Page 75 - 1958-04

Nr.' 1043 _________ __________________
C ÎT MAI M U L T E C O N S T R U C Ţ II, IEFTIN E Şi D E B U N A C A L IT A T E
Raportul Biroului Comitetului regional al P. M.R.
prinind activitatea economico-organizatorică a întreprinderilor de construcţii din regiunea H" unedoara
(Urmare din pag. .t-a) în lumina sarcinilor trasate de Directivele Congresului al îl-tea i l P i l
m ulţiim ifi de eficienţa p ro p a g a n ­
dei n o astre tehnice, cînd la o în tre­
prindere aşa de m are cum este T rus­
tul 4 de la H u n e d o ara, în tr-u n a n în ­
tre g — 1957 — să se facă d o a r 24
propuneri de inovaţii ? F ă ră îndoială
că nu.
O rezervă m are în creşterea produc­
tivităţii m uncii o constituie folosirea
din plin a tim pului de fucru. A nalizând
din acest punct d e vedere şantierele
noastre, se co n stată serioase deficien­
ţe c a re d u c la iro sire a a m ii d e zile
de iuctu valoroase. Indiferenţa unor
conducători de întreprinderi faţă de
această stare de lucruri este de-a drep­
tul revoltătoare. N um ai din cau za a-
provizionării defectuoase a locurilor de
m u n că, a defectării utilajelor, a o rg a n i­
zării defectuoase a m uncii sau a in­
disciplinei ce se resim te încă, se pierd
zilnic 2-3 ore de m u n c ă pe cap de
m uncitor.
L a I.C .S.H . unde inginerii deşi
sîn t în n u m ă r m ai m a re decît la ce­
lelalte unităţi de construcţii, o bună
p a rte din ei sta u m a jo rita te a tim p u lu i
în birourile centrale sau ale şantie­
relor, ia r m uncitorii sîn t lipsiţi de în ­
d ru m a re a tehnică cuvenită, şi de rezol­
v a re a la tim p a u n o r problem e de a-
p ro v iz io n a re
A r fi f o a rte n e c e s a r s ă n e a d r e s ă m
a c e s to ra şi s ă le p u n e m î n t r e b a r e a :
pînă unde m erge lipsa de sim ţ de ră s­
p u n d e re în o rg a n iz a re a m u n cii şi stăpâ­
nirii tehnicii şi cîn d v o r te rm in a cu
com o d itatea în o rg a n iz a re a şi su p ra ­
vegherea producţiei, în fo rm area unei
discipline socialiste în m u n că sau dacă
n u e ste v o rb a la ei şi de o re a in­
tenţie ?
E şi firesc s ă ne în tre b ă m astfel, din
m o m e n t ce la a ceastă în tre p rin d e re
s-au cuibărit o serie de elem ente d u ­
bioase, fără preg ătire tehnică cores­
p u n zăto are. A stfel, d in tr-u n n u m ă r de
39 a se m e n e a elem en te ce lu crează pe
p o s t u r i d e i n g i n e r i s a u e c o n o m i ş t i —-
c u m re ie se d in s itu a ţia e x is te n tă la
în trep rin d ere — n u m ai 6-7 au p reg ă­
tirea su p erio ară corespunzătoare. A se­
m e n e a situaţii se g ă se sc şi în alte în ­
trep rin d eri u n d e selecţionarea şi pro­
m o v a re a cad relo r nu se face pe b aza
criteriilo r p ro fesio n a le şi politice, ci
în prim ul rând pe b a za u n o r relaţii de
fam iliarism sau rubedenie. C um poate
fi p r o m o v a t u n e l e m e n t c a ş e f d e ş a n ­
tier din cad ru l T ru stu lu i 7 P etro şan i,
care a fost c o n d am n at pentru delapi­
d ă ri şi furturi, ia r apoi în u rm a d es­
c o p eririi u n o r noi e x cro ch e rii să fie
m e n ţin u t ca şef d e lot, cu to a te că nu
are nici p re g ă tire a n e c e sa ră funcţiei
de inginer ?
O siabă supraveghere se acordă
sch im b u rilo r II şi III. In aceste sch im ­
buri folosirea tim pului de lucru nu se
face destul de raţional, aju n g în d u -se a-
desea să se p iard ă ch iar ju m ă ta te din
tim pul de lucru. S e zisată de acest fapt,
o rg a n iz a ţia de p artid de la I.C .S.H . a
lu a t m ăsu ri ca începînd din trim estrul
Ii să se efectu eze c o n tro a le p e rm a ­
n e n te în aceste sch im b u ri atât d in p a r­
tea conducerii în trep rin d erii, cît şi a
organizaţiei de partid.
V iaţa şan tierelo r, m u n c a de zi cu
zi şi e la n u l c r e a to r a l m a s e lo r , d e s ­
co p eră zilnic noi şi noi form e de m u n ­
că productivă şi co in teresează m u n ­
citorii în sp o rirea câştigurilor proprii
prin creşterea producţiei şi a p roduc­
tiv ităţii m u n cii. In u r m a îră m în tă rii
c o n stru c to rilo r de n ă d e jd e , e d u c a ţi şi
crescuţi de partid, a p a re d o rin ţa lor
h o tărîtă de a-şi u şu ra m unca, de a re­
duce tim pul necesar operaţiilor pe care
le e x ecu tă. A ceste d o rin ţi îşi g ă se sc e x ­
presia în preţioasele propuneri de m ă ­
s u r i t e h n i c o - o r g a n iz a to r ic e ce s e f a c în
cad ru l fiecărei în trep rin d eri la co n sfă ­
tuirile de producţie şi în alte ocazii.
