Page 73 - 1958-04
P. 73
>.0-®_*A-fl » o 8 PROLETAR1 DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA!
CINSTE FR U N TAŞILO R j C i f i ţ i în pag. 2 - 3
în transformarea socialistă j Raportul Biroului Comitetului
a agriculturii din regiunea noastră! ţ -regional al P.M.R. privind acti-;
[vitatea economico-organizatorică >
(a întreprinderilor de construcţii
>din regiunea Hunedoara în lu
m ina sarcinilor trasate de Di
rectivele Congresului al IMea
¦al P.M.R.
J
("
Anul X Nr. 1043 Joi 24 aprilie 1958 4 pagini 20 bani
c
s •«*» O* «O» «0--.0.*©*»-0* r
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. R.
r DECRET
Pentru convocarea ATarli Adunări Naţionale a Republicii î
Populare Romîne. ?
In temeiul articolului 37 litera A din Constituţia Repu- ?
blicii Populare Romîne. ,' *
zile,2 1 5 6 .4 7 5 kg. piese Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare J
* Romîne a convocat Marea Adunare Naţională în sesiune, pen- *
| tru ziua de luni 28 aprilie 1958, ora 9 dimineaţa, la sediul Marii *
¦ Adunări Naţionale.
Vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale ¦
A sp ect de la so le m n ita te a d e c o ră rii cu o rd in e şi m ed alii a cc or o. tI J rTJaT eT eI f eT lâÎT MiHAIL RALEA
><ît» Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale
de fruntaşi în tran sfo rm area so cialistă a agriculturii din reg iu n ea noas GHEORGHE STOICA
Bucureşti, 23 aprilie 1958.
* *••*•**¦*1 '••*¦**•••*•><>.-o• *S>•'d•**"•» -C-»—O**<»•*fr»
tră, care a av u t loc du m in ică în s a l a de festivităţi a Sfatului popular HUNEDOARA (de la subredacţia noastră vo în proporţie de 18 la sută. Urmează apoi echi 8§ d i a n i d e ja n a şte
luntară)-. In secţia turnătorie de tontă din ca pa condusă de Spăriosu Ioachim, cu o depă
re g io n a l. drul sectorului turnătorie al combinatului side şire de normă de 12 la shtă faţă de angaja
rurgic Hunedoara, întrecerea socialistă care se mentul luat ş.a. Adunarea festivă ic la Bucureşti
desfăşoară cu prilejul întîmpinării zilei de 1 Una din realizările cu care se pot mindri
Mai ia un avint din ce in ce mai sporit. Colec M arţi d u p ă -a m ia z ă a a v u t loc în ai o rg an izaţiilo r obşteşti şi ai in sti
tivele de turnători ale acestei secţii, organizînd turnătorii, sint şi cele peste 16.000 kg. man-
din timp şi bine locurile de muncă, au reuşit ca gan care a fost economisit datorită înlocuirii sala A teneului R.P. R om îne a d u n a tuţiilor centrale, oam eni de ştiinţă,
in perioada de la 1-21 aprilie să dea p.înă in acestuia la uscatul formelor cu gazul de cocs,
care costă mai ieftin. rea fesiivâ o rg an izată de C om iteiul a rtă şi cultură, vechi m ilitan ţi ai
prezent, peste plan, o cantitate de 56.475 kg.
Succese asemănătoare au mai avut şi mun orăşenesc B ucureşti ai P.M .R ., cu m işcării m uncitoreşti din ţa ra n o a s
piese turnate. Aici, printre echipele cârd se men citorii secţiei turnătorie de tuburi. Astfel, echi
pa lui Rusu Mihai a depăşit norma de produc p r i l e j u l c e l e i d e - a 88- a a n i v e r s a r i a tră, g en erali şi ofiţeri superiori ai
ţin în fruntea întrecerii, se relevă şi aceea con
naşterii m arelui co n d u căto r şi în v ă forţelor noastre arm ate, activişti de
dusă de Carol Gros, care, din angajamentul de
ţător al proletariatului internaţional, partid, de stat şi ai o rg an izaţiilo r de
a turna 110 iingotiere, a realizat 92 buc. iar pină ţie cu 11 la sulă, iar cea condusă de Spătaru V lad im ir llici L enin. m asă, reprezentanţi ai oam enilor
la sfirşitul lunii aprilie, va mai forma un nu Mihai, a reuşit, tot in această perioadă, să re
măr de încă 30 Iingotiere. Datorită strădaniilor ducă rebuturile cu 5 la sută faţă de toleranţa In prezidiul a d u n ă rii au luat loc m uncii din întreprinderile şi insti
depuse pină acum, echipa a putut să depăşească admisă.
to v a ră ş ii G heorghe G heorghiu-D ej, tuţiile C apitalei.
