnare continuă a ote kinawa. Kişi a declarat că gu TASS anunţă : Expoziţia uni şinile unelte aşchielcare.
Geofizicianul prof. Mihail Bu- nin cîteva lucrări din domeniul lului. vernul japonez consideră proble versală de la Bruxelles continuă Cu tot ajutorul străin, scrie
diko a creat climatologi a bilan ştiinţelor umanitare. Acad. Sta- să atragă un mare număr de vi Un mare aflux de oameni se ziarul, rebelii se retrag din toate
ţului termic — un nou domeniu nislav Strumilin a consacrat o zitatori. Ca şi în zilele preceden observă şi în secţiile care ilus sectoarele.
al ştiinţei despre climă. In lu te cel mai aglomerat este pavi trează ocrotirea sănătăţii şi sis
crările sale el a dovedit pentru lucrare capitală istoriei siderur lionul sovietic. „Pavilionul vos temul de asigurări sociale din Scopul vizitei prerrueruîui
prima oară că suprafaţa pămîn- tru este cel mai bun, cel mai Uniunea Sovietică. turc în Japonia şi Coreea
tului încălzeşte ea însăşi atmos giei în U.R.S.S. — ramură de Pentru extinderea comerţului între frumos şi cel mai interesant din
fera în loc de a prelua căldura cea mai mare importanţă a eco întreaga expoziţie11, este conclu Pavilionul american, vecin cu de sud
de la aceasta, aşa cum se cre zia multor vizitatori înscrisă in cel sovietic, atrage de asemenea
dea înainte. Concluziile acestui nomiei naţionale. In această lu Est şi Vest cartea de impresii în numeroase numeroşi vizitatori. Aici de cel TOKIO 21 (Agerpres). La 21
om de ştiinţă contribuie la re crare este expus un vast material limbi ale lumii. mai mare interes se bucură sec aprilie a sosit la Tokio Adnan
zolvarea diferitelor probleme te- ţiile consacrate automatizării Menderes, primul ministru s!
0 1 etice şi practice — prevederea faptic şi statistic şi este dată o LONDRA 22 (Agerpres) Zia strucţii navale din Anglia şi re In afara machetelor primilor producţiei, Anului Geofizic şi e- Turciei, care va face în Japonia
timpului, îmbunătăţirile funciare profundă analiză economică a rul „Yorkshire Post11 publică un ducerea comenzilor pentru con sateliţi artificiali sovietici şi nergiei atomice. Mare este nu o vizită oficială de patru zile.
etc. acestuia. „Gramatica limbii le articol redacţional în care chea struirea de noi nave, ziarul a- spărgătorului de gheaţă atomic mărul vizitatorilor ia instalaţia Din Japonia Menderes va pleca
tone11, care se datoreşte acade mă la extinderea comerţului în rată marile posibilităţi pentru „Lenin11, un mare interes tre electronică specială de memora în Coreea de sud. După cum re
Au fost premiate o serie de micianului leton Ian Endzelin, plasarea de nave în Uniunea So zesc maşinile unelte cu comandă re. Această maşină complexă în latează agenţia United Press,
lucrări ale chimiştilor care au — program. Funcţionarea corec registrează date privitoare ia unul din scopurile vizitei lui
Cercetat desfăşurarea unor reac este denumită o enciclopedie a tre Est şi Vest. Ziarul scrie că vietică. tă şi precisă a maşinilor unelie, principalele evenimente istorice Menderes este de a convinge Ja
ţii. Grigori Raduvaev, profesor care îndeplinesc fără nici o in din fiecare an începînd din anul ponia şi Coreea de sud să în
la universitatea din Gorki, a a- lingvisticii baltice. Acest om de din cauza embargoului instituit Ziarul se pronunţă în spriji tervenţie a omului operaţii com 4 i. e. n. şi terminînd cu anul cheie un pact de alianţă al Asiei
juns la concluzii interesante des plicate după un program dat, curent. La dorinţa oricărui vizi de nord-est care să fie legal de
pre variaţia activităţii radicali ştiinţă a lucrat peste 50 de ani la mărfurile care au o aşa nu nul declaraţiei făcute de sir stîrneşte o admiraţie generală. tator, această maşină imprimă S.E.A.T.O., pactul de la Bagdad
lor liberi în soluţii în funcţie de la alcătuirea ei. mită importanţă strategică, An Greville Maginness, preşedintele datele pentru oricare an, în zece şi N.A.T.O.
structura lor. Prof. Nikolai E- glia a fost lipsită de un schimb Camerei de comerţ ruso-britani- „Este pur şi simplu fantastic11 limbi ’ diferite.