în trecerea socialistă, în m ajo ritatea
şantierelor are un caracter form al.
C om itetele de întreprindere neactivizînd
grupele sindicale nu reuşesc să m obili­
zeze m uncitorii într-o m ăsu ră mai
in are în întrecere, iar cifrele d e 80-90
5. Mecanizarea lucrărilor de consfrucfii
Problem a m ecanizării în construcţii a
fost a n a liz a tă tem einic, de C o n g re su l
al II-Iea al P.M .R ., care a in d icat m ă ­
rirea execuţiei pe cale m ecan izată a
u n o r lucrări de m are volum , stabilind
c a s a rc in ă să se a ju n g ă p în ă în 1960
ca din totalul săp ătu rilo r, 90 la sută
să se execute m ecan ic, ia r ia p rep a­
ra re a betonului 95 la sulă.
întreprinderile noastre au făcut pro­
g rese în ceea cc priveşte m ecan izarea
lucrărilor, m ai ales ia am estecarea
b eto an elo r şi m ortarelo r, u n d e s-a atins
cifra m ed ie d e 99,6 ia su tă. T .T .C .L .H
n e a v în d lu c ră ri de m a re v o lu m şi iu-
crînd pe o rază m are, a realizat nu­
m a i 80 la sută. O situaţie m ai puţin
satisfăcăto are se prezintă la lucrările
de păm ânt u n d e T .R .C .L .H . a reuşit
s ă ex ecu te m e c a n ic d o a r 14,5 ia su tă
din săpături, iar T rustul 7 P etroşani,
40 la sută.
la su tă din m uncitorii în c a d ra ţi în în ­
tre c e re şi p e c a r e d e obicei le r a p o r ­
tează nu corespund realităţii.
In a ce e a şi situ a ţie se p re z in tă şi a p li­
carea anum itor m etode avansate de
m uncă.
E ste n ecesar, ca o rg a n e le şi o rg a ­
nizaţiile de partid să acorde m ai m ult
sprijin dezvoltării noului, a m lădiţe-
lo r pe o a re le n a ş te p ra c tic a c o n s tr u c ­
ţiei n o a stre so cia liste . E le să fie s tu ­
diate tem einic, iar cele valoroase să
fie e x tin se şi a p lic ate .
D in a n a liz a efectuată a su p ra felului
c u m e s t e u t i l i z a t ă ¦f o r ţ a d e m u n c ă p e
şantiere şi cu m i se creează condiţiile
necesare desfăşurării activităţii c rea­
toare, se desprinde faptul că m ai sînt
m ulte problem e de rezolvat, unele cri­
ticate în c ă d e C o n g re su l a! 11-lea al
P.M .R .
E x istă în să posibilităţi reale ca aceste
lipsuri în c u rîn d să fie e lim in a te din
m ajo ritatea şantierelor. A cest lucru,
în p rim u l rîn d p rin lr-o m u n c ă politică
s u s ţin u tă , d e s f ă ş u r a tă de o r g a n e le şi
o rg a n iz a ţiile de p artid , c are pe zi ce
trece cresc şi se m atu rizează. U n în ­
ceput bun l-a făcut o rg a n iz a ţia de bază
de la T ru stu l 4 H u n e d o a ra , c are în
decurs de 2 ani a făcut sa crească
sim ţitor n u m ăru l de m em b ri şi c a n ­
didaţi de partid, oam eni care conduc
cu com petentă activitatea econom ică.
P rim ind în partid m ulţi m uncitori
constructori cinstiţi, în a ceastă în tre ­
prindere, s-a lichidat în m a re m ă su ră
a titu d in e a b iro c ra tic ă , locul ei iuîndit-l
atitudinea nouă, socialistă faţă de
m u n c ă . Aici, în p re z e n t pro b lem ele
de producţie se dezbat tem einic şi se
rezolvă bine, iar com uniştii conduc
cu c o m p e te n ţă în tr e a g a a ctiv itate şi
reuşesc să desfăşoare în bune condi-
ţiu n l a tît m u n c a de p ro p a g a n d ă cît şi
de învăţăm inţ, de educare a m aselor
de constructori. In ultim ul tim p, or­
g a n iz aţiile de p a rtid de la T ru stu l 4
C o n s tru c ţii, d e z b a t în a n a liz e le ce le
fac problem e im portante ce se referă
la resp ec ta re a devizelor şi ia b u n a
gospodărire a şantierelor. O rg an izaţia
de p a rtid de la g ru p u l dc şan tier lo­
cuinţe din H u n ed o ara, de pildă, a a-
nalizat tem einic posibilitatea reducerii
preţului de cost, a ju n g în d la concluzia
că în a c e s t a n ei au to a te co n d iţiile
să reducă preţul de cost al unui a p a r­
ta m e n t s u b 60.000 lei. M o b iliz în d to a te
forţele în acest sens, colectivul de m u n ­
citori şi tehnicieni de la acest şan tier
vor realiza o asem enea reducere a
p reţu lu i de cost.
