Page 74 - 1958-04

Trag: 2
C IT
Raportul Biroului Comitetului regional al RM.R.
privind activitatea economico-organizatorică a întreprinderilor de construcţii din regiunea Hunedoara
Aşa-cum s-a anunţat, zilele trecute a avut loc plenara
'Comitetului regional al P.M.R. Hunedoara, în cadrul căreia s-a
analizat munca desfăşurată de întreprinderile de construcţii din
regiunea Hunedoara pentru realizarea planului de construcţii in­
dustriale şi social-culturale. Pe baza unui studiu temeinic
organizat în principalele întrepr inderi de construcţii, Biroul Co­
mitetului regional de partid a întocmit un raport ce a fost pre­
zentat în plenară de către tov. Ilie Verdeţ, prim-secretar al Co­
mitetului regional de partid.
Publicăm mai jos textul prescurtat al raportului.
In anii puterii populare, reg iu n ea H u ­
n e d o ara a devenit un ad ev ărat şantier
şi ap ro ap e că nu există colţişor unde
s ă n u s e fi c o n s tr u it c e v a n ou, în sco ­
pul dezvoltării producţiei sau pentru îm ­
b u n ătăţirea condiţiilor social-culturale
ale oam enilor m uncii.
D atorită bogăţiilor natu rale existente
în su bsolul re g iu n ii n o a s tr e şi a in ­
vestiţiilor an g ajate, prin g rija partid u ­
lui şi g u v e rn u lu i, p e n tru v a lo rifica re a
acesto ra, in d u stria extractivă şi side­
rurgică a cunoscut o dezvoltare rapidă,
iar produsele respective au căp ătat o
p ondere m a re în econom ia naţio n ală.
In prim ii doi ani ai celui de-al doi­
lea cincinal, volum ul producţiei in d u s­
triei extractive şi siderurgice a crescut
sim ţito r, la c ă rb u n e cu 7,8 la su tă,
la cocs m e ta lu rg ic cu 1.060 la su tă, la
fo n tă cu 28 la s u tă , ta oţel c u 15,8
Ia su tă, iar la la m in a te c u 13 l a s u tă .
A ceastă sporire a producţiei s-a dato ­
ra t în cea m ai m are p arte dării în
ex p lo atare a noilor a g re g a te şi utilaje
de în altă tehnicitate precum şi m ăririi
suprafeţelor de producţie.
C reşterea cu 10 la su tă în aceşti doi
ani a productivităţii m uncii în sid eru r­
gie — care ap ro ap e a tin g e nivelul p re­
v ă zu t de directivele C ongresului pen­
tru în treg u l cincinal — a fost posibilă
in u rm a intrării în fu n cţiu n e a bateriei
a Il-a de cocs, a furnalului de 700
m .c., a celor d o u ă c u p to are electric?
d e 20 t o n e , s e c ţ i i l o r d e p r e l u c r a r e a d e ­
şeurilor uzinei cocsochiinice pentru ob­
ţinerea subproduselor c a : sulfat de a-
m o n iu , benzen, sulf.
Investiţii im p o rtan te au fost a n g a ­
jate şi în celelalte ra m u ri industriale.
D e exem plu, sectorul m inier a fost în ­
zestrat cu noi funiculare, utilaje de
tra n sp o rt su b teran , silozuri, staţii de
so rtare şi tra n sb o rd a re , puţuri şi galerii
noi, u tilaje m o d ern e p en tru m ec an iz a re a
lu c ră rilo r m in ie re şi altele.
C o ncom itent cu investiţiile din in­
dustrie, în ultim ii doi a n i s-au in­
vestit sum e im portante în dezvoltarea
centrelor m uncitoreşti prin construirea
a p este 1.500 a p a r ta m e n te şi a o serie
de construcţii social-culturale c a : tea­
tre, cinem atografe," cluburi, căm in e cul­
tu ra le , c a n tin e , cre şe , sp ita le, şcoli şi
m ulte altele.
S -a dat 6 înfăţişare m ai frum oasă
o ra ş e lo r şi s a te lo r p rin c o n s tr u ire a şi
a m e n a ja re a de străzi, parcuri şi zone
v e rz i, p rin e x e c u ţia d e c a n a liz ă ri şi
extinderea reţelelor electrice.
Proporţional cu construcţiile indus­
Creşterea productivităţii muncii -
sarcină primordială
C ongresul al II-lea al P a rtid u lu i
M uncitoresc R om în a stabilit sarcinile
care revin în treprinderilor de construc­
ţii p e n tru cel de-al doilea p lan c in ­
cinal, p u nînd accent în prim ul rînd
pe productivitatea m uncii, care trebuie
sa c re asc ă cu cel p u ţin 50-55 la sută.
A c e a sta p rin tr-o m a i ju d ic io a să şi r a ­
ţio n a la o rg an izare a lucrărilor de
pe şantiere, prin m ecan izarea com plexă
a op eraţiu n ilo r de m a re volum , prin
utilizarea ra ţio n a lă a forţei de m u n c ă
şi în tă rirea disciplinei în producţie.
E x p e rim e n ta re a şi a p lic a re a siste m u ­
lui îm b u n ă tă ţit de sala riz a re în c o n ­
strucţii, a prilejuit m obilizarea m ul­
to r re s u rse in te rn e şi c re şte re a c o in te­
resării m aselor de m uncitori în spori­
rea cîştigurilor proprii pe seam a creş­
terii v o lu m u lu i producţiei şi a p ro d u c ­
tivităţii m uncii, salariile crescînd cu
18-29 lă sută.
