Page 78 - 1958-04
P. 78

Pasf. 2                                                                                                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                                                                                            Nî, 1044

                         A                                                                                                    a ra lw e rsa r®                                                                                                                                                                                                                               aamasuLiBBaggsar

                                                                                                                                                                                                                                                                                          a n a ş te ri

                                                                                                        ©                                                                                          m i r Iiii e i L e n

                                                                    lll

Tovarăşi,                                                           Cuvîntarea tovarăşului LEONTE RÂUTU                                                                                                                                                                                                                                                                                                 A şa ctim s p u n e a L'enln, c a p ita lism u ­

   S ă r b ă t o r i m a s t ă z i a 88- a a n i v e r s a r e                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          lu i m o n o p o l i s t îi c o r e s p u n d e în i n te ­

a naşterii unuia dintre cele m ai m ari                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 r i o r r e a c ţ i u n e a p o l i t i c ă , d u p ă c u m îi
genii din cîte a c u n o sc u t istoria, om ul
pe care clasa m u n cito are din toate                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  co resp u n d e în exterior o politică de a-
ţ ă r i l e ş i î n t r e a g a o m e n i r e î n a i n t a t ă îl
privesc ca pe în v ă ţă to ru l lor — V la-                         S u b lin iin d în s e m n ă ta te a tezei p riv i­       L enin a n alize a ză în n u m e ro a se lu ­                        In m u n ca înfrăţită pentru construi­                           In continuare, vorbitorul a subliniat                           u n a n im e în a co n stata că în actualele                        gresiune, de cucerire a           dom inaţiei
d iin ir llici L en in .                                                                                                                                                                                                                                                                                                            c o n d iţii p rin c ip a lu l p erico l îl c o n sti­
                                                                    to a re la rolul c o n d u c ă to r al p a rtid u lu i    crări rolul statu lu i so cialist în c o n ­                         rea socialism ului,              pentru înfrîngcrca              eşecul ofensivei furibunde duse de                              tuie revizionism ul. R evizioniştii se ri­                          m ondiale.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    dică îm p o triv a necesităţii istorice a re ­
                                                                    m arx ist re v o lu ţio n a r al clasei m u n c i­        ducerea şi dezv o ltarea planificată a e-                            greu tăţilo r in eren te perioadei de tre­                       fo rţele re a cţiu n ii in te rn a ţio n a le şi in             voluţiei p ro le ta re şi a dictaturii p ro ­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    letariatu lu i, n e a g ă rolul co n d u căto r al
                                                                    to a re în o p e ra de în făp tu ire a re v o ­           conom iei, In leg ătu ră cu aceasta, v or­                           cere de la cap italism la socialism , se                         special de            im perialism ul am erican                 p a rtid u lu i şi p rin c ip iile in te r n a ţio n a lis ­            V orbitorul a su b lin iat apoi necesi­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    m ului proletar, n e ag ă principiile leni­                         ta te a intensificării m uncii ideologice,
                                                                    luţiei şi de c o n stru ire a so cia lism u lu i          bitorul a a ră ta t pe la rg că fu n cţia eco-                       consolidează forţele             care    form ează               care p un în acţiu n e o v a stă g a m ă de                     n iste de c o n stru ire a p a rtid u lu i de tip                   sporirii com bativităţii ei în lupta pen­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    nou. T ocm ai în această direcţie acţio­                            tru puritatea învăţăturii m arxist-leni-
L enin s-a co n sid erat şi a fost în to t­                         şi co m unism ului, vorbitorul a a ră ta t                nom ico-organizatorică a statului ca­                                tem elia de n ezd ru n cin at a orînduirii                                                                                       nează feluritele grupuleţe de renegaţi                              niste.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    a lu n g aţi din rîndurile partidelor co­
                                                                                                                                                                                                                                                                    m ijlo a c e — de la o rg a n iz a re a de r ă s ­              m u n is te — sprijiniţi, şi n u o d a tă , su b ­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    venţionaţi de cercurile im perialiste.
d e a u n a u n d iscip o l fidel al lui M arx .                    că p a rtid u l n o stru , ca şi alte p a rtid e          pătă o în se m n ă ta te din ce în ce m ai                           dem ocrat-populare — alianţa             dinlre

                                                                                                                                                                                                                                                                    c o a le fa sciste , ca în U n g a r ia , p în â Ia

L enin a înfăptuit o m u n căteoretică                              din ţările socialiste, aco rd ă cea m ai                  m are pe m ă su ra în aintării unei ţări pe                          clasa m uncitoare şi ţărăn im ea m u n ­

                                                                                                                                                                                                                                                                    m ijloacele m ai „rafinate", p ro p a g a n ­

tita n ic ă îm b o g ă ţin d şi dczvoltînd                          m are atenţie întăririi partidului, în tă­                calea construcţiei socialism ului — pro­                             citoare, sub con d u cerea clasei m u n ci­                                                                                                                                                          Tovarăşi,