S e vede u n în c e p u t b u n şi la
I.C .S.H ., u n d e m u n ca de partid a
m ers m ai slab decît la T rustul 4. Co-
m ietul o răşen esc de p artid H u n e d o a ­
ra, sezisînd acest lucru a luat unele
m ăsu ri m enite să ridice m u n ca de
p artid în cad ru l I.C .S.H . la nivelul
sarcinilor. Însăşi com itelui orăşenesc
de partid H un ed o ara acordă în pre­
zent o m ai m are atenţie m uncii de
partid în construcţii, an alizează aspec­
tele m uncii de pe şa n tie re şi ia h o tă-
rîri im p o rtan te în vederea îm b u n ă tă ­
ţirii m uncii. A jutor s u b sta n ţia l trebuie
aco rd at în să din p artea com itetului
raional de partid Petroşani o rg an i­
zaţiilor de p artid din cadrul T ru stu ­
lui 7, în c a d ru l c ă r u ia a c tiv ita te a ş e
d e s fă ş o a ră în c ă n e s a t i s f ă c ă t o r ; s ă le
în tă re a sc ă rolul lor de co n d u căto r po­
litic, s ă le a ju te să-şi c re a s c ă n u m ă ­
rul m em brilor de partid din rîndul
c o n stru c to rilo r şi să le s p rijin e în
conducerea activităţii econom ice a
ş a n tie re lo r
C om itetele raio n ale şi orăşeneşti dc
p a rtid trebuie să c o n tin u e şi în viitor
m u n ca de prim ire în partid a celor
m ai buni constructori, să în tărească
organizaţiile de partid, deoarece n u ­
m ai astfel putem av ea g a ra n ţia înde­
plinirii cu succes a tu lu ro r sarcinilor
ce ie rid ică p ra c tic a c o n stru c ţie i so-
cialiste.
Indicele m ediu de 67 la sută re a ­
lizat pe regiune la m ecan izarea s ă p ă ­
turilor este cu m ult sub posibilităţile
unităţilor de construcţii, ţin în d sea­
m a de gradul de înzestrare tehnică a
ior.
întreprinderile de construcţii au
m a n ife s ta t o o a re c a re p re o c u p a re şi
pentru m ecanizarea principalelor ope­
raţiu n i în co n stru cţii. A stfel, tra n s p o r­
turile pe verticală sîn t în m a re m ă su ră
m ecanizate, iar cele pe o rizo n tală
c ap ă tă din zi în zi o m ai m a re a m ­
ploare, tărg ile şi roabele întâinindu-se
tot m ai rar.
D eşi tencuirea m ecanică prezintă
evidente a v an taje faţă de cea m a ­
nuală, totuşi, la a p licarea acesteia s-a
opus rezistenţă din partea m ultor teh­
nicieni şi ingineri. A bia după in sisten ­
ţă în d elu n g a tă şi după evidenţierea re ­
zultatelor pozitive obţinute în unele
agraaB «m giBBCTgr a « g ^
ş a n t i e r e , m e t o d a a p u t u t fi e x tin s ă .
Tencuitul constituind operaţiunea de
cel m ai m a re volum dintre finisaje,
pe cale m an u a lă crea m ari neajunsuri
co n stru cto rilo r, în tîrziin d d a re a in fo'o-
sinţă a obiectivelor din cau z a încetinelii
cu care se executau. P rin folosirea
pom p elo r de ten cu it a fost posibilă
p re d a re a la H u n e d o ara în 1957 a 332
de ap artam en te, iar în trim estrul i
a.c., ia P e tro ş a n i — 195 a p a r ta m e n ­
te şi 3 c ă m in e cu 510 locuri.
A ru n c în d o privire a su p ra indicilor
de folosire a utilajelor se o b serv ă o
scă d e re a lor fa ţă de 1956, explicată
prin faptul că n u m ăru l utilajelor a
ră m a s acelaşi sau ch iar a crescut, în
tim p ce volum ul lucrărilor executate
s-a m icşorat. D ato rită acestui fapt,
unele întreprinderi de construcţii, ne­
glijează efectuarea reparaţiilor curen­
te şi m ai ales a celor capitale la u-
tiiajele defectate şi le d e clară în
6, Producea globală, stadiul fizic
şi calitatea lu c ră rilo r
A ctivitatea de producţie a în trep rin ­
derilor de construcţii este apre iată
după îndeplinirea planului valoric, in
re g iu n e a n o a stră ia cele p a tru m ari
întreprinderi planul valoric se prezintă
a şa cum reiese din tabelul de m ai
jo s:
lntrepr. 1955 1950 1957 Trliti. I.
1958
I.C .S.H . 107,7 117,6 100,0 70,7
Trustul 4 98,4 107,8 100,8 103,5
Trustul 7 94,8 94,7 99,6 101,8
T.R .C .L.H 98,4 100,0 124,1 90,8
D in am ica indicilor realizaţi arată
gradul de preocupare a conducerilor
în trep rin d erilo r în o rg a n iz a re a activi­
tăţii pe şan tiere. Se poate ob serv a că
T ru stu l 4, deşi ex ecu tă u n m a re v o ­
lu m d e lu c ră ri dificile, to tu şi, de la
p e rio a d ă la p e rio a d ă îşi re a liz ea z ă
planul. N u acelaşi lucru se poate
sp u n e despre I.C .S.H ., care în trim es­
trul 1 ai acestui an, are o răm înere
în u rm ă în g rijo ră to are a producţiei,
fapt ce po ate să-i pericliteze realizarea
sarcinii anuale.
Se observă o cotitură îm bucurătoare
în activitatea T rustului 7 Petroşani,
începînd cu trim estrul 1 al acestui an,
cînd pentru p rim a d ată a reuşit să-şi
realizeze sarcinile de plan, respectind
în acelaşi tim p şi term enele de pre­
d are a obiectivelor.
U rm ărirea exclusivă însă a realiză­
rilor valorice nu este co n clu d en tă şi
poate duce la situ aţii an o rm a le , a şa
cum au fost în anii precedenţi, cînd
unele întreprinderi se m în d reau cu
realizări valorice „frum oase" peniru
care erau şi prem iate. In schim b, o
serie de obiective se aflau în diferite
stadii de finisaj pe a căro r term inare
nu se pu n ea accent, din cau ză că
veau m ică valoare, tergiversîndu-Ie
astfel d e la an la an . M inisterul de
construcţii ţinea seam a num ai de rea­
lizarea valorică a planului, ia r în tre­
p rinderile c ă u ta u pe orice cale să-l
m ăre a sc ă de m ulte ori şi prin sim ple
m an ev re contabile.