In prim ii doi ani ai cincinalului, în ­
treprinderile de construcţii din reg iu ­
nea n o astră au realizat o creştere în­
sem n a tă a productivităţii m uncii. A st­
fel :
— I.C .S.H .. î ; ; a . 31,9 la su tă
— Trustul 4 . î i .71,5 la s u tă
— T ru s tu l 7 . î * ; î . .2,2 la s u tă
— T.R.C.L.H. .- ; . s . 41,6 l a sută
A c este cifre, n e a r a tă c ă a e x ista t
o preocupare din partea colectivelor
de m u n că ale u n ităţilo r respective, cu
excepţia T rustului 7 P etroşani. La
Trustul 7 construcţii P etroşani situ a­
ţia este îng rijo răto are, deoarece d acă
s -a r m e n ţin e şi pe viitor ritm u l cu care
s-a m ers pînă acum , sarcin a trasată
d e C o n g r e s a r p u te a fi r e a l i z a t ă cu
m u lt m ai tîrziu.
In c o n stru c ţii, a lte r n a n ţa stru c tu rii şi
genul lucrărilor prezintă m ari diferen­
ţe de valori de la o perioadă la alta,
iar p o n d erea acestora în volum ul total
ă l co n stru cţiilo r v a ria z ă ch iar in c a ­
MAI M U L T E
în lumina sarcinilor trasate de Directivele Congresili al ll-lea al P.M.R.
tria le s -a u rid ic a t şi se rid ic ă şi
obieotive s o c ia l-c u ltu ra le îndeosebi
E ste e-
consrtucţiile de locuinţe.
d ific a to r să a m in tim c ă n u m a i ia P e ­
tro şa n i în a n u l acesta a în cep u t con­
stru cţia unui nou cv artal de 2.400 a-
p artam en ie, ia r la H u n e d o a ra a u n u ia
de 1.500 a p a r ta m e n te , d in tr e c a r e o
p a r t e v o r fi d a t e în f o lo s in ţă c h i a r în
cursul acestui an.
E xecuţia construcţiilor industriale de
m are productivitate — concepute după
cele m al noi cuceriri ale tehnicii m o ­
derne, a fost posibilă datorită a ju to ­
rului nep recu p eţit al U niunii Sovie­
tice, c a re n e -a liv rat d o c u m en taţia teh ­
n ic ă n e c e s a ră , o p a rte d in a g r e g a t e şi
instalaţiile de precizie, ne-a aco rd at
a sis te n ţă tehnică prin oam enii de
sp ecialitate care lu crează cot la coi
cu specialiştii noştri pe toate şantierele
im portante.
U n rol h o tărîto r în o rg a n iz a re a acti­
vităţii pe şan tiere, privind rid icarea
com plexelor construcţii, l-au avut o rg a­
nele şi organizaţiile de partid care, sub
în d ru m area C om itetului regional, au
condus m ai com petent activitatea eco­
nom ică, au exercitat un control m ai
eficient a su p ra conducerilor a d m in is­
tra tiv e şi tehnice, ia r prin exem plul
personal al com uniştilor, al căror nu­
m ă r a crescut sim ţitor şi prin activi­
tatea organizaţiilor de m asă, au an tre­
n a t şi m o b iliz a t c o n stru cto rii la în d e p li­
n irea indicilor de plan, acordînd o m ai
m a re aten ţie în u ltim a p erio ad ă re a li­
zărilo r fizice şi scu rtării tim pului de e-
xecuţie a lucrărilor de finisaj.
D ar, în activitatea econom ică şi teh-
nico-organizatorlcă a unităţilor de con­
strucţii din re g iu n e a n o a stră s-au m a ­
nifestat şi serioase lipsuri, care a u in­
fluenţat negativ realizarea integrală
a volum ului de investiţii alo cat din b u ­
getul statului pentru dezvoltarea e-
co n o m ică şi so cia l-cu ltu rală a regiunii
noastre. N erespectarea term enilor de
d a re în folosinţă a obiectivelor, ne­
glijarea lucrărilor de finisaj de m ică
productivitate, co n su m area fondurilor
alocate iniţial (d ato rită depăşirii ex a­
g e ra te şi uneori nejustificate a devize­
lor), neulilizarea raţio n ală a capaci­
tăţii utilajelor, ap ro v izio n area tehnico-
m aterială a şantierelor în m od neritm ic
şi e x ag e ra re a cu care s-a m ers în
sp ecializarea m eseriaşilo r şi altele, au
d u s la c h eltu ieli s u p lim e n ta r e şi im o ­
bilizări de fonduri, care s-au reflectat
în m e n ţin e re a u n o r costuri rid icate a o-
bieotivelor executate.
drul aceleiaşi unităţi. R eiese deci că
ele exercită o influenţă în săşi asu p ra
valorii realizate pe cap de m uncitor,
a s u p r a in d ic ilo r d e p r o d u c t i v i t a t e şi
d a c ă n u ţin e m s e a m a şi de ceilalţi
factori şi elem ente, nu putem aju n g e
la aprecieri co n clu d en te a su p ra acti­
vităţii desfăşurate într-o perioadă dată.
P rin sch im b area genului de lucrări
la T rustul 4 construcţii, c a re în ultim a
perioadă a executat obiective in d u s­
tria le deosebite de p e rio a d a 1955, cînd
p onderea acestora e ra foarte m ică, a
re u şit să a tin g ă cifra de 71,5 la su tă
în creşterea productivităţii.