                                                                                                                                                                                                                                                                    distice — pentru a su b m in a m işcarea

m arx ism u l în dom eniul econom iei p o ­                         ririi rolului său c o n d u că to r în toate              ces în d elu n g at şi com plex, ce nu se                            toare, prietenia poporului               ro m în şi

                                                                                                                                                                                                                                                                    com unistă şi a d estrăm a u n itatea p a r­

litice, ca şi al filozofiei, al    teoriei                          sectoarele de activitate, continuei con­                  po ate d esfăşu ra în voia spon tan eităţii.                         n a ţio n a lită ţilo r  conlocuitoare, u n ita ­                tidelor com uniste, pentru a su b m in a                                                                                                C înd, în u rm a victoriei R evoluţiei
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        din O ctom brie, c ap italism u l a în cetat
statului şi al relaţiilor intern aţio n ale,                        so lid ă ri a u n ită ţii sale id eo lo g ice şi          Funcţia econom ico-organizatorică            a                       tea în treg u lu i popor m u n cito r în ju ­                                                                                                                                                        d e a m a i fi u n s i s t e m m o n d i a l a t o t c u ­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        prinzător, L enin a form ulat celebra sa
                                                                                                                                                                                                                                                                    u n ita te a lag ăru lu i socialist.        A ceastă                                                                                teză cu privire la c o ex isten ţa p a şn ic ă
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        a ţă rilo r cu siste m e so ciale diferite,
în p roblem ele fu n d a m e n ta le ale rev o ­                    o rg a n iz a to ric e ,  disciplinei de fier a           statu lu i c o n tin u ă să jo ace u n rol de                        rul p artid u lu i şi gu v ern u lu i.                                                                                                                                                               cu privire la în trecerea paşnică între
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        capitalism şi socialism .
                                                                                                                                                                                                                                                                    u nitate frăţească şe        în tă re ş te  în s ă
                                                                                                                                                                                                                                                                    n e c o n te n it.                                                                                                                      A stăzi lag ăru l u n it şi p u tern ic al
luţiei so cialiste, în pro b lem ele com ­                          p a rtid u lu i.                                          im portanţă esenţială şi după construi­                                                                                                                                                                                                                                   ţărilo r socialiste în frunte cu U n iu n ea
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        S ovietică rep rezin tă reazim ul cel m ai
                                                                                                                                                                                                   S tatul rom în dem ocrat-popular            îşi                                                                                                                                                      sig u r şi m ai eficace al păcii şi secu­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        rităţii fufuror popoarelor.
plexe ale strateg iei şi tacticii p a rtid u ­                                                                                rea socialism ului — lucru prevăzut

                                                                    S tric ta re sp e c ta re a p rin cip iu lu i le­                                                                              îndeplineşte cu succes m isiu n ea oa in­                        U n docum ent de deosebită im por­                              A sem enea renegaţi            se bucură de

lui clasei m u n cito are.                                                                                                    încă înain te cu decenii de către L enin.

                                                                    n in ist al cen tralism u lu i d em o cratic este                                                                              strum ent de bază al construirii socia­                          ta n ţă teoretică şi p ra c tic ă e sle D e cla ­               m a r e c ă u ta r e în l a g ă r u l re a c ţiu n ii şi

D a r L enin n-a fost num ai un m are                               o condiţie esenţială a tăriei partidului.                 A şa cum ne în v a ţă L enin, principiul                             lism ului. In leg ătu ră cu m a re a însem ­                     raţia C onsfătuirii partidelor com uniste

gînditor. N im ic nu-i era  m ai străin                                                                                                                                                                                                                                                                                             im perialism ului. R ecent a a p ă ru t în

                                                                    Tocm ai de aceea          p rin c ip iu l  acesta         organizatoric de bază al statului so ­                               n ătate a funcţiunii econom ico-organi­                          şi m uncitoreşti din ţările socialiste.                         S.U .A . o carte in titu lată sem nificativ

decît teo retizarea abstractă, ruptă de                             este cu atîta furie hulit de ren eg aţi                   cialist este centralism ul dem ocratic.                              zatorice a statului, vorbitorul s-a re­

                                                                                                                                                                                                                                                                    A c e s t d o c u m e n t, ro d al e x p e rie n ţe i şi        „M aeştrii înşelăciunii"/ al cărei autor

r e a lita te a vie. El a fost m a i p re s u s                     ai m şcării co m u n iste din diferite ţări,              P artidele com uniste şi m uncitoreşti,                              ferit la cele a ră ta te la C o n sfătu irea pe                  înţelepciunii colective a m işcării co­
                                                                                                                                                                                                   ţa ră a ţă ra n ilo r şi lu crăto rilo r din sec­
de orice un g en iu al revoluţiei, cum                                                                                                                                                                                                                                                                                              nu este altul decît E d g a r H oover, di­