C hivu Stoica, G heorghe A po sto l, A d u n area festivă a fost deschisă
Em il B o d n ăraş, m em b ri în B iroul de tov. F io rian D ănălache, m em b ru
norma de producţie în perioada 1-21 aprilie a.c., G H . A4ARINOV1C1 Politic al C .C. al P.M .R ., A. A. Epi-
al C .C. al P.M .R ., p rim -se c re ta r al
şev, a m b a sa d o ru l U niunii Sovietice C om itetului orăşenesc B ucureşti al
P ..M .R .
Zile de producţie m ărită la B ucureşti, D u m itru Coliu, L eo n te
IA N U ŞE V IC I N ICO LA E BAN TEREZIA R ăutu, m em bri supleanţi ai B irou
in g in e r şef la G .A .S. colectivistă G .A .C. llia,
A poldu de Sus. d e c o r a tă c u M e d a lia ATuncii lui P o litic al C .C . al . P .M .R ., Gfi E x p u n erea c o n sa c ra tă celei de-a
decorat cu O rdinul M uncii LUPENI (de In subredacţia avut depăşiri de plan intre 62- ziua de producţie mărită a adus S to ic a , secretaru l P rezid iu lu i Aîarii 88- a a n i v e r s ă r i a n a ş t e r i i l u i V l a d i
noastră voluntară). In cinstea 75 la sută. S-au mai evidenţiat rezultate dintre cele mai bune.
zilei de I Mai, la întreprinde mecanicii Nicolae Bojincă şi Secţia Ill-a textilă — secţie 'de A dunări N aţionale, Florian D ănăla- m ir llici L enin a fost făcută de tov.
rea de explorări din Lupeni, Gheorghe Şerban, strungarii
muncitorii organizează zile de Florian Sandu şi Vasile Briceag, che, academ icienii lorgu Iordan, Leonte R ăutu, m em bru su p lean t ai
producţie mărită. O astfel de zi, care au obţinut depăşiri de plan
a fost organizată de curind şi intre 25-55 la sută. Dintre sec tineret ~ a depăşit toate aştep Ş tefan M iicu şi M ihai B eniuc, m a B iroului P o litic a! C .C. al P .M .R .
la atelierul mecanic din Bărbă- ţiile atelierului, cele mai fru tările. Toate muncitoarele şi-au
teni. Organizînd bine munca, depăşit planul, cu peste 50 la estrul em erit al artei A lfred Alen- E xpunerea a fost subliniată de p u
folosind la maximum orele de moase rezultate au fost înfăp sută. In mod deosebit s-au remar
lucru, muncitorii acestui atelier tuite de secţiile timplăne, fieră cat. Maria Porajan cu o depăşire delsohn, A nufa T eodoru, ţe să to a re ternice aplauze. Cei prezenţi au m a
au reuşit să depăşească planul
in această zi cu 27 la sută. - La rie, vulcanizare, sudură, strun- Ia in trep rin d erea textilă . „ F la m u ra nifestat cu căldură pentru atotbirui-
acest bilanţ îmbucurător, au
contribuit intr-o măsură mare, gărie şi mecanică. Ele şi-au în R o şie ",, C o n sta n ţa . N eacşu,. croito toarea învăţătură m arxist-leninistă,
sudorii loan Ferescu, loan Ste
deplinit planul in acea zi cu 10- reasă la. F. C. „G h. G heorghiu-D ej", pentru unitatea internaţionalistă a
garu şi Marin Grigore, care' au 64 la sută.
a planului de 100 la sută, Xe- A urel N em eş, a ju sto r la C om plexul partidelor com uniste şi m uncitoreşti,
•&¦ nia Mesaroş cu 103 la sută, Ma
ria Tekereş cu 100 la sută, Ma C.F.R . „G riv jţa R oşie", şi E lisabeţa pentru puternicul la g ă r so cia list în
Şi la Filatura din Lupeni, ria Aldea cu 63 la sută şi alte
le. P a v e l, ţe să to a re la uzinele textile frunte cu U n iu n ea Sovietică, pentru
•
"¦^ rT - iVoî e m f r r f c ^ i ------- - • cauza păcii între popoare.