Preţul de cost al lucrărilor
de construcţii
Pentru a avea o im agine m ai con­
cludentă asu p ra întregii activităţi a în ­
treprinderilor de construcţii, e nece­
sa r să ev id en ţiem şi aspectele econo-
m ico-financiare, care exercită o influen­
ţă hotărîtoare asupra costului con­
s tru c ţiilo r.
Investiţiile ce se alocă regiunii n o a­
stre pentru construcţii, reprezintă o
pondere în sem n ată în bugetul econo­
m iei n a ţio n a le şi avein d a to ria de a
m u n c ii în a ş a fei, c a ele s ă fie u tili­
zate c ît m a i ra ţio n a l şi cu m u lt sim ţ
gospodăresc.
C o n g re su l al 11-lea al P .M .R . a
su b lin ia t cu tă rie n ecesitatea ieftinirii
construcţiilor trasîn d sarcin a de a se
reduce costul lor în cursul celui de-al
d o i l e a c i n c i n a l , c u c e l p u ţ i n 20 i a s u t ă ,
faţă de preţurile de deviz ale anului
1955.
D in datele statistice rezultă eă în­
trep rin d erile de construcţii în ultim ii
doi a n i au re d u s în m edie costul lu­
c ră rilo r cu 7,8 la s u tă. A cest ritm
însă nu asigură îndeplinirea întocm ai
a nivelului stabilit de C ongres, m ai
ales d acă luăm în co n sid erare şi fap­
tul că în 1957 s-a re a liz a t o red u cere
d e n u m a i 1,6 ia s u tă , în lo c d e 4 la
sută. E ste necesar ca organizaţiile de
partid şi conducerile în trep rin d erilo r
să privească activitatea fiecărui şa n ­
tier prin prism a ren tab ilităţii şi să
d ep u n ă to t efortul p en tru o ieftinire
cît m a i su b sta n ţia lă a construcţiilor.
S in g u ra întreprindere care a realizat
şi chiar depăşit sarcin a trasată de
c o n g res în cei doi ani este I.C .S.H .
nWf MUL SUCIAUS MULUI
stare de conservare, in tro d u c în î în pro­
ducţie altele m ai puţin d eg rad ate,
S iab a folosire a capacităţii tuiia-
jeior este d eterm inată în unele cazuri
şi de făptui că se în treb u in ţe a z ă u tila­
jele de c ap acitate m u lt prea m a re faţă
de volum ul lucrărilor care trebuie să
fie execu tate. A se m e n e a c azu ri sîn t
frecvente la T .R .C .L .H . şi T ru stu l 7
Petroşani, care nu au utilaje adaptate
volum ului lucrărilor. A şa de exem plu,
sîn t nevoiţi să prepare c an tităţi de
cîţiva m .c. de beton în beto n ărie de
2 5 0 1. ş i c h i a r î n c e l e d e 4 0 0 1., s a u
să utilizeze com presoarele ia pom pe­
le de m o rta r cu o c a p a c ita te de 600
m .c. pe oră la diuze de o p ro d u cti­
v i t a t e d e n u m a i 1,5 m .c ./o r ă .
P utem să re m arcăm o utilizare m ai
com plectă a p a rc u lu i'a u to al cărui in­
dice realizat, ajun/gînd în u ltim a pe­
rio a d ă în jurul cifrei de 60 la suta.
In m od im perios se im pune şi u r­
m ă rire a re a liz ării p ia n u lu i fizic de
d a re în fu n c ţiu n e a obiectivelor, altfel
se c reează a n o m a lii de tot felul. C a ­
zul Trustului 7 P etroşani, este edifi­
cator în această privinţă. In anul
1957 trustul respectiv şi-a realizat
p ia n u l v a lo ric în p ro p o rţie de 99,6 la
su tă , ia r pe cel fizic — de d a re în
fu n c ţiu n e — n u m a i cu 58 la s u tă . L a
H u n e d o a r a î n a c e l a ş i a n , d i n 22 d c
obiective in d u striale predate, n u m a i 5
se încadr?A<- în te rm e n e le p re d a te
planificat.
T ot aşa se explică faptul că o serie
în trea g ă de cartiere din o raşele nou
construite în V alea Jiului, sînt nefi­
nisate, o serie de străzi nepuse la punct
şi aspectul g en eral a! aşezăm in telo r
să la se m u lt do dorit.
N u num ai aspeciul exterior al o-
biectivelor la să de dorit, ci şi cali­
tatea lucrărilor în execuţia i o r ; m u n ­
citorii nefiind stim u laţi şi coin teresaţi
să dea lucrări de calitate.
In general, conducerile întreprinderi­
lor de construcţii nu prea se străd u iesc
s ă execute... lu c ră ri • de calitate. In
g o a n a ' d u p ă v a l o r i 1' s e n e g l i j e a z ă t o c m a i r.ataje electrice s-a u d e terio rat din cau-
c a l i t a t e a m u n c i i , i a r c î n d ii s e s e m ­
n a lează deficienţele, încep să justi­
fice în fel şi chip p rin d iferite c au ze
„obiective", c a re în re a lita te n -a u nici
un tem ei. l ipsa de exig en ţă faţă de
m u n c a proprie care în m od ta c it este
în cu rajată chiar de conducerile între­
prinderilor, influenţează în săşi asupra
creşterii calificării m uncitorilor.