                                                                    ca şi de felurite alte elem en te a n ti­                 ţinînd seam ă de cerinţele concrete ale                                                                                               m uniste    internaţionale, cuprinde o

l-a c a ra c te riz a t S tg lin . Aici, în focul                                                                                                                                                                                                                                                                                   rectorul B iroului F ed eral de Investi­

                                                                    partinice, dizolvante, infectate de a n a r­              fiecărei etape de dezvoltare în ţa ra                                to ru l so c ia list al a g ric u ltu rii de la                  aprofundată analiză          ştiinţifică, leni­                 gaţii (sig u ra n ţa am eric an ă ). In a-

luptei rev o lu ţio n are se sim ţea L enin                         hism m ic-burghez, care propovăduiesc                     respectivă, perfecţionează în m od co­                               C o n sta n ţa , cu privire la sprijinul uriaş

                                                                                                                                                                                                                                                                    nistă, a p rin cip alelo r fe n o m e n e ale e-                ceasiă carte, dem nul re p re z en tan t al

în e lem en tu l său.                                               re n u n ţa re a la principiul unităţii ideo­             resp u n zăto r form ele o rg an izato rice ale                      acordat de stat ţărănim ii pentru spo­                                                                                                                                                               P en tru politica de coexistenţă se

                                                                                                                                                                                                                                                                    v o lu ţte i s o c ia le c o n te m p o r a n e şi re ­         c la se lo r e x p lo a ta to a re din S.U .A . şi

V e şn ic vie, de o b o g ă ţie in e p u iz a ­                     logice a m em b rilo r de partid, tra n s ­               vieţii de s ta t şi m etodele conducerii                             rirea producţiei agricole, p en tru ( 'ece-                      prezintă o călăuză pentru activitatea                                                                                               p ro n u n ţă şi ţări ca India, B irm a n ia ,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    al m o ralei lor d ă lecţii cu m treb u ie

bilă, în v ă ţă tu ra    leninistă lum inează                       form area partidului într-un               club de        econom iei. U n exem plu al unei a se­                               rea treptată pe făgaşul socialism ului.                          fiecăruia dintre partidele com uniste                                                                                               Indonezia, R epublica A rabă U nită, ca

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    „încurajaţi com uniştii cuprinşi de în­

c alea rezolvării celor m ai arzătoare                              discuţii, in tim p ce reacţiu n ea im pe­                 m enea atitudini creatoare sînt m ă su ­                             In fa ţa oam enilor m uncii din rara                             şi m u n cito reşti din la g ă ru l socialist.                  doială să iasă de sub influenţa parti­                              şi a lte ţă ri. In   prezent      cea mai

problem e ale            epocii contem porane,                      rialistă duce o ofensivă înverşunată                      rile luate de P.C .U .S . şi g u v ern u l so ­                      noastră stau sarcini m ari. Se cer efor­                         Faptul că num eroase partide com unis­                          dului". El declară pe faţă că „fostul                               m a re parte a om enirii nu se m ai află

ale activităţii          practice a partidelor                      îm potriva m işcării com uniste, revizio­                 vietic p en tru îm b u n ă tă ţire a conducerii                      turi perseverente pentru ridicarea pro­                          te şi m u n c ito re şti din ţă rile c a p ita ­                com unist constituie astăzi unul dintre                             sub d om inaţia im perialistă.         A ceasta

com uniste, ale luptei re v o lu ţio n a re a                       niştii a ju n g să conteste              necesitatea      industriei şi construcţiilor, m ăsurile                              ductivităţii           m uncii,  p e n tru o cît                 liste şi-au ex p rim at ad eziu n ea la a-                      arm ele n o a stre cele m ai puternice îm ­                         creează un nou rap o rt de forţe — fa­

celor ce m uncesc.                                                  a v an g ard ei o rg an izate m arxist-leni-              de re o rg a n iz a re a S.M .T. şi de co n ­                        m ai raţio n a lă folosire a resurselor                          ceastă D eclaraţie arată că im portanţa                         potriva com unism ului",                  referindu-se              v o rab il cauzei păcii. P a rtid ele co m u ­

A m in tin d că d u p ă m o a rte a lui M arx                       niste a clasei m u ncitoare. In aceste                    tinuă în tărire a orînduirii colhoznice.                             noastre, pentru asig u rarea fondurilor                          tezelo r şi a p re cierilo r c u p rin s e în D e ­                                                                                 niste, a a ră ta t vorbitorul,    m ilitează

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    nom inal la ren eg aţi ca fostul red acto r