L a a d u n a re a festivă au asistat to P a rticip a n ţii Ia a d u n a re au a p la u
varăşii : P etre Borilă, . N icolae C ea-
dat şi o v a ţio n a t în d e lu n g penlru g lo
G R IG O R E GOANŢA uşescu, A lexandrţi D răghici, A le riosul P a rtid C om u n ist al U niunii
M A T E I S1LVIAN x an d ru A loghioroş, C o n stan tin Pîr- Sovietice, pentru P artid u l A îuncito-
vulescu, gen eral colonel . Leontin Să- resc R om în, o rg a n iz a to ru l şi în d ru
m ătorul poporului nostru pe calea
Minereu de fier pentru furnale iăjan, .Ş te fa n V o itec, Al. B îrlâ- lum inoasă ară ta tă dc Lenin, calea
deanu, m em bri ai C.C. al P.M .R .,
ALA1AŞAN L O G H IN Minerii de Ia exploatările nereu de fier mai mult decît era m em bri ai gu v ern u lu i, c o n d u c ă to ri socialism ului şi a păcii.
crescător de porci Ghelar şi Teliuc au extras şi planificat. In acelaşi timp, anga
PETER ŞTEFAN livrat furnalelor de la Hunedoa jamentul luat în cinstea zilei cat pe fiecare. post. Minerii din Şedinţa de la Moscova
colectivist G .A .C. la G .A .S. — O răştie, ra şi Călan, între 1 ianuarie— de 1 Mai, de a da peste plan echipele conduse de Nicolae Si-
„Petoli Ş ân d o r" D eva decorat cu M ed alia M uncii 3000 tone de minereu, a fost mina de la exploatarea Ghelar A I O S C O V A 22 ( A g e r p r e s ) . — T A S S tem eieto ru i P a rtid u lu i C o m u n ist şi al
decorat cu M edalia M uncii, 21 aprilie, cu 6.431 tone de mi- realizat de două ori. Din pro şi Gaşpar Florincaş de la ex statului socialist.
-e ducţia totală dată peste plan ploatarea Teliuc au dat în luna transm ite :
- anul acesta, 4.500 tone aparţin aceasta, în medie zilnic peste L a 2 2 a p rilie , o r a 18, la T e a tru l
colectivului de mineri de la ex plan, pe fiecare post, 1.100 şi
MINERII DM .VULCAN ploatarea Ghelar. respectiV 420 kg. minereu dc' M are al U .R .S.S. s-a deschis şedinţa Ş ed in ţa festivă a fost deschisă de
fier. festivă a o rg an izaţiilo r de partid, so N. S. H ru şcio v , p rim -se c re ta r ai C.C.
Paralel cu sporirea producţiei, vietice şi obşteşti din AJoscova, con
a crescut şi calitatea minereului. A. Z A H A R IE al P.C .U .S., preşedintele C onsiliului
Astfel, în primul trimestru al a- s a c r a t ă c e l e i d e - a 88- a a n i v e r s ă r i a de AJiniştri al U .R .S .S .
nului acesta, procentul de con
ţinut metalic în minereu, la ce n aşterii lui V la d im ir Iiici L e n in , în- R aportul a fost prezentat de Piolr
le două exploatări, a înregis
pot obţine noi succese Io sporirea productivităţii muncii trat o creştere faţă de plan de -00® 3- P o sp elo v , s e c re ta r al C.C. ai P .C .U .S ,
1,96 Ia sută, iar in primele două
şi în reducerea p reţu lu i de cost decade din luna aceasta, cînd Peste 11 vagoaneele cereale contrac
s-a dat peste plan 2.324 tone de
arţi d u p ă-am iază, la clubul muri- să le stabilizeze. L a c h e m a re a p a rti m inerii săi trebuie să constituie un minereu, conţinutul de metal a în comuna
; citoresc s-au ad u n at, în hain e de dului m in erii b ătrîn i şi cu experienţă, prilej de m u n c ă şi m ai în c o rd a tă , de crescut faţă de plan cu 3,91 la
s ă rb ă to a re , m in erii V u lcan u lu i, cei care com unişti încercaţi, cum sint tov. M i sută.