manuel din Moscova a descope Au fost distinse cu premii de mărfuri direct cu Uniunea ce, care a subliniat că trebuie
Sovietică şi alte ţări socialiste. desfiinţată lista de mărfuri al au declarat într-un glas doi in
Lenin o serie de lucrări remar
cabile în domeniul tehnicii. Prin
tre acestea figurează realizarea
şi introducerea în industrie a u- Subliniind în legătură cu aceas căror export în U.R.S.S. este
nui complex de maşini unelte ta declinul din industria de con interzis.
automatizate pentru prelucrarea
pinioanelor conice. Acest com
In Sumatraplex a fost elaborat de un grup „guvernulr“ebel a fost
de ingineri specializaţi în cons
rit principii noi de stimulare a trucţia de maşini unelte, în frun nevoit să părăsească oraşul Bukittingi gineri care au studiat îndelung
reacţiilor chimice lente în lanţ te cu Vasili Kedrinski. Inginerii şi cu atenţie funcţionarea unei
prin acţionări de scurtă durată opticieni Feodor Gherasimov şi DJAKARTA 22 (Agerpres). situat la 60 km. sud de Parnu, maşini de frezat verticale cu co JO I, 24 A P R IL IE 1958
asupra lor. Potrivit informaţiilor transmise care a fost eliberat la începutul mandă — program realizată de
Dmitri Cebmataev sînt autorii de la cartierul general al arma ofensivei trupelor guvernamenta un colectiv al institutului expe-
Printre laureaţii premiului Le unei metode de fabricare a unor tei indoneziene „guvernul11 rebel le în Celebes. --------------------------- _ _ ----------------
nin figurează numele unor cu reţele de difracţie deosebit de a evacuat oraşul Bukittingi şi
noscuţi geologi — academici precise. Acad. Mihail Kostenko
enii Anatoli Betehtin, Aleksandr şi prof. Valentin Venikov au re s-a retras la Batusangkar situat Şedinţa Consiliului de Securitate SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE:
Zavariţki, Victor Nikolaev, mem alizat modele cu al căror ajutor în munţi. Comandamentul mili Rezoluţia prezentată de reprezentantul U.R.S.S. D E V A : D racul păcălit; PE T R O S E B E Ş : Sim fonia L eningradului : O-
tar al rebelilor s-a instalat în RA.ŞT1E : D o u ă l o z u r i ; H A Ţ E G : M in -
apropierea localităţii Solok. O- Ş A N I: A rticolul 4 2 0 ; Cizzie M ac K ay;
cuparea acestor două localităţi dric • A LB A I U L I A : G erv aise ; PE -
Conferinţa de la Acera a întărit solidaritatea ţârilor a spus purtătorul de cuvînt al NEW YORK. 22 (Agerpres) Uniunea Sovietică cu privire la BARU M A R E : în co tro ?; Z L A T N A :
africane armatei indoneziene, locotenent- TASS transmite : După cum s-a luarea unor măsuri urgente pen TR ILA : E p a v e ; H U N E D O A R A : cine
colonelul Pirngadie, va duce la anunţat, la 21 aprilie a început tru a se pune capăt zborurilor F la c ă ra s tin s ă ; T E IU Ş r C ic a tric e a ; m a „ M a x i m G o r k i 11: C i u lin ii B ă r ă g a
lichidarea rebeliunii din Suma la New York la ora 15 (ora lo avioanelor militare ale Statelor nului ; S IM B R IA : O v a ră neobiş
tra. cală) şedinţa Consiliului de Se Unite ale Americii încărcate cu A PO L D U DE SU S : G arnizoana nem u nuită.