şi E n g els. in m işc area so cia iistă in ­                       condiţii lupta pentru respectarea p rin ­                 E ste lim pede că trebuie resp in să ca                              necesare dezvoltării continue a in d u ­                         claraţie depăşeşte cadrul sistem ului so­                       al ziarului „D aily W o rk er", John G a-                           pentru u n itatea de acţiune a clasei
                                                                                                                                                                                                                                                                    cialist şi to to d ată d em o n stre az ă u n i­
te rn a ţio n a lă au început să joace un                           cipiilor centralism ului dem ocratic este                 nejustă prezentarea, necorespunzător                                 striei, p en tru stricte econom ii, pentru                                                                                       tes, scriitorul H o w a rd F a s t şi alţii. O                      m uncitoare, pentru colaborarea tuturor

rol p re d o m in a n t oportuniştii, refor­                        lupta pentru însăşi fiinţa partidului,                    cu re alitatea, a statu lu i în p erio a d a                         ju sta utilizare a pîrghiei cointeresării                        ta te a partid elo r co m u n iste şi m u n ci­                                                                                     fo rţelo r c are lu p tă p e n tru p a c e şi d e ­

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    atenţie  d e o se b ită     acordă               dom nul

m iştii, vorbitorul a a ră ta t că a fost                           iar, în ţările socialiste, — condiţia                     construirii so cialism ului şi c o m u n ism u ­                     m ateriale. T rebuie în co rd ate toate for­                     toreşti din în tre a g a lum e în proble­                                                                                           m ocraţie.

nevoie de în d ră z n e ala u riaşă a gin-                          întăririi continue a      p a rtid u lu i şi a            lui drept „factor de sta g n a re ". D im po­                        ţele p en tru ap licarea h o tărîrilo r p a rti­                                                                                 H oover denunţării de către renegaţi a                              A stăzi cererile     p riv in d   în c e ta re a

dirii leniniste, de în flăcăralu l ei sp i­                         în d e p lin irii         cu succes a sarcinilor          trivă, în v ă ţă tu ra leninistă, confirm ată                        dului în dom eniul dezvoltării secto ru ­                        m ele fu n d a m e n ta le ale luptei pentru                    foştilor lor to v arăşi de luptă.                                   cursei înarm ărilor, interzicerea a rm e ­
                                                                                                                                                                                                                                                                    so cia lism şi pace.                                                — T rădaţi ! D enunţaţi, înşelaţi, c a ­

rit revoluţionar, pentru    a zdrobi pe                             sale ca forţă co nducătoare a co n stru c­                de practică, cere d ezv o ltarea şi per­                             lui so cialist al a g ric u ltu rii şi sp o ririi                    Ideile c are s ta u la b a z a D e cla ra ţie i             lom niaţi 1 — acesta este apelul pe                                 lor a to m ic e şi în c e ta re a im e d ia tă a
                                                                    ţiei socialiste.                                                                                                                                                                                au c ălă u z it C .C. al p artid u lu i n o stru                c a r e -1 l a n s e a z ă p r i n p r e s ă , c ă r ţ i , p o s ­
oportuniştii din m işcarea socialistă, a                                                                                      fe c ţio n a re a  continuă a funcţiunilor                           producţiei agricole, în v ed erea satis­                         în a n a liz a re a proiectului de p ro g ram                                                                                       experienţelor cu aceste arm e, re n u n ţa ­
                                                                                                                                                                                                                                                                    al U .C .I. p u b lic a t re c en t şi su p u s
cu răţa m arxism ul de zgura reform is­                                                                                       e co n o m ico -o rg an izato rice şl cultural-                      facerii n evoilor de c o n su m ale p o p u ­                    dezbaterii m em b rilo r U .C .I. M otivînd                                                                                         r e a la p o litic a b l o c u r i l o r m i l i t a r e şi
                                                                                                                                                                                                                                                                    în scriso area sa n e p artic ip area P a rti­
m ului şi a salv a sîm burele său revo­                             Tovarăşi,                                                 educative ale statului.                                              laţiei şi a lto r nevoi ale eco n o m iei.                       dului M u n cito re sc R om în la C o n g resu l                                                                                    d esfiin ţarea b azelo r m ilitare din alic
                                                                                                                                                                                                                                                                    U .C .I., pe a cărui o rd in e de zi fig u ­
                                                                                                                                                                                                                                                                    rează acest p ro g ram , C om itetul C en ­                     turile de radio, reacţiunea im perialistă,
                                                                                                                                                                                                                                                                    tral al partidului nostru şi-a exprim at
lu ţio n a r. P o r n in d de la p ro fu n d a s tu ­               Se ştie că spre deosebire de relaţiile                    A tîta vrem e cît există state c a p ita ­                               U n rol de sea m ă în re a liz area aces­                    în m o d s in c e r şi d e sc h is C o m ite tu lu i                                                                                ţări, interzicerea în arm ării m ilitarişti-
                                                                                                                                                                                                   tor sarcini are intelectualitatea n o as­                        C en tra l al U n iu n ii C o m u n iştilo r din
                                                                                                                              liste cu politica lor ag re siv ă ce am e­                           tră. L enin a ră ta că în so cialism toate                       Iugoslavia părerea sa că num eroase                             a s c u n s ă d u p ă m a s c a „ d e m o c r a ţ i e i " şi        lor g e rm a n i cu a rm a m e n t a to m ic şi
                                                                                                                                                                                                   d ru m u rile tehnicii, toate cuceririle cul­                    teze cu p rin se în proiectul de p ro g ra m
diere a im perialism ului, Lenin a ela­                             de producţie capitaliste, care se n asc                                                                                        turii devin b un co m u n al poporului                           şi a p re c ie ri p riv in d re la ţiile i n te r n a ­
                                                                                                                                                                                                   i a r m i n t e a ş i g e n i u l u m a n n u v o r fi           ţio n ale şi problem e ale m işcării co­
                                                                                                                              ninţă independenţa, su veranitatea           şi                      n ic io d a tă tra n s fo rm a te în m ijloc de                                                                                  „ u m an ism u lu i", în eforturile ei furi­                        o rg a n iz a re a unei conferinţe la cel m ai
                                                                                                                                                                                                   violenţă şi exploatare. In num ele aces­                                                                                                                                                             în alt nivel în tru n esc ad eziu n ea a sute
b o ra t şi a fu n d a m e n ta t teoreticeşte în ­                 încă în interiorul societăţii precapila-                                                                                       tei m ă re ţe s a rc in i isto rice, s p u n e a cl,
                                                                                                                                                                                                   m erită să lucrăm din toate puterile.
                                                                                                                              însăşi fiinţa statelo r socialiste, aces­                                                                                                                                                             b u n d e de a su b m in a forţele păcii, so­