A p re c iab ilă e ste şi cifra de 41,6 la
su tă re a liz ată de către T .R .C .L .H . A-
ceastă unitate şi-a m en ţin u t constant
stru ctu ra lucrărilor iar cifra respectivă
a fost re a liz ată pe se a m a efortului
propriu şi a utilizării pe o sca ră m ai
la rg ă a posibilităţilor locale.
A naiizînd activitatea globală a ce­
lor p atru unităţi de construcţii d esfă­
şu ra tă în prim ii doi ani ai cin cin a­
lului, a ju n g e m Ia co n clu zia că v a lo a ­
rea construcţiilor executate a crescut
cu 35 ia su tă fa ţă de 1955, creştere
care în proporţie de 97 la su tă se da-
toreşte ridicării productivităţii m uncii
şi num ai 3 la sută sporirii num ărului
de m uncitori.
P ro d u ctiv itatea m uncii în m edie pe
re g iu n e a crescu t în p e rio ad a 1956-
1957 cu 33,8 la su tă fa ţă de a-
nul 1955. A ceastă creştere a fost in­
fluenţată de o serie de factori printre
c are în m are parte de activitatea pro­
ductivă a constructorilor ceeace, cons­
tituie o g aran ţie a îndeplinirii sarcin i­
lor tra s a te de C o n g re su l al 11-lea al
P.M .R .
C reşterea p ro d u ctiv ităţii m u n cii cu
33,8 la su tă constituie rezu ltatu l uti­
lizării p osiN lităţilor existente pe ş a n ­
DRUMUL ROCIAî 1SMULU1
C O N S TR U C ŢII, IEFTIN E Şl D E
tiere însă, într-o m ică m ăsu ră. D acă
a r fi e x i s t a t o m a i m a r e p r e o c u p a r e
din partea conducerilor în trep rin d e­
rilor şi o rg a n iz a ţiilo r de p artid , în sp e ­
cial la T ru stu l 7 P e tro şa n i în
o rg an izarea în m ai b u n e condiţiuhi
a locurilor de m uncă, în folosirea jus­
tă a corpului tehnico-ingineresc, a m a ­
terialelor locale, a m ecan ism elo r şi
u tila je lo r , p r o d u c t i v i t a t e a m u n c ii a r fi c o n co rd an ţă cu factorii principali ca­
1. P r o i e c t e , d o c u m e n t a r i , d e v i z e
E xecuţia tu tu ro r construcţiilor este
strîn s le g a tă de proiecte şi devize,
care se elaborează de institutele cen­
tra le de p ro ie c ta re şi cel re g io n a l şi
ca o caracteristică a acestora, s-a re­
m a rc a t te n d in ţa de a le e x e c u ta cu
coeficienţi de sig u ra n ţă ex ag eraţi, ceea
ce a dus la u m flarea volum ului de
lucrări şi a valorii devizelor, fapt
ce a perm is co n stru cto rilo r să efec­
tueze lucrările fără eforturi şi să ob­
ţin ă indici b u n i şi c h ia r beneficii prin
sim ple m a n e v re scriptice.
N e în m în a re a la tim p constru cto ru lu i
a proiectelor şi devizelor cau zează îh-
tîrzieri n erecuperabile, ceea ce duce
la n e re sp e c ta re a te rm e n e lo r d e dă're în
fo lo sin ţă a obiectelor şi ia g re u tă ţi
în întocm irea proiectului de o rg a n i­
zare a şantierelor, lipsind conducătorii
tehnici de orientarea în perspectivă
privind sin cro n izarea diferitelor faze
de lucrări şi duce la m etode m eşte­
şu g ăreşti de m u n că. Astfel, în execu­
ţia lam in o ru lu i de 650 m m . de la H u ­
nedoara, constructorul întîm pină g reu ­
tă ţi m a ri d e o a re c e îi lip se şte pro iectu l
tehnic şi devizul g eneral, lucrîndu-se
n u m a i pe b a za proiectelor de detalii,
c a r e s o s e s c c u î n ţ î r z i e r e d e 2— 3 l u n i .
M u lte proiecte şi devize a b u n d ă în
greşeli sau soluţii neeconom ice, care
nu sînt descoperite decît în stadiul
a v a n sa t ai execuţiei, din cauză că ser­
viciile tehnice ale în trep rin d erilo r de
construcţii studiază superficial aceste
proiecte, sau în u n e le cazu ri deloc.
A şa este cazu l e sta c a d e i de ia o ţe lă -
ria M artin n o u ă de la H u n e d o a ra
(partea executată după soluţia in g i­
nerului M arius T eodorescu IP R O M E T ),
pe care trebuie să treacă locom otive
şi v ag o an e, nefiind concepută pe baza
tu turor calculelor de rezistenţă, după
ce a fost execu tată, în u rm a unei ploi,
o p arte din stîlpi s-au prăbuşit. R efa­
c erea e sc a d ei şi c o n so lid area stîlpilor
p î n ă a c u m a c o s t a t p e s t e 2.000.000
lei, c ee a ce g r e v e a z ă a s u p r a p re ţu lu i
de cost al lucrării.