Nici beneficiarii — prin diriginţii
de şan tier — nu sînt destul de exi­
genţi şi acceptă cu m u ltă u şu rin ţă lu­
crări de siabă calitate. A ceasta pentru
că de m ulte ori ei sîn t sim pli sp ec ta ­
tori pe şan tiere. Au fost în să şi cazuri
cînd au tolerat lipsurile observate, d a­
torită u n o r relaţii neprincipiale pe
c a r e le a u cu e x ec u ta n tu l.
O rg a n iz a ţiilo r de p a rtid le re v in e
sarcin a să creeze o opinie de m asă
îm potriva acelora ce execută lucruri de
p ro a stă calitate şi să cultive d ra g o s ­
te a p e n iru obiectivele ce le co n stru iesc.
c a r e a s c ă z u t p re ţu l d e c o s t cu 14,6 Ia
sută, realizînd şi b e n efic ii; totalul e-
conom iilor pe anul 1957 fiind de peste
21 d e m i l i o a n e l e i .
C ea m ai slab ă activitate din punct
de vedere econom ico-gospodăresc se
rem arcă Ia T rustul 7 construcţii Pe­
tr o ş a n i. care a n de an a depăşit cu
m u lt p reţu rile de deviz, m a jo rin d n u ­
m ai în ultim ii doi ani costul co n ­
s tru c ţiilo r cu 18,5 la su lă, f a ţă de n i­
velul an u lu i 1955. A c ea stă situ a ţie care
a dăinuit în cadrul T rustului 7 a creai
m ari greutăţi financiare (av în d fondu­
rile b lo c a te la b a n c ă d in m a rtie 1956
în p e rm a n e n ţă ) , e ste intolerabilă'. C o n ­
ducerea întreprinderii, aju tată de co­
m itelu i'"raio n al de partid, trebuie să
ia g rab n ice m ăsuri pentru o rientarea
activităţii econom ice în vederea res­
tabilirii echilibrului financiar.
T rustul 4 H u n e d o a ra şi T.R .C .L .H .
deşi au o b ţin u t în a c e a stă p erio ad ă
econom ii la preţul de cost, totuşi, rit­
m u l d e r e d u c e r e r e a l i z a t î n t r e 6— 7
la sută, se apropie d o ar de nivelul
preconizat.
C om parînd însă realizările obţinute
la p reţu l de c o st de c ă tre u n ită ţile de
construcţii cu condiţiile şi posibilităţile
oferite de valorile devizelor ex agerat
de um flate, "atît p rin su p lim e n ta re a
exxesivă a v o lu m e lo r de op eraţii cît şi
prin a co rd area u n o r preţuri ridicate,
m ai ales în ce priveşte aproviziona­
rea, p u tem s ă tra g e m co n clu zia că e-
foriuriie în trep rin d erilo r p rivind ieftini­
rea c o n stru cţiilo r au fost m in im e, iar
realizările lor s-au b a za t pe o serie
de ara n ja m en te scriptice, „g en e ra to a re
de valori".
A şa se explică într-o m ă su ră o are­
care cu m a fost posibil ca sarcin a
de proiectare p en tru lucrările din H u ­
ned o ara, de la începutul reco n stru c­
ţiei co m b in a tu lu i sid eru rg ic şi p în ă
în p re z en t, s ă fie d e p ă şită cu su m e
foarte m a ri la care constructorul a
m ai a d ă u g a t depăşirea preţului de
cost a devizelor generale cu încă a-
p r o a p e 900 d e m ilio a n e lei.
Nu num ai ia construcţiile industria­
le s-a u în re g is tra t a s e m e n e a d ep ăşiri
ale devizului g e n eral, ci şi la c o n ­
strucţiile social-culturale, unde estim ă­
rile p ot să fie m a i a p ro a p e de v a lo ­
rile reale. C u m se explică atunci fap ­
tul că ia H u n e d o ara, v a lo a re a sarcinii
de proiectare a locuinţelor m uncito­
1. C h e l t u i e l i d i r e c t e
A n alizîn d s tru c tu ra p reţu lu i de cost, turi de şan tiere, iar fişele lim ite, ch iar
se co n sta ta că în trep rin d erile de co n ­ d acă sîn t com plectate, nu se iau în
strucţii, în ultim ii doi ani, au obţi­ co n sid eraţie de către m aiştri. D a to ­
n u t e co n o m ii pe a n s a m b lu l ch eltu ieli­ rită fa p tu lu i c ă fişa lim ită n u s lă Ia
lor directe atît la m ateriale, m a n o p e ră ,
cît şi la utilaj.
Cu to ate acestea, din ceie o bservate
pe şan tier, rezultă că în m ulte locuri
de m u n c ă există m ateriale risipite, de­
grad ate, sau prost depozitate. Se pol
v ed ea pe şan tiere m ulţi o am en i plini- ’
băreţi, utilaje care stau ore şi chiar
zile în treg i fă ră a p ro d u ce ceva.
A cest tablou în tăreşte concluzia că
p re v e d erile d ev izelo r s în t e x a g e ra te şi
că ele g e n erea z ă o lipsă de ex ig en ţă,
p e n tru p ă s tr a r e a lor, n u im p u n c o n ­
structorului un spirit gospodăresc. Şi
dacă devizele oferă aceste posibilităţi,
nu este justificabilă totuşi atitudinea
conducerilor unităţilor dc construcţii,
atunci cînd nu iau poziţie critică faţă
de lipsa de spirit go sp o d ăresc de pe
şantiere.