v ă ţă tu ra cu p rivire la legea dezvoltării                       liste, feudale, relaţiile de p ro d u cţie so ­

                                                                                                                              tea îşi p ă strea z ă şi-şi în tă re sc fu n c ­                                                                                                                                                      c ia lis m u lu i şi p ro g re s u lu i.                            de m ilioane de o am en i din în tre a g a

in e g a le a c a p ita lism u lu i şi la posib ili­                cialiste nu pot lua n aştere decît după                   ţiunea de ap ărare îm potriva d u şm a­

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    U n loc de s e a m ă în teoriile revizio­                           lum e.      E ste   caracteristic răsunetul

ta te a victoriei so cialism u lu i m ai întîi                      victoria revoluţiei socialiste. In condi­                 nului extern.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    niştilor, ale reform iştilor şi ale altor                           u riaş pe c a re l-a avut recenta h o tărîre

în tr-o sin g u ră ţa ră sau în cîteva ţări.                        ţiile capitalism ului,    datorită concen­                In ce priveşte funcţiunea de rep ri­

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    a p o lo g e ţi ai c a p ita lism u lu i c o n te m p o ra n        a Sovietului S u p rem al U .R .S.S . de a
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        înceta în m od u n ilateral experienţele
C ălăuzindu-se de această învăţătură,                               trării şi c en tra liză rii c ap italu lu i, d a ­        m are a duşm anilor orînduirii socia­

                                                                                                                              liste în interior, în tr-u n s ta t ca U n i­                                                                                                                                                         îl o c u p ă te o riile c a r e î n c e a r c ă s ă î n ­

clasa m uncitoare rusă, sub conduce­                                torită dezvoltării capitalului m o nopo­

                                                                                                                              u nea Sovietică, u nde clasele exploata­                             C hezăşia succesului în înfăptm rea                                                                                              fru m u seţeze realităţile din lu m ea c a ­                        cu a rm a atom ică — iniţiativă a cărei

rea partidului bolşevic făurit de Lenin,                            list de stat, se creează prem isele m a te ­

                                                                                                                              to are au fost desfiinţate în că dem ult,                            tuturor sarcinilor               construcţiei ,acia-                                                                             pitalistă şi să p rezinte statu l capi­                             influenţă a fost com parată de însăşi

a în ă lţa t cea dintîi în lu m e d ra p e lu l                     riale în v ed erea trecerii de la e co n o ­              pe m ăsu ra înaintării pe drum ul com u­                             liste este activ itatea politică şl o rg a ­                     m u n iste m o n d ia le se află în c o n tra ­

                                                                    m ia c a p ita listă Ia eco n o m ia so cialistă.                                                                                                                                                                                                               talist drept stat al „bunăstării g en e­                            presa bu rg h eză am erican ă cu aceea
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    rale", sta t „ d e a su p ra cla se lo r" etc.
socialism ului victorios. S u b liniind ne­                                                                                   nism ului se apropie perspectiva trep ­                              n iz a to ric ă        a organizaţiilor  n o a stre              dicţie cu poziţia şi aprecierea celor­