prin elanul şi a b n e g a ţia lor au dat, sub hai Ştefan, Fedor Petru, R om an P e m ai bună o rg an izare a m uncii pentru
conducerea înţeleaptă a partidului, v ia tru şi m ulţi alţii au calificat oam enii La obţinerea acestor impor
ţă m inei lor, cei c are prin m u n c a lor nou veniţi la m in ă , i-au în d ru m a t că o b ţin e re a u n o r noi su ccese şi m a i im tante succese aportul cel mai In comuna Daia din raionul şi mari cantităţi de alte produse fia de bază şi sfatul popular
fără preget s-au situat în anul trecut tre fru m o asa m eserie de m ineri. P rin mare l-au adus echipele şi bri Sebeş au fost contractate pină agricole. despre însemnătatea contractări
pe prim ul loc al întrecerii cn toate co tre aceştia se n u m ă ră m inerii fru n portante. in anul acesta m inerii V ulca găzile care aplică iniţiativa de a acum însemnate cantităţi de ce
lectivele de m ineri din ţa ră care ex taşi ai V ulcanului de azi ca V işa loan, mări zilnic randamentul planifi reale. In frunfea acestei acţiuni Urmind exemplul gospodăriei lor de cereale cirătîndu li-se a-
trag cărbune brun. Csiki E m eric, Iv ăşcan u G heorghe, N e- nului au d a t n u m ai în prirhui tri colective, 'întovărăşirea agricolă vantajele de care beneficiază
L a ş e d in ţa fe stiv ă c are a a v u t loc g re scu V asile şi alţii. patriotice se află gospodăria co din Daia a contractat şi ea can dacă-şi vor vinde surplusul lor
cu prilejul decernării „D rapelului ro m estru 7.209 tone de cărb u n e peste tităţi însemnate de produse, in de produse pe bază de contract,
şu de producţie de exploatare fruntaşă .... lectivă „Ilie Piniilie“, ¦care a raport cu suprafaţa ce o are. ' încheiat cu organele de stat sau
pe ra m u ra cărb u n elu i b ru n " colectivu pian, d ar nu au făcut să sporească contractat peste două vagoane cooperatiste. Ca urmare, ei. au
lui m inei V u lcan , au p articip at u n Festivitatea decernării în co n secin ţă p ro d u ctiv itatea m uncii. O r ’Ţăranii muncitori cu gospodă contractat peste 40 tone griu,
im presionant n u m ăr de m ineri fruntaşi, „Drapelului roşu griu, un vagon şi jumătate po rii individuale din comună, au 40 tone porumb, 4 tone flna-
in g in e ri şi tehnicieni ai m in ei. Au m ai de producţie de — aşa cum a a ră ta t tov. S zuder W i rumb. 2.000 kg. floarea-soarelui fost convinşi: de către organiza-
lu at p arte tov. Plic A lexandru, secre liam — sarcin a c e n tra lă a colectivului
tar aV C om itetului ra io n a l de partid, exploatare fruntaşă pe
S z u d e r W iliam , directorul g e n eral ăl ramura cărbunelui brun“ din V ulcan este să sporească ra n d a m e n
C.C.V .J., G h eo rg h e S ulea, preşedintele
C om itetului sindical pe com binat, re minei Vulcan tele şi s ă re d u c ă p reţul de cost pe
p re z en tan ţi ai AVmisterului In d u striei
G rele, ai C.C. al S in d icatelo r m iniere, 'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiw tona de cărbune extrasă, pe m ăsura ’ rea-soarelui şi peste 30 tone
precum şl d elegaţii a le m inerilor din p o s ib ilită ţilo r pe c a r e Ie a u şi pe c a re
toate exploatările V ăii Jiului. C ele 17.548 to n e d a te de m inerii cartofi.
V ulcanului peste p la n u l, anului, trecut
I n cei 9 ani de existenţă a sa, sint şi rodul m uncii harnicelor brigăzi tre b u ie să le fo lo s e a s c ă în m o d c o m In total, in comuna Daia an
m in a V ulcan a sporit necontenit de tineret din cele două secto are de plect. N u m a i în felul acesla m inerii
p roducţia de cărbune, care în 1957 a tineret ale m inei, precum şi a în tre fost contractate peste 11 vagoa
gului colectiv. D in ab ataje le tineretului
f o s ţ d e . 12,2 o r i m a i m a r e d e c î t c e a co nduse de V işa loan, C siki Em eric, de aici v o r ră s p u n d e cu cinste grijii ne de cereale, plus însemnate
B oyte P avel, N e g re sc u V asile şi B or-
ex tra să în 1951. D in ab atajele m inei dea E m anoii au ieşit anul trecut intre pe c are le-o p o a rtă in perm anenţă cantităţi, de cartofi, ţloarea-soa-
V ulcan au fost livrate econom iei n a 800 şi 6.300 to n e de c ărb u n e peste
ţio n a le în 1957 cu 17.548 to n e c ă r pian. p artid u l şi g u v e rn u l şi vor' c o n trib u i la relui. şi alte produse.