A lteori, proiectanţii u rm ăresc re ­
com pense m ateriale pentru extinderea
u n o r in o v a ţii p ro p rii, c o s tisito a re şi
le in tro d u c în m o d n e ra ţio n a l la locul
u n d e nici nu este n ecesar. D e ex em ­
plu tu rn a re a fun d aţiei de ia c u v a cup­
torului nr. 3 M artin de la H u n e d o a ­
ra, s-a prev ăzu t s ă se execute din-
tr-un beton refractar, inovaţia in g in e­
rului D eică, directo r în M in isteru l in ­
dustriei grele, în tim p ce la cuptorul
nr. 1 şi 2 fundaţiile au fost tu rn a te
din beton obişnuit. Prin aplicarea a-
cestei soluţii, costul fu n d aţiei s-a m a ­
jo r a t cu c ir c a 6 0 0 m ii Iei şi a în tîr z ia t
e x ec u ţia lu c ră rilo r cu circ a 40 zile.
Nici nu există s ig u ra n ţa — d u p ă p ă­
rerea specialiştilor din H un ed o ara —
că acest beton refractar v a avea re­
zistenţa echivalentă cu betonul obiş­
nuit.
Alţi proiectanţi, în ela b o ra re a p ro ­
iectelor, n u ţin sea m a de n a tu ra tere­
n u lu i u n d e u rm e a z ă să fie a m p la s a te
lu crările. F ie d in c o m o d ita te , fie din
lipsă de tim p util, nu se deplasează
la faţa locului p en tru a executa so n ­
daje şi efectuează proiectele din birou,
exclusiv pe b aza datelor topogralice
prim ite. U n d e duce această stare de
lu c ru ri? în to td e a u n a ia soluţii neeco­
nom ice şi uneori la serio ase surprize,
c u m s-a în tîm p lat de exem plu la exe­
cutarea instalaţiei de alim entare cu apă
potabilă a c artie ru lu i V iscoza din
L upeni u n d e proiectantul, neglijînd
stu d ierea co n d iţiilo r specifice locale,
a d a t o so lu ţie tip. C o n stru c to ru l, pe
b aza proiectelor, a executat m ajo rita­
te a lu c ră rilo r, iar c în d a tre c u t la
s ă p a re a puţurilor de absorbţie de 70
m. adîncim e a dat de un strat de căr­
bune, care nu perm ite am p lasarea unor
surse de apă potabilă.
A sem en ea deficienţe în proiectare
duc la perturbaţii în buna o rg an izare
a activităţii de construcţii şi totodată
la deficite, a tît p rin im ob ilizări cît
şi prin irosirea u n o r im portante fon­
duri din sum ele a lo c a te p e n tru in­
vestiţii.
D eşi m ulte din aceste deficienţe sînt
c u n o sc u te de c o n stru cto ri, to tu şi ele
n u s în t s e m n a la te la tim p şi în c e a rc ă
să le cam u fleze p rin tr-o în ţe le g ere ta ­
cită cu proiectanţii, sco n tîn d să reali­
zeze av an taje reciproce, prin adoptarea
altor soluţii de rem ediere, care, pe
de o parte asigură venit su p lim en tar
proiectanţilor, iar pe de altă parie o
m a jo ra re a valorii devizelor şi deci
crescut într-o m ăsu ră m ult m ai m a­
re.
Productivitatea m uncii sin g u ră — aşa
cum rezultă din cele de m ai sus — nu
oglindeşte în m ăsu ră corespunzătoare
activitatea atît de com plexă a între­
prinderilor de construcţii. De aceea
este necesar s-o an alizăm în strînsă
re o influenţează.
C are sînt aceşti factori ?
a producţiei valorice a constructoru­
lui. A şa s-a în tîm p lat la a d o p ta re a
triajului Peştiş, a liniilor de legătură
în tre tria j— u z in ă şi c o m b in a t, liniile
de pe m alul Cernei, h ala şi depozi­
tul de şarjabilizare, to ate executate de
Trustul 4 construcţii şi m ulte altele
construite de I.C .S.H . şi T rustul 7
P e tro şa n i.
V inovaţii principali pentru această
sta re de lucruri sînt în prim ul rînd
proiectanţii şi o rg an ele centrale din
m inister, care nu o rg an izează o con­
sultare într-un cerc m ai larg între
cadrele sale de specialitate şi a o rg a ­
nelor locale com petente.
Lipsuri serioase au şi organizaţiile
no astre de partid care nu iau atitu ­
dine îm potriva acestor stări de lucruri,
nu tra g la ră sp u n d e re pe com uniştii
specialişti din m unci de conducere, ca­
re de m ulte ori acceptă cu u şu rin ţă
soluţii venite din p a rte a m inisterelor.
O p arte din deficienţele existente se
datoresc unor elem ente duşm ănoase
care acţionează prin anum ite m ijloa­
ce, în şelîn d b u n a c re d in ţă alît a c o n ­
ducerii u n ită ţilo r de co n stru cţie, cît
şi a beneficiarului. O rg a n e le n o astre
de stat au dovedit lipsă de vigilenţă
faţă de aceste m anifestări şi consi­
d e ră m că a so sit tim pul cînd ele tre­
buie curm ate, iar beneficiarul şi or­
ganele com petente să sim tă răsp u n d e­
rea a su p ra felului cum se cheltuiesc
banii poporului.
G reutăţile în execuţia ritm ică a con­
strucţiilor sîn t cau zate şi de lipsa de
prevedere şi de planificare din tim p a
proiectelor şi devizelor de către d ep ar­
ta m e n te şi de către a l t e , Toruri tute­
lare. In prim ul trim estru al Tiecărui
an nu este a sig u rată întreprinderilor
de construcţii d ocum entaţia necesară,
cee a ce le c a u z e a z ă serio ase p e rtu r­
baţii în c o n tra c tarea m aterialelor de
construcţii, în planificarea forţelor de
m u n că şi utilaje. C um să-şi asigure
aprovizionarea o unitate de construcţii
d a c ă ea, în trim e stru l 1/1957 a av u t
a sig u ra tă d o cu m en taţia doar în procent
de 70 la su tă ? (cazul T rustului 7 P e­
tro ş a n i).