curitate convocată la cererea U- bombe atomice şi cu hidrogen
Declaraţiile ministrului de externe Trupele guvernamentale care niunii Sovietice cu scopul de a în direcţia frontierelor Uniunii r it o a r e ; L O N E A : V ră jito a re a ; IL1A:
au ocupat localitatea Indarung examina problema luării unor Sovietice , considerînd că prac
măsuri urgente pentru a se pune tica acestor zboruri agravează Lecţia v ie ţii; BRAD : G him pele ;
se îndreaptă spre So'ok, situat capăt zborurilor avioanelor mi încordarea în relaţiile dintre sta
A L T U N IS IE I litare americane încărcate cu te, creează un pericol pentru se SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO:
la aproximativ 40 de km. de a- bombe atomice şi cu hidrogen, curitatea popoarelor şi continu
ACCRA 21 (Agerpres) TASS ne de a obţine încetarea războ în direcţia frontierelor Uniunii area acestor zboruri poate duce P ro g ra m u l 1 : 6,45 A lb u m şco lar ţ jo cu ri p o p u la re ro m în eşti ; 15.30 M u
anunţă : Luînd cuvîntul la 18 iului din Algeria. eest oraş. Pirngadie a declarat Sovietice. la tulburarea păcii generale şi la 8.00 M a te ria le d in p r e s ă : 9.00 M uzică zică u ş o a r ă ; 16,30 M u zică sim fo n ică
aprilie la o conferinţă de presa, izbucnirea unui război atomic d in o p e r e ; 9,30 L e g e n d e le Oii,Tipu r o m â n e a s c ă ; 17,15 S ă în v ă ţă m lim ba
Mokaddem, ministru! Afacerilor Referindu-se la relaţiile fran- corespondenţilor de presă că o- După aprobarea ordinei de zi distrugător, cheamă Statele U- lui i 10,00 M u zic ă de e s t r a d ă ; 11,30 r u s ă c î n tîn d ; 17,30 A rii şi d u e te d in
Externe al Tunisiei, a subliniat co-tunisiene, ministrul Afacerilor a luat cuvîntul reprezentantul nite să se abţină de a trimite T ra is ta cu p o v e ş ti; 12,33 M u z ic ă u- o p e r e te ; 18,55 S ta lu l m e d ic u lu i: „Tu-
Externe al Tunisiei a subliniat biectivul atacului forţelor gu Uniunii Sovietice, Sobolev. La ş o a r ă s 15,05 M u zic ă p o p u la r ă ; 15,45
marea importanţă a conferinţei că poziţia adoptată de guvernul M e r id ia n e ; 16,15 V o rb e şte M o s c o v a ; b c r c u l o n u l p u l m o n a r 11 ; 1 9 , 1 5 M u z i c ă
ţărilor independente din Africa francez este incompatibilă cu vernamentale sînt oraşele Solok 17,25 V r e a u s ă ş t i u ; 1 8 ,3 0 M u z i c ă u -
de la Acera pentru întărirea so demnitatea naţională a Tunisi ş o a r ă de R a d u Ş e r b a n şi A u re l G iro - d e e s t r a d ă : 19,50 T r a n s m is iu n e din
lidarităţii popoarelor africane. ei, echivalează cu un atentat la şi Batusangkar. v e a n u ; 19,05 M elodii p o p u la re rom t- sala D alles a concertului de m uzică
de c a m e r ă ; 21,35 M uzică populară ro
m ân ească ; 22,00 M uzică corală ro
Arătînd că conferinţa a acordat integritatea naţională. Dacă nu In ce priveşte frontul din Ce- sfîrşitul cuvîntării sale reprezen avioane militare cu bombe ato r ie ş ti; 19,45 D e la c o re sp o n d e n ţii n o ş m ânească.
o atenţie deosebită problemei al vom obţine evacuarea trupelor lebes, agenţia United Press re tantul sovietic a prezentat ur mice şi cu hidrogen spre fron B u letin e de ş t i r i : 5,00; 6,00; 7,60
geriene, Mokaddem a subliniat franceze pe cale paşnică, a spus latează că rebelii fug în panică mătorul proiect de rezoluţie : tierele altor state pentru a a- tri v o l u n t a r i ; 19,55 N o a p te b u n ă . c o
că această conferinţă a demons el, poporul tunisian, care nu a spre sud, prin junglă. Trupele meninţa securitatea acestor sta 11,00: 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 20,00
trat năzuinţa popoarelor africa uitat de lupta sa recentă, va fi guvernului au atins un punct „Consiliul de Securitate, exa- pii j 20,40 C în tă A n g e la M oldovan; 22,00; 23,52 ( p r o g r a m u l I), 14,00;
gata să Pei.a ăteastă luptă* . minînd problema prezentată de te sau pentru demonstraţii mili 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (p r o g ra m u l
tare11, 21.00 T rib u n a R a d io ; 21,15 P e aripile II).
v a ls u lu i; 23,15 M elodii p o p u lare rom â
n e ş ti. P r o g r a m u l I I : 14,03 C â n te c e şi
**i liAl©¦¦<!¦ Mk>I
Redacţia şi administraţia ziarului gtr. 6 Marlie or. 9, Telefon: 18S-IS9, Taxa plătită in num?r ar conform aprobării Direcţiunii Generale P î.I.R . or. 236,320 difl 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea R/pllgrafică „1 Mai“ — DL VA,