                                                                    D a r e c o n o m ia c o n tin u ă s ă fie stă p în i-    tatei dispariţii   a acestei funcţiuni.                              de partid. R îndurile lor au crescut,                                                                                                                                                                pe care a produs-o la n sa re a prim ului

contenit că m odul de înfăptuire a                                                                                                                                                                                                                                  lalte partide com uniste ce şi-au găsit                         Intr-un articol          recent W . Poster,

                                                                    tă de c a p ita liş ti; scopul ei ră m în e               A lta este situ aţia în celelalte ţări so­                           s u te d e m ii d e m e m b r i d e p a r t i d şi                                                                                                                                                   satelit artificial al păm în lu lu i.

sarcin ilo r g e n erale este în m od ne­                                                                                                                                                                                                                           expresie în D eclaraţia partidelor co­                          preşedintele de onoare al Partidului

                                                                    obţinerea de către capitalişti a unor                     cialiste, cum este şi ţa ra noastră, unde                            o am en i ai m uncii din activul fără de                                                                                                                                                             N u p o a te fi î n d o i a l ă c ă fo r ţe le p o ­

c e sa r m o d ificat in îm p reju rările c o n ­                                                                             m ai există ră m ă şiţe ale vechilor forţe                           partid studiază m arxism -leninism ul,                           m u n is te şi m u n c ito re şti din ţă rile so ­              C o m u n ist din S .U .A . a c ritic a t şi de­

                                                                    p ro fitu ri u ria ş e , p e c a le a în ro b irii şi                                                                                                                                                                                                                                                                               trivnice im perialism ului        sînt in c o m ­

crete e co n o m ice şi politice ale fie­                                                                                     sociale, unde ex ploatarea om ului de                                problem ele de b ază ale politicii p a rti­                      cialiste, cu principiile de b ază ale                           m a sc a t rolul n efast al teoriilor un o r

                                                                    exploatării tot m ai crîncene a celor                                                                                                                                                                                                                                                                                               parabil m ai m ari decît cele ale ră z b o ­

cărei etap e a procesului istoric, Le­                                                                                        către om n -a fost încă definitiv lichi­                             dului nostru. B azîn d u -se pe ţoale aces­                      m a rx ism -le n in ism u lu i; că astfel de a-                 econom işti şi sociologi burghezi pre­

                                                                    ce m u n c e sc . P e n tru a trece la re ­               dată. In m od deosebit trebuie ţinut                                 tea, în tă rin d u -şi le g ă tu ra cu m asele,                                                                                                                                                      iului şi că, m ai m u lt ca oricînd, există

nin a a ră ta t că elem entele fu n d am en ­                                                                                                                                                                                                                       precieri nu pot decît să contribuie la                          lu a te şi de revizioniştii a m e ric a n i, c are
                                                                                                                                                                                                                                                                    răsp în d irea u n o r confuzii în m işcarea
tale ale experienţei revoluţionare a                                laţiile de producţie socialiste este ne­                  seam a       de activitatea               d iv e rs io n is tă       com bătînd form alism ul, m etodele a d ­                                                                                                                                                            posibilităţi reale ca prin lupta activă
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        a a c e s to r fo rje ră z b o iu l să fie p re în -
                                                                                                                              desfăşu rată de ag en tu rile im perialiste,                         m inistrative, m anifestările birocralice                                                                                        a firm ă că S.U .A . şi alte ţă ri c a p ita ­                      tîm pinat.

P.C .U .S . au un caracter un iv ersal v a ­                        cesară exproprierea expro p riato rilo r de                                                                                                                                                     m u n cito rească in te rn a ţio n a lă şi nu pot

                                                                                                                              care — aşa cum au arătat evenim en­                                  în a ctiv ita tea de p artid , de stat. eco­                                                                                     liste m ari au in trat în tr-o perioadă

labil, că procesele revoluţiei socialiste                           către puterea oam enilor m uncii. A cea­                                                                                                                                                        servi cau zei păcii şi so cia lism u lu i. A-
                                                                                                                                                                                                                                                                    c ea sta se referă în d eo seb i Ia a p re cie ­
                                                                                                                              tele din U n g a ria — nu şovăie să re ­                             nom ică, co m b ătîn d cu h o tărîre orice                                                                                       nouă, cînd capitalism ul m onopolist se                             In ceea ce priveşte R epublica P o p u ­

şi co n stru cţiei socialiste se b azează                           stă tran sfo rm are revoluţionară profun­                 c u rg ă la cele m ai josnice m ijlo ace de

                                                                                                                                                                                                   m anifestare a influenţelor              ideologiei                                                                              eliberează chipurile de cea m ai m are                              la ră R o m în ă , ea a d u s şi duce, îm p re u ­

pe o serie de legi g en erale.                                      dă a tem eliilor societăţii a înfăptuit-o                 luptă p en tru a lovi în cuceririle re ­                                                                                              rile privind relaţiile d intre ţările so ­