U n exem plu elocvent ce caracteri­
zează lipsa de prevedere a planifică­
rii l u c r ă r i l o r d e p r o ie c ta r e , îl o fe ră
situ a ţia blocurilor de locuinţe din O .M .
H u n e d o a ra pe a n u l 1958, p en tru care
C .S.P. a planificat atît beneficiarului
c î t ş i c o n s t r u c t o r u l u i c i r c a 22. 000.000
Iei, d a r f ă r ă s ă fie a s i g u r a t e şi p ro ­
iectele necesare I.C .S.O .R . B ucureşti,
în c alitate de p ro ie c ta n t g e n e ra l al
oraşului, neputînd să întocm ească docu­
m en taţiile decît în 1959. .
P entru proiectarea lucrărilor de in­
vestiţii ale sfatului p o p u lar şi ale în ­
treprinderilor din regiune - - cu ex­
cepţia întreprinderilor m ari republica­
ne — nu de m ult, a fost creat Insti­
tutul de proiectări regional.
D eşi institu ţie tîn ă ră , în linii g e ­
nerale, face faţă cerinţelor în m od sa ­
tisfăcător, exceptînd unele lipsuri şi
greutăţi inerente începutului. P entru
rid ic a re a p re s tig iu lu i in s titu tu lu i şi
pentru îm bunătăţirea lucrărilor de pro­
iectare în g ă sire a celor m a i bu n e so ­
luţii, com itetul executiv treb u ie să-i
dea un sprijin m ai m are în asigurare
stab ilită ţii p ro ie c ta n ţilo r, c re a re a în
cadrul sfatului regional a unui
serviciu de investiţii pentru co o rd o n a­
rea lucrărilor, asig u rarea fondurilor
p en tru d ep la sa re a pe teren, m ărirea
cointeresării proiectanţilor de a da
la tim p proiectele şi de calitate prin
punerea la dispoziţia conducerii insti­
tutului a fondului necesar, iar con­
siliul tehnic re g io n a l să an alizeze cu
m ai m ult d iscern ăm în t tehnico-econo-
m ic, atît tem ele care s în t d a te sp re
proiectare, cît şi devizele şi proiectele
elaborate, insistînd a su p ra soluţiilor
celor m ai av an tajo ase, asu p ra respec­
tării stilbiul arhitectonic specific re­
giunii şi să solicite p rin com itetul
executiv ca fiecare beneficiar să-şi
întocm ească planuri de perspectivă
privind construcţiile proiectate şi să
te re sp ec te în to c m a i în v e d e r e a c h el­
tuielii ra ţio n a le a fondurilor.
S îatul pop u lar regional v a trebui
să coordoneze toate construcţiile de
locuinţe şi social culturale care se c-
xecută în regiune, m an ifestin d o g ri­
jă p e rm a n e n tă p en tru c o n stru ire a în
o raşe a cît m a i m ulte cinem atografe,
hotele, băi, case de cultură şi altele.
D eoarece in reg iu n ea n o astră sînt
raK33B&L2fa$s65B53amra: BUNA
m ulte întreprinderi cu m ai puţine po­
sibilităţi de a-şi executa în regie pro­
prie diferitele lucrări p en tru care au
alocat fonduri, este n ecesar ca Sfatul
2. Proiectul de organizare
In b aza docum entaţiilor de proiect
p e n tru to a te lucrările p reco n izate în
an u l respectiv, unităţile de construc­
ţii îşi în to c m e sc proiectul de o r g a n i­
z are în c are îşi p re v ă d n e ce saru l de
m ateriale, forţă de m uncă, utilaj, eşa­
lo n area în tim p şi pe faze m ai im ­
p o rta n te a lucrărilor, cît şi restul e-
le m e n telo r n e ce sare, c o o rd o s în d u -le în
an sa m b lu şi sincronizînd diversele ope­
ra ţiu n i în v e d erea d e sfăşu ră rii ritm i­
ce a lucrărilor în p erio ad a respecti­
vă.
P roiectul de o rg a n iz a re are o im ­
p o rta n ţă m a re în activitatea şan tie ­
relor, co n stitu in d sin g u ru l elem ent care
stă la b aza unei m unci planificate,
ia r de serio zitatea cu care el este în ­
tocm it, d epind re z u lta tele fizice şi e-
conom ice ale întreprinderii.
P a rte din lipsurile ce există în u n i­
tă ţile de c o n stru cţii îşi a u ră d ă c in a
to c m a i în su p erfic ia lita tea şi întîrzie-
re a cu care se în to cm esc proiectele
de o rg an izare — de reg u lă prin tri­
m estrul II al a n u lu i — p lan ificate
chiar de m in ister. In m od norm al,
procesul de producţie cere ca proiec­
tele de o rg a n iz a re aie întreprinderilor,
s ă fie te rm in a te în c u rsu l lunii ia n u a ­
rie. P e n tru a c e a s ta n e ce sită s ă iie
în m în a te : planul de construcţii, toa­
te d o c u m e n taţiile şi re p artiţiile de m a ­
teriale — lucrări pe care a r trebui să
le a sig u re din tim p M in isteru l C o n ­
strucţiilor.