E ste co n d am n ab il faptul că peste
30.000 m .c. de b a la st p en tru betoane
a d u s de T rustul 4 tocm ai de la G hio-
roc (d e la a p ro a p e 150 k m .), este în ­
g ro p a t în noroi de-a lu n g u l liniilor fe­
ra te de ia b lu m in g şi c ă v a lo a re a lui
a fost trecută la pierderi n erecu p era­
bile. S în t şi c az u ri c în d în
depozitele I.C .S.H ., o serie de apa-
................... }-••*»............... n • •• — ¦-
ză că instalaţia a fost ro asă de şo­
bolani. A cestea sîn t n u m a i cîteva e-
xem ple specifice care ne d em o n strează
«grija" ce se acordă m aterialelor cos­
tisitoare şi p e n tru m aterialele care se
folosesc cu ren t în construcţii, c ă ră ­
m idă, cim ent, var, geam u ri, ţiglă, pre­
fabricate şi altele.
C ine se face v in o v at de toate aces­ v ăzu t în devize p en tru în tre a g a m a ­
te p ro b le m e ? C ine plăteşte toate a-
ceste p a g u b e a d u s e ? Se pune în treb a ­
re a d a c ă o r g a n iz a ţia d e p a rtid de ia
T ru stu l 4 şi I.C .S .H . a a v u t c u n o ş ­
tin ţă despre aceasta şi ce m ăsuri a
luat ?
V a trebui c a cei v in o v a ţi să-şi pri­ din p a rte a colectivului de in g in eri şi
m e a sc ă p e d ea p sa fă ră nici-o in d u lg e n ­ tehnicieni pe m e c an iz a re a lucrărilor
ţă, cunoscînd că p a tro n a re a u n o r a- de m a re volum , sau pe m ica m e c an i­
se m e n e a c az u ri a d u c e m a ri d a u n e e- zare, c a re po ate s ă în lo c u ia sc ă u n n u ­
conom iei naţionale.
In vederea an alizării m ai tem einice
a elem entului „m ateriale" este necesar
să u rm ărim şi d inam ica consum urilor
specifice la întreprinderile de con stru c­
ţii. D in situ a ţiile sta tistic e reiese, cum
că la a ce st ele m en t s-a re a liz a t eco­
nom ii serioase, în prim ul rînd pe sea­
m a ag regatelor, balastului şi cim entu­
lui, m a te ria le de m a r e v o lu m , in re s ­
tul m a te ria le lo r, c o n su m u rile m edii
oscilează în jurul celor p rev ăzu te de
deviz, cu excepţia so rtim en telo r de
c ă r ă m id ă , ţig lă , v a r şi g e a m u r i la
care m ajoritatea întreprinderilor nu au
realizat depăşiri.
O lipsă m a re a unităţilo r de co n ­
strucţii este şi aceea că urm ăresc
c o n su m u rile specifice d o a r la nivelul
în trep rin d erii şi nu pe obiecte s a u lo­
2. C heltuieli indirecte
D a c ă l a ‘c h e l t u i e l i l e d i r e c t e î n t r e p r i n ­ C are sîn t factorii c are a u d u s la
derile de construcţii au realizat unele
econom ii, cu totul altfel se prezintă
situaţia privind cheltuielile de regie
şi cele sociale u n d e de la an la an
s-au în re g istra t m ari depăşiri.
Intrucît aceste prevederi sîn t -alo­
cate prin cote fixe din v a lo a re a to­
tală a devizelor, ch eltu irea ra ţio n a lă a
lor nu m ai este în funcţie de proiec­
tanţi sau de alte elem ente, ci depinde
exclusiv de priceperea colectivelor de
conducere. D in p ăcate însă, unele ase­
m enea colective nu au d at d ovadă de
prea m ultă, pricepere în a ceastă direc­
ţie, fa p t ce re z u ltă din d ep ăşirile e x a ­
gerate.
A stfel, în c u rsu l a n u lu i 1957, I.C .S .H .
a d e p ă ş it s a r c in ile s o c ia le cu 40,8 la
sută, T .R .C .L .H . a dep ăşit cota de re­
g ie cu 21,2 la su lă, T ru stu l 4 H u n e ­
doara ă depăşit sarcinile sociale cu
13.2 la s u tă , ia r T r u s tu l 7 P e tro ş a n i
c u 106,1 la s u la şi c o la de r e g ie cu
65.2 la su tă.
reşti s-a d e p ăşit cu 194 dc m ilioane,
iar devizul g en eral, num ai la clubul-
c in e m a to g r a f , cu p e ste 2,5 m ilio a n e
lei ?
D e ce oare locuinţele executate costă
atît de scum p, îneît depăşesc cu m ult
n u n u m a i v a lo a re a de 37.461 lei (a -
p a rta m e n t, stabilit de C .S.A .C .) ? De
ce costul unui a p arta m en t executat
de T .R .C .L .H . şi T ru stu l 4 în 1957
c o sta în tre 6 0 — 70 m ii lei, ia r în V a ­
lea Jiului, costul unui a p arta m e n t a
a j u n s p î n ă i a 112.000 l e i ?
P e n tru a vedea c are sîn t factorii
care au determ in at aceste m ari de­
păşiri de preţ, e n ecesar să a n aliză m
fiecare elem ent al preţului de cost
din cheltuielile directe şi indirecte,
precum şi ponderea care concură
la d ep ăşirea acestuia.
b aza eliberării m aterialelo r din m a ­
g a zie şi ia in tro d u cerea ior în p ro ­
cesul de construcţie în m od raţionai,
nu cointeresează pe m uncitori să-şi
deschidă conturi p ersonale de econo­
m ii, să recu p ereze m a te ria le le şi în ­
lesneşte pe de altă parle aclivitatea
u nor elem ente frauduloase. De pe
şantierele I.C .S.H . şi T rustului 4 H u ­
nedoara, care m ajo ritatea sînt în in­
cinta com binatului, se su stra g sute dc
tone de cim ent, cărăm izi, cherestea,
chiar m o toare electrice, a căro r v a­
lo a re se rid ic ă Ia s u te d e m ii d e lei.