                                                                                                                                                                                                   b u rg h e z e , o r g a n iz a ţiile de p a rtid îşi                                                                            parte a racilelor sale şi „n u m ai po­                             nă cu celelalte ţări ale lag ăru lu i so­

A c ea sta o d e m o n stre a z ă şi e x p e rie n ­                p en tru p rim a d a lă în istorie R evoluţia             voluţionare ale poporului.                                                                                                            c ia liste , d in tr e p a rtid e le c o m u n is te şi

                                                                                                                                                                                                   vor îndeplini cu succes sarcinile.                                                                                               sedă vechea sa putere şi controlul po­                              cialist, o politică n eab ătu tă de ap ă ­

ţa istorică a ţărilor de    dem ocraţie                             din O ctom brie.                                              P artidul nostru educă oam enii m u n ­                                                                                           m uncitoreşti, experienţa Partidului Co­
                                                                                                                              cii în s p irit de v ig ile n ţă fa ţă de d u ş ­
                                                                    L en in a fu n d a m e n ta t teo ria s a cu                                                                                   Tovarăşi,                                                                                                                        litic", că lupta de c la să s-a a te n u a t                        ra re a păcii, c o n trib u in d a ctiv la c a u z a
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    şi m u n cito rii „p o t fă ră g re u tă ţi să în a ­
p o p u lară din E uropa şi A sia, printre                                                                                                                                                                                                                          m u n ist al U niunii Sovietice şi a altor

                                                                    p rivire la        in d u strializarea socialistă,        m anul de clasă, pe care însăşi în g u s­                            F ău rito r al prim ului stat socialist                                                                                                                                                              coexistenţei paşnice între popoare.

care şi a ţării noastre. A şa cum su b ­                                                                                                                                                                                                                            partide com uniste,          problem e privind                  inteze spre socialism ".

                                                                    ca tem elie a dezvoltării econom ice a                    t a r e a c o n t i n u ă a b a z e i s a l e s o c i a l e îl       din lum e, fă u rito r şi        c o n d u c ă to r al                                                                                                                                               Tovarăşi,

linia to v arăşu l G h, G heorghiu-D cj, în ­                                                                                                                                                                                                                       rolul statu lu i în c o n stru cţia socialistă                  Statul burghez este o organizaţie

                                                                    statului socialist, a închegării şi dez­                  determ in ă să acţioneze cu tot           m ai                       prim ului        partid  m arxist-revoluţionar

v ă ţă tu ra leninistă confirm ată în m od                                                                                                                                                                                                                          şi a ltele.                                                     de clasă a capitaliştilor, un in stru ­                             V re m e a n o a stră d e m o n stre a z ă la
                                                                                                                                                                                                                                                                        in scriso a re a C.C. al partidului se
                                                                    voltării relaţiilor de producţie socialis­                m ultă viclenie şi rafin am en t. „Trebuie                           de tip nou, V la d im ir llici L en in a fost

strălucit de v iaţă este arm a sig u ră a                                                                                                                                                                                                                                                                                           m e n t al d o m in a ţie i lor e c o n o m ic e şi                 fiecare pas forţa ato tb iru ito are a idei­

pop o ru lu i n o stru în c o n stru cţia vieţii                    te în în t r e a g a e c o n o m ie . O s a r c in ă şi   s ă d e sc h id e m b in e ochii a celo r to v a ­ în acelaşi tim p d a sc ă l şi c o n d u c ă to r

                                                                                                                                                                                                                                                                    a rată că este cu d esăvîrşirc necores­                         politice, iar fo rm a re a     capitalism ului                      lor m arx ism -len in ism u lu i. Ideile leni­

                                                                    m ai com plexă a revoluţiei socialiste                    răşi care se îneîn tă cu visul că lupta                              recunoscut al proletariatului            in te rn a ­

noi, călău ză în a p licarea principiilor                                                                                                                                                                                                                           p u n zăto r cu realitatea istorică şi d ă u ­                  m o n o p o lis t d e s t a t n u s lă b e ş te ci a c ­            nism ului în a in te a z ă b iru ito r în lum ea
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        în trea g ă . C resc şi se în tă re sc o rg a n i­
g enerale şi esenţiale ale      dezvoltării                         este sarcin a făuririi unei agriculturi                   d e c la s ă la n o i a r fi d i s p ă r u t , c ă d u ş ­ ţ io n a l şi a l m iş c ă r ii m u n c i t o r e ş t i i n ­

                                                                                                                                                                                                                                                                    nează cauzei socialism ului afirm aţia                          c e n tu e a z ă şi m a i m u lt a c e a stă c a r a c ­

                                                                    socialiste. A ceastă sarcin ă a fost în făp ­             m a n u l d e c l a s ă s - a r fi c u m i n ţ i t —                 te rn a ţio n a le .