D a c ă în tre p rin d e rile m in iste ru lu i îşi
întocm esc totuşi proiectele de o rg a n i­
zare cu înţîrziere, e firesc să ne în tre­
b ă m pe ce b a z ă îşi p la n ific a tă m u n c a
şi cum coordonează lucrările atît de
v aste şi com plexe I.C .S.H . care nu a
întocm it niciodată un asem enea docu­
m ent ?
3. Aprovizionarea
P roductivitatea m uncii este influen­
ţa tă într-o m ă su ră în sem n ată şi de rit­
m icitatea aprovizionării şantierelor cu
m ateriale şi utilaje necesare.
în tre p rin d e rile de construcţii au
m ult de suferit din cauza nerespectării
de către furnizori a term enelor de
livrare privind m aterialele de construc­
ţii, u n e le din ele în tîrz iin d lu n i de
zile (cazu l cu v aru l în cursul trim es­
tru lu i II şi III ale an u lu i 1957, la
T rustul 7 P etroşani, ceea ce a influen­
ţa t să se piardă un m are volum de
ore de m u n c ă v o lu n ta ră şi să nu se
realizeze jd c c ît în p roporţie de 50 la
sută planul de dare în folosinţă a a-
partam entelor).
D in p a rte a u n o r fabrici şi u z in e fu r­
nizoare de m ateriale de construcţii a
devenit de acum o bişnuinţă sistem ul de
liv rare la in te rv a le m ai m ari a u n o r
can tităţi m asive de m ateriale (cîteo-
dată chiar cantitatea pentru întregul
an ), ceea ce creează serioase greutăţi
constructorului care trebuie să facă faţă
în tr-u n tim p scu rt descărcării, şi de­
pozitării m aterialului, a n g ajîn d u -şi toate
m ijloacele de tra n sp o rt la această o-
p eraţiu n e, p re c u m şi u n n u m ă r m a re
de forţe de m u n că, paralizîn d astfel
într-o m are m ă su ră activitatea produc­
tiv ă de pe şantiere. C um posibilităţile
de depozitare precum şi tim pul de
tra n sb o rd a re a m aterialelo r din v a g o a ­
n e le C .F .R . s în t lim itate , se a ju n g e Ia
o p e r is a b i lita te p e s te a d m i s p r e c u m şi
la d e g ra d ă r i, m a i a le s la c im e n t şi
cărăm izi.
O su rsă im p o rtan tă în a p ro v iz io n a ­
rea şantierelor o constituie întreprin­
derile locale care produc m ateriale de
construcţii şi care, în ultim ii ani au
m arcat o dezvoltare însem nată.
C om itetul executiv al S fatului popu­
lar reg io n al, în cursul anului 1957, a
in v estit p este 5 m ilio a n e lei p en tru
lă rg ire a producţiei şi in tro d u ce re a u-
nor so rtim en te noi, fa p t ce a u şu rat
m ult ap ro v izio n area T.R .C .L.H ., în tre­
prin d erea de d ru m u ri şi poduri, şan tie­
rul e n erg o -c o n stru cţii P a ro ş e n i şi a lte ­
le, c a r e u tiliz e a z ă pe s c a r ă l a r g ă p ro ­
dusele industriei locale.
Totuşi posibilităţile întreprinderilor
locale nu sîn t pe deplin exploatate,
deoarece, sfaturile populare care tu­
telează aceste în trep rin d eri, le sp rijin ă
nesatisfăcător, m ai ales în ce priveşte
în zestrarea lor cu an u m ite m ijloace
necesare. A şa de exem plu, com itetul
executiv al Sfatului p o p u lar raio n al
Petroşani n-a sprijinit întreprinderea
l o c a l ă „6 A u g u s t " î n f a b r i c a r e a d e v a r te cazu ri, n u sim te re sp o n sa b ilita te a
— deşi se cu n o aşte că are posibili­
t ă ţ i s ă d e a o p r o d u c ţ i e d e c i r c a 1.000
to n e pe a n , a v în d în a c e la ş i tim p şi
clie n ţi în a p ro p ie re (T ru s tu l 7 şi e n e r-
go-construcţii).
nxmmaammmmmm
C A L ITA TE
p opular regional să studieze posibili­
ta te a c e n tra liz ă rii a c e s to ra şi, p rin
resu rsele locale existente, să ajute a-
ceste întreprinderi şi organizaţii eco­
nom ice.
N um ai graficele lu n are de execuţie
de pe fiecare şan tier n u sîn t în m ă su ră
nici ,p e d ep arte să furnizeze indicaţii
pentru o b u n ă co o rd o n are a lucrărilor,
fapt ce reiese ev id en t de altfel din de­
z o rd in ea, m u n c a în s a l t u r i . şi pe a p u ­
cate, ce caracterizează şa n tie re le
I.C .S.H .
C onducerile întreprinderilor în m ă ­
su ra în care se preocupă de întocm i­
rea proiectului de o rg an izare determ ină
şi re z u lta te le în o r g a n iz a r e a ş a n tie r e ­
lor. D e ex em p lu , in e x iste n ţa sa u s ta ­
re a p ro a s tă a d ru m u rilo r d e ş a n tie r, li­
m itează viteza de tran sp o rt a m ateria­
lelo r ( c h ia r cu c a m io a n e Ia 15— 16
km /oră — cazul şantierului Trustului
7), se am p lasează la distanţe m ari
depozitele de m a te ria le in te rm e d ia re şi
atelierele de p re fa b ric a te ; se am p lasea­
ză b a ra c a m e n te în locuri u n d e sîn t pro­
iectate construcţii (cazul celor 3 b a ră ­
ci, b iro u ri şi a te lie re ale I.C .S .H . c a re
c o s tă p e ste 9 0 0.000 lei şi c a re s e p ro ­
i e c t e a z ă a fi d e m o l a t e p e n t r u c ă s î n t
ridioate exact pe axa şoselii principale
din b lu m in g ) ; se a tacă lucrările de
o rg a n iz a re a şan tierelo r cu m a ri în-
tîrzieri — de m u lte ori concom itent
cu lu c ră rile de b a ză etc.