In acelaşi tim p se plătesc de căire
cele trei în trep rin d eri în total 376
d e p a z n i c i c u p e s t e 2.000.000 i c i a -
n u a i.
l.e r e v i n e c a s a r c i n ă o r g a n e l o r şi
o rganizaţiilor de partid să creeze o
opinie de m a să privind b u n a g o sp o d ă ­
rire şi c o n s e rv a re a m a te ria le lo r de
construcţii, folosirea lor cu chibzuia­
lă, a cc e n tu în d în m o d deosebit pe u-
ti li z a r e a p e s c a r ă t o t m a i l a r g ă a m a ­
terialelor locale care se g ăsesc din a-
bunclenţă în re g iu n e a n oastră.
A v an tajele folosirii econom ice a m a ­
te ria le lo r locale ni ie p re z in tă ş a n tie ­
rele T .R .C .L .H . care, valorificînd din
plin a ce ste re s u rse , aii re u şit sa-şi' re ­
ducă sim ţitor preţul de cost al lucră­
rilor şi să dea în folosinţă a p a rta ­
m en te la un preţ m ai redus decît ce­
lelalte întreprinderi.
E c o n o m ii a u fo st re a liz a te şi Ia ele­
m entul m a n o p e ră în prim ul rînd pe sea­
m a d r e p t u l u i d e d e t a ş a r e d e 20% p r e ­
noperă care se plăteşte m uncitorilor
localnici.
P o n d e re a econom iilor p rovenite din
eforturile proprii ale şantierelor este
extrem de m ică şi a ce a sta se explică
prin faptul c ă nu se pune un accent
m ăr în sem n at de forţe de m uncă.
La utilaje de asem enea, toate între­
prinderile au făcu t unele econom ii pe
seam a diferenţei dintre tarifele de în ­
chiriere şi prevederile din deviz. A ceste
econom ii în să sînt m ult m icşorate cînd
se ia în c o n sid e ra re în tre a g a activitate
a întreprinderii, inclusiv a bazelor de
utilaj şi tra n s p o rt c are în m a jo rita te a
cazurilor au depăşiri în sem n afe la
cheltuieli cu e x p lo a tarea utilajelor,
n e a c o p e r in d u - le p rin c h iriile p e c a r e le preţului construcţiilor, v a in flu en ţa în
percep. C heltuielile n eeconoinicoase ale
bazelor sînt sporite prin nefolosirea
com plectă a capacităţii utilajelor şi p la ­
ta am ortism entelor pentru acele utilaje
care nu s în t în fu n cţiu n e şi n u au fă­
cu t form ele co n tab ile de d a re in co n ­
servare.
o creştere atît de ex ag erată a cheltu­
ielilor in d irecte şi în u ltim a a n aliză
Ia m e n ţin e re a unui p re ţ de cost ri­
dicat ai consirucţiilor ?
in prim ul rîn d existenţa unui ap arat
fehnico-adm inisiraiiv încă prea num e­
ros, care g re v e az ă a su p ra cheltuielilor
n e p ro d u c tiv e şi p o n d e re a lui în totalul
a n g a ja ţilo r la to a te în trep rin d erile —
cu excepţia T rustului 4 H u n ed o ara.
N u c re d e m c ă a r fi n ev o ie ia T ru s-
tul 7 P e tro ş a n i d e un p e rs o n a l in d i­
rect p ro d u c tiv , c a re re p re z in tă 21,4 la
sută din totalul a n g a ja ţilo r, atîta
tim p cît Trustul. 4 H u n e d o ara, cu un
v o lu m m u lt m a i m a re d e lu c ră ri îşi
po ate o rg a n iz a şi c o n d u c e m u n c a cu
n u m a i 14,4 ia s u lă p e rs o n a l in d ire c t
productiv. La T .R .C .L .H . creşterea p er­
sonalului indirect s-a sim ţit de la an
la a n , a ju n g în d dc la 13,8 la su tă
cit e ra în 1955 la 17,8 la s u lă în
1957.
U n alt factor care influ en ţează de­
Png 3
ixnmtamaMMmi
păşirile cheltuielilor indirecte constă
în u şu rin ţa cu care se ap ro b ă o serie
de cheltuieli n e p ro d u c tiv e şi g o s p o d ă ­
reşti, c a re nu justifică în to td e a u n a u-
tilitatea cu m a r f i : excese .de c o n v o r­
biri telefonice, d e d eplasări, de co res­
p o n d e n ţe in utile etc, care p a r m ă ru n te
la p r im a v e d e re d a r d a c ă le a d u n ă m
pe to t an u l se ridică la sum e m ari.
T rustul 4 H u n e d o a ra în 1957 a plătit
num ai p e n tru d ep lasări şi d iu rn ă
1.058.000 Iei, I.C .S .H . p e n tru to a te c h e l­
tuielile g o sp o d ăreşti peste 2 m ilioane,
ia r T rustul 7 P e tro şa n i peste 3 m ili­
o a n e Iei.