b u n e în a fa ra sarcin ii de plan. In • M inerii din V ulcan se pot m indri
aceeaşi perioadă de tim p m inerii V ul şi cu o ra ş u l lor nou, c j cele 497 a - co n tin u a creştere a nivelului' de trai ----- oOo------
c an u lu i au sp o rit cu 3,3 la su tă p ro p a rla m e n te m oderne, cu cele 4, căm ine a tuturor m uncitorilor din patria n o as
ACŢIUNI
d u c t i v i t a t e a m u n c i i ş i a u r e d u s c u 2,0 d e t i n e r e t c a ş i c u c e l e 11 m a g a z i n e , c u tră. 4
TINEREŞTI
la su tă preţul de cost pe to n a e x trasă. clubul, stad io n u l şi creşa care s-au -k
C u aju to ru l n ep recu p eţit şi d ezin te c o n stru it în ultim ii a n i p e n tru ei. D in tr-
un „oraş al pensionarilor" V ulcanul C u em oţii şi cu bu cu rie au prim it înfrumuseţarea comunelor şi
re sat al U niunii Sovietice, m in a V ul devine pe zi ce trece un o raş înflo d ra p e lu l m in e rii V u lc an u lu i de la satelor este o problemă care fră-
c a n a fo st în z e s tr a tă cu m e c a n is m e şi ritor, un „o raş al tinereţii". cei din U rican i, foştii d eţin ăto ri. N u mîntă pe mulţi tineri. Aşa de
ihstalaţii de m are productivitate. Pe pildă, cu cfteva zile în urmă,
U n g ă su cc e su l o b ţin u t a n u l tre c u t în In a d u n a re a festivă s-a arătat de m ero şi m in eri de aici s-au a n g a ja t, în satele Sirbi, Dumeşti şi
creşterea producţiei de cărb u n e,' m ine Valea Lungă din raionul Iiia,
rii V ulcanului au reuşit să-şi asigure c ă t r e t o v . C o t o ţ Io s if , ş e f u l exploatării in c u v in le sim p le d a r hotărîte, să toţi. tinerii au participat la o
cad re bine calificate intr-u n tim p re V u l c a n , c i t ş i d e c ă t r e t o v . P l i c Ale acţiune de plantare, de ponţi.
m u n c e a s c ă d e a c u m în a in te în a ş a fel Astfel, s-au plantat circa 360
x a n d ru , S zu d er .W iliam , S ulea G h eo r pomi pe şoselele Sirbi— iiia şi
ca d rap elu l să ră m în ă la ei cit m ai Sîrbi—Bretea Mureşană. Prin
m ult tim p. D e pildă, m in eru l N egrescu tre tinerii oare au participat mai
activ la această acţiune se nu
V asile, în num ele b rigăzii sale de ti mără Viorel Baba, Nelu Briz-
nican, Maxim Drumaru, Trai an
neret, s-a a n g a ja t să e x tra g ă pină
Hanţa, Cornel Manea şi alţii.
Ia fin ele a n u lu i 4.000 tone de c ă rb u n e La această acţiune un , spri
peste pian. jin deosebit l-au primit tinerii
din partea sfatului popular co
A c e e a ş i h o i ă r î r e ş i- a u e x p r im a t- o şi munal.- . ......
m inerii din celelalte exploatări pre TRAI AN CRIŞA N
zenţi la festivitate.
D e ce rn a re a drap elu lu i de fruntaşi pe
ra m u ră m inerilor din V ulcan, trebuie
sa-i m obilizeze la m u n c ă şi m ai ho-
tă rîiă pentru ca la m a re a sărb ăto a re
a m uncii — 1 M ai — să s e : prezinte D u m in ic ă , a a v u t loc în sa la festiv ă a S fatu lu i p o p u la r o ră ş e n e s c D ev a, o ş e d in ţă în c ad ru l căreia O .C.L.
cu rezu ltate d em n e d e . titlul dp fru n A lim en tara In terraio n ala D eva a p rim it diplom a de unitate fru n taşă pe ţară, d ecern ată de M inisterul C om erţului
taşi pe care !-au prim it. — D e p a rta m e n tu l C o m e rţu lu i In te rio r si C.C. al sin d ic alu lu i lu c ră to rilo r din c o m e rţ şi co o p eraţie. -T ' -7
lativ scu rt şi ceea ce este m ai im p o rtan t g h e şi alţii că .succesul o b ţiu tt de Ing. G H . D U M IT R E S C U IN C L I Ş E U : A spect din tim pul festivităţii, - — ¦ --------- corespondent