M erită toată atenţia Iniţiativa T rus­
tului 7 P e tro şa n i în o rg a n iz a re a ş a n ­
tierului „ aero p o rt" u n d e u rm ează să
fie c o n stru ite în u rm ă to rii a n i 2.400
a p a rta m e n te şi u n d e s-a u în c e p u t o r­
g a n iz area prin execuţia lucrărilor edi­
litare (drum uri de acces, drum uri de
trecere, can alizare, alim en tare cu a p ă)
sta ţia trafo, toate în stad iu definitiv,
care să deservească apartam entele pre­
cum şi c o n stru ire a în p rim a u rg e n ţă
a două blocuri com plect finisate, desti­
nate pentru birouri şi c az a re a m unci­
torilor proprii.
fe h n ico -m a te ria lă
. .V U->.- . . •<!> .. ,
Şi astăzi cuptoarele de v ar de lînga
L u p eh L stau nefolosite, fapt ce esfe cu
atît m ai condam nabil cu cît în im e­
diata apropiere există cariera de cal­
c ar şi o p ăd u re accid en tată care se
im p u n e să fie c u ră ţită .
O situaţie m ai dificilă ex istă în a-
provizionarea la term enele necesare cu
uzinate a şantierelor industriale de
m o n taj şi investiţii, existînd decalaje
sau întîrzieri de 3-4 luni, a şa cu m a
fost cazul cu instalaţia de evacuat
zgură, construcţia m etalică a cuptoa­
relor M artin , alte piese n e cesare ta
şantierul blum ing, lam inorul de 650
m .m . etc.
E in teresan t faptul că întrep rin d e­
rile furnizoare, cutn sînt „ In d e p en d e n ­
ţa " Sibiu, „23 A u g u st", „ M a o T z e -d u n “
„S teau a roşie" B ucureşti, R eşiţa, Boc­
şa R o m în ă , „21 D ecem brie" C opşa
Alică şi altele, c a re în tîrzie cu liv ra­
rea uzinatelor, a p arţin M inisterului in­
dustriei grele, m inister care este tot­
o d a tă şi b en eficiaru l p rin cip al al c o n ­
strucţiilor din H u n e d o ara. Cu toate
acestea departam entul respectiv nu dă
suficientă aten ţie planificării, utilizării
şi liv rării la te rm e n e le stab ilite a dife­
ritelo r u zin ate. Au fost şi cazuri cîn d
unele piese c o m p o n en te au fost liv­
rate cu 2-3 ani în ain te de m ontare,
iar restul au sosit pg şantiere num ai
după m ulte insistenţe. Pe lingă fap­
tul că nu sîn t re sp ec ta te term en ele
co ntractelor de livrare, se întîm plă de­
seori că o b u n ă parte din aceste uzi­
n a le şi p re fa b ric a te din beton, sînt
de calitate proastă, ceea ce necesită
un volum m are de m uncă pentru re­
m e d ie re a d e fectelo r ce le au (c a zu l
m aterialului de tu rn are livrat pentru
oţelăria nouă sau al u nor m ateriale
de construcţie m etalică livrat de Boc­
şa R om înă).
N eritm icitatea aprovizionării şantie­
relor nu este d eterm inată întotdeauna
de c a u z e ex tern e, ci şi de o serie de
factori in te rn i-p e care deseori con d u ce­
r ile î n t r e p r i n d e r i l o r s a u ş a n t i e r e l o r îi
neglijează. E de-a-dreptul ridicol fap­
tul că m u n c a pe şan tiere stag n ează
din lipsă de m ate ria le , în tim p ce de­ lului lor de c u n o ştin ţe tehnice. P ro p a ­
pozitele cen trale ale întreprinderilor
sîn t în c ă rc a te p în ă Ia refuz. Ş i acest
lu cru se în tîm p lă frecv en t, fie d in lip­
să de preocupare pentru transportarea
la tim p a a cesto r m a te ria le , fie că „nu
este g ă sit" m ag azio n ieru l care, în m ul­ a ceastă direcţie. N u în tîm p lăto r unii
m u n c ii lui, fie că şoferul m a i face u n
tran sp o rt clandestin sau alte cauze
subiective de această natură.
4. Utilizarea forjei
de muncă
Şi în construcţii, ca de altfel în în­
tre a g a viaţă econom ică, om ul, forţa de
Vr ^
m u n c a , c o n stitu ie e le m e n tu l e se n ţia l în
producerea de valori m ateriale. C anti­
ta te a de valori m a te ria le produse este
determ inată de condiţiile necesare om u­
lui p en tru p u n e re a în acţiu n e a forţei
sale de m u n că, condiţii c are se im pun
în m o d obiectiv.
în trep rin d erile de construcţii din re­
g iu n ea n o astră, cu ajutorul o rg a n iz a ­
ţiilor de partid, a u reuşit într-o m ă ­
su ră din c e în ce m ai m a re să folo­
sească în m od raţio n al forţa de m uncă,
s-o m aterializeze în m arile co n stru c­
ţii in d u striale şi so cial-cu ltu rale re a ­
lizate. A ceastă p reo cu p are reflectîndu-
se însuşi în creşterea indicelui cel m ai
concludent — productivitatea m uncii.