L a sum e considerabile se ridică şl
v a lo a re a am en zilo r, p e n aliză rilo r şi lo­
caţiilor, care au fost plătite de toate
întreprinderile de construcţii, d.n c au ­
za nerespectănT scadentelor şi term e­
nelor de descărcare a vagoanelor
C .F.R . A ceste su m e au m a i fost m a jo ­
T ru stu l 7 şl
rate Ia T ru stu l 4,
I.C .S .H . cu în c ă 3,5 m ilio a n e Iei, re -
prezen tîn d dobînzi şi p en alizări plătite
pentru neresp ectarea disciplinei fin an ­
ciare, din care cea m a i m a re p arte
se datoreşte blocajului fondului de ru l­
m ent, ap ro ap e pe tot parcursul anului
1957. L a a ce ste trei în tre p rin d e ri si­
tu aţia fin an ciară şi astăzi se prezintă
a larm ată, av în d im obilizări de fonduri
pentru stocuri supranorm ative, lucrări
executate fără finanţare, producţie ne­
decontată, d etu rn ări de fonduri, prefa­
bricate n e fin a n ţa te etc. în v a lo a re to ­
ta lă de a p ro a p e 80.000.000 lei d in c a re
num ai T rustul 4 H u n ed o ara are
39.000.000.
A ceastă situaţie econom ică se dato­
reşte într-o m ă su ră şi faptului că or­
ganizaţiile de partid ab o rd ează cu ti­
m id ita te asp e c te le m u n cii fin a n c ia re şi
nu fac din a cestea problem e pe care
s ă Ie d e z b a tă te m e in ic în a d u n ă r ile
g e n erale şi să ad o p te h o tărîri eficiente
care să d u că ia îm b u n ătăţirea disci­
plinei financiare.
ilr
In concluzie, se poale spune că în
cadrul unităţilor de construcţii sînt
m ari posibilităţi atît pentru creşterea
productivităţii m uncii, cît şi p en tru re ­
ducerea cheltuielilor de producţie.
Succesul activităţii viitoare în con­
strucţii d ep in d e de felul cu m o rg a n e le
şi o rg a n iz a ţiile de p artid v o r şti să
în d ru m e şi să sprijine activitatea pro­
ductivă pe şantiere. In acest sens vor
trebui să , sţim uţeze într-o m ăsu ră m ai
m are iniţiativele noi creatoare, să g e­
n eralizeze ex perienţa pozitivă, să m o ­
bilizeze to a te fo rţele c o m p e te n te şi în
prim ul rînd pe com unişti care să de­
v in ă ex em p lu p erso n al în m u n c ă în
toate sectoarele de activitate.
B iroul com itetului regional de p a r­
tid a aco rd at o atenţie deosebită îm ­
bunătăţirii activităţii în lre p rin d e rilo r
de construcţii, înd ru m în d activitatea
o rg a n iz a ţiilo r de partid din aceste u-
nităţi pentru în tărirea rolului de con­
du căto r al partidului în toate postu­
rile cheie. In cursul anului trecut, pe
b aza indicaţiilor biroului com itetului
regional, a fost intensificată m u n ca
politică pentru atra g e re a de noi m em ­
bri 3e partid şi îm b u n ătăţirea com po­
ziţiei so ciale a o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid
din construcţii, reu şin d u -se ca pe a-
ceastă cale să crească considerabil rîn-
durile partidului, să se creeze o rg a ­
nizaţii de b ază pe fiecare şantier, iar
în cursul trim estru lu i I al acestui an,
au fost constituite com itetele de p a r­
tid de la T ru stu l 4 şi I.C .S.H . A c ea s­
ta v a a d u c e o c o n trib u ţie în s e m n a tă la
un irea eforturilor tu tu ro r C om uniştilor
din aceste întreprinderi pentru reali­
zarea sarcinilor de plan, pentru creşte­
r e a p r o d u c t i v i t ă ţ i i m u n c i i Şi r e d u c e r e a
m od pozitiv îm b u n ă tă ţire a activităţii
g en erale în aceste d o u ă întreprinderi,
c re a re a unei opinii de m a să p e n tru li­
ch id area risipei, în tă rire a disciplinei în
m u n c ă şi în lă tu ra re a m u lto r lipsuri
care m a i d ăin u ie în acest sector de a c ­
tiv ita te .
V iaţa, m ersul în ain te al societăţii
noastre, cer salturi calitative în acti­
vitatea de construcţii. A num ite practici
d ău n ăto are, încetăţenite în m e n ta lita ­
tea u n o r c ad re cu m unci de con d u ce­
re în unităţile de construcţii ca : fuga
d u p ă v a lo a re şi n e u rm ă rire a re a liz ării
p l a n u l u i f iz ic şi de‘ d a r e î n f o l o s i n ţ ă ,
m u n c a în saltu ri pe şan tiere, d a re a în
folosinţă a ag reg atelo r asig u rîn d u -le
doar un aşa-zis „m inim de pornire"
care ulterior provoacă m ari greutăţi
ex p lo atării şi altele, tre b u ie c u rm a te
cu desăvîrşire.
Am construit un n u m ăr m are de o-
biective im p o rtan te pentru econom ia
n a ţio n a lă şi d ezv o ltarea reg iu n ii n o a s­
tre, au c rescu t o d a tă cu ele n u m e ro a se
cadre care au acum ulat o bogată ex­
perienţă. A vem toată certitudinea că
forţele capabile de care disp u n em în
co n stru cţii, v o r şti să facă u n p a s h o -
tărîto r în ce priveşte o rg a n iz a re a m ai
tem einică a m uncii şi g o sp o d ărirea ra ­
ţio n ală a şantierelor, că v o r g ăsi cele
m ai eficace m ăsu ri şi soluţii în ve­
d ere a realizării şi dep ăşirii sa rc in ilo r
stab ilite d e C o n g re su l al 11-iea al
P.M .R.