C r e a r e a c o n d iţiilo r d e m u n c ă şi de
viaţă necesare a constituit o grijă
susţinută pentru conducerile în trep rin ­
derilor, fap t ce a d eterm in at ca în pe­
rio ad a scurtă de la al II-lea C ongres
al P .M .R . şi p în ă în p re z en t ele să
nu sufere din lipsa can titativ ă a for­
ţelor de m u n că decît cu unele excep-
ţii.
Cu toate rezultatele b u n e obţinute
în utilizarea forţei de m u n că, exîsfă
în că în a ceastă privinţă şi o serie de
lipsuri pe toate şantierele, lipsuri care
se răsfrîn g asu p ra productivităţii m u n ­
cii.
D eficienţele cele m ai m ari şi care au
o influenţă n eg ativ ă a su p ra utilizării
forţei d e m u n că, se d ato resc superfi­
cialităţii org an izării m uncii pe şan tie­
re. A ceasta din cau za lipsei unui pro­
iect de o rg a n iz a re la tim p, fapt ce
d u ce la o fluctuaţie in ad m isib ilă în tre
şantiere, chiar în cadrul aceleiaşi în ­
treprinderi. A ceasta se explică prin a-
g lo m e ra re a forţei de m u n c ă în m o d
excesiv la an u m ite lucrări întîrziate,
fără să se ţin ă s e a m a nici m ă c a r de
calificarea m uncitorilor.
4 Pentru asigurarea necesarului de
lucrători calificaţi în cadrul unităţilor
d e c o n s t r u c ţ i i , a r fi f o s t n e c e s a r s ă s e
desch id ă şcoli de calificare. M in isteru l
d e c o n stru cţii în să, pe a n u l 1957, nu a
m a i p la n ific a t nici un fel de p r e g ă tire
a cadrelor.
D in lipsa de fonduri alocate, între­
p r in d e r i le n - a r fi tr e b u i t s ă s te a p a s iv e
în fa ţa acestei problem e, existînd po­
sibilitatea calificării m u n cito rilo r la
locul de m u n că. O r, a ceastă p ro b lem ă
n-a fost înţeleasă decît de Trustul 4
din H u n ed o ara, u n d e din iniţiativa o r­
ganizaţiei de partid, m ulţi m uncitori
au fost calificaţi la locul de m u n c ă ,
în m o d deosebit cei din rîndul b ri­
gadierilor de pe şantierul naţional al
tineretului de la B lum ing, u n d e au m ai
ră m a s d o a r 15-20 tineri necalificaţi,
d a r c a re în p re z en t sîn t şi ei în cu rs
de calificare.
C u totul altfel a fost s itu a ţia la
şan tieru l n a ţio n a l al tin erelu lu i de la
U ricani, unde, d ato rită lipsei de preo­
cu p are a organizaţiei de partid şi
U .T.M ., n u n u m a i că b rig ad ierii n -a u
fost calificaţi la locul de m u n ca, d ar
nici nu au im pus conducerii şa n tie ru ­
lui să le creeze c o n d iţiile c o re s p u n z ă ­
to a re de trai. Nu este de m irare că
unii tineri au p ă ră sit şantierul.
C o m ite tu l re g io n a l U.T..M. a a c o r d a t
o atenţie tineretului din industrie, m o-
b i l i z î n d u -1 i a r e a l i z a r e a s a r c i n i l o r d e
p la n şi o b ţin în d pe a c e a s tă c a le re z u l­
tate de seam ă. B rigăzile de tineret,
sch im b u rile şi sec to a re le de tin e re t lu ­
crează din ce în ce m ai bine, re m a r-
cîn d u -se prin eforturile şi e la n u l lor
tineresc. P osturile utem iste de control
joacă un rol im p o rtan t în lupta îm ­
potriva chiulangiilor, pentru în lătu ra­
rea lipsurilor în o rg a n iz a re şi go sp o ­
dărirea întreprinderilor noastre. Cu
to a te a ce ste a, o rg a n iz a ţiile IJ.T.AL nu
şi-au adus în treag a contribuţie ia m o­
bilizarea tineretului m ai ales din rin-
durile celui n eo rg an izat de pe şan tie­
rele de co n stru cţii. In rîn d u rile tin e ­
retului de pe şantiere există încă o
slabă preocupare pentru calificarea sa
în diverse m eserii, se m an ifestă în că
in d isc ip lin ă în m u n c ă şi u n sla b in te ­
res din p artea o rg a n iz a ţiilo r U .T.M .
pentru educarea com unistă a tineretu­
lui
O rg an ele şi o rg an izaţiile de partid
nu au făcu t totul în v ed erea califi­
cării m u n c ito rilo r şi a creşterii n iv e­
g a n d a tehnică s-a făcut slab sim ţită
pe şan tiere iar cercurile A .S.l.T. în a
căror com petenţă cade p ro p ag an d a teh­
nică n-au fost m obilizate în d eaju n s în
m uncitori au m an ifestat un interes slab
faţă de problem ele tehnice, iar teh n i­
cienii faţă de c u n o aşte re a şi ap licarea
m etodelor noi de construcţie. N um ărul
m ic de p ro p u n e ri de in o v a ţii şi ra ţio ­
nalizări confirm ă in b u n ă m ă su ră acest
lucru. P u tem oare să ne declarăm
(C o n tin u a re in p ag . 3-a)