spre socialism , potrivit cu particulari­                                                                                                                                                                                                                           că u n a din răd ăcin ile existenţei „celor                     teristică, sub o rd o n în d efectiv ap aratu l                     zato ric şi id eologic p a rtid e le c o m u n is ­

                                                                    tuită de P.C .U .S . pe b aza celebrului                  sp u n e a tov. G h. G heorghiu-D ej. V iaţa                         L enin nu ostenea să sublinieze că
                                                                    „ p la n c o o p e ra tist" al lui L en in .
tăţile perioadei de trecere din ţara                                                                                                                                                                                                                                două blocuri a n ta g o n iste m ilifar-poli-                   de stat m arilor g ru p ări m onopoliste                            te — în tru p a re a ideilor m a rx ism -le ­

n o a stră .                                                                                                                  pune în faţa n o a stră fapte de n a tu ră                           bolşevicii privesc lupta p en tru victoria

                                                                                                                                                                                                                                                                    tice" — ad ică blocul             ţărilor im pe­                carc-l folosesc în scopul obţinerii de                              ninism ului. M arile victorii ale gîndirii

                                                                    in continuare, după ce a citat o                          să-i tre z e a s c ă la re a lita te pe cei ce                       socialism ului în U .R .S.S . nu ca scop

P a rtid u l M u n c ito re sc R o m în c a şi                                                                                                                                                                                                                      rialiste şi ţă rile la g ă ru lu i    socialist                                                                                     m arxist-leniniste  dovedesc că m im ai

                                                                    serie de fapte sem nificative ilustrind                   gîndesc aşa".                                                        în sin e, ci c a p a rte in te g ra n tă a luptei                                                                                s u p ra p ro fitu ri.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        V iaţa nu a întîrziat să dea o des-
celela lte p a rtid e c o m u n iste şi m u n c i­                                                                                                                                                                                                                  — ar constitui-o „politica de îm p ă r­                                                                                             această în v ă ţă tu ră este în stare să pre­

                                                                    uriaşul avînt econom ic                  al U .R .S.S .,  Sfatul dictaturii proletariatului în­                                proletariatului internaţional.           El a e-

toreşti, în v a ţă şi se in sp iră din te­                                                                                                                                                                                                                          ţire în sfere de in terese în scopul im ­                                                                                           v ad ă, să a n a liz e z e şi să  dezvăluie

                                                                                                                              truchipează cea m ai înaltă form ă a                                 ducat P.C .U .S . şi p artidele com uniste                                                                                       m in ţire d rastică teoriilor „despre în ­

zaurul b ogat de experienţă al P a rti­                             creşterea          c o n sid e ra b ilă  a nivelului                                                                                                                                            punerii hegem oniei şi a dom inaţiei a-

                                                                                                                              dem ocraţiei — dem ocraţia socialistă                                din toate ţările în sp irit de n e m ă rg i­                                                                                     florirea veşnică", „reg en e ra re a " capi­                        pînă la ră d ă cin ă fenom enele com plexe

dului C o m u n ist al U niunii Sovietice,                          de trai al poporului sovietic, vorbi­                                                                                                                                                           supra popoarelor m ici".

                                                                                                                              spre deosebire de        statele burgheze,                           nit d e v o ta m en t p e n tru ideile in te rn a ­                                                                              talism ului. V alului de „optim ism ”                               ale evoluţiei sociale co n tem p o ran e.

d e ta şa m e n t de frunte al m işcării co­                        torul a a ră ta t că U .R .S.S . a trecut                                                                                                                                                       P a r ti d u l n o s tru îşi v a a d u c e şi pe

                                                                                                                              de orice state burgheze, u n d e o m ică                             ţionalism ului proletar.         S o lid a rita te a                                                                             care se ridicase o d a tă cu nivelul c o n ­                        Istoria cu n o aşte m ulţi „ ră stu rn ăto ri"
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ju n ctu rii i-a lu at locul acum , o d a tă
m uniste internaţionale.                                            la înfăptuirea            nem ijlocită a sarcinii                                                                                                                                               viitor c o n trib u ţia la d e z v o lta re a G în ­

                                                                                                                              m inoritate        e x p lo a ta to a re  a su p re ş te             in te rn a ţio n a lă    a oam enilor    m uncii,                                                                                                                                                    ai m arxism ului. U n d e sînt ei acum ?

E sen ţialu l în v a sta experienţă de în ­                         de a depăşi S.U .A . în ce priveşte p ro ­                                                                                                                                                      tă r ir e a re la ţiilo r de p rie te n ie şi u n i­

                                                                                                                              m a jo rita te a covîrşitoare a societăţii.                          justa îm binare a sarcinilor naţionale                                                                                           cu ten d in ţa co n stan tă spre                 declin,            N u m ele unui D iihring o a re ca re sau al

făptuire a revoluţiei şi de făurire a                               d ucţia in d u stria lă şi ag rico lă pe cap                                                                                                                                                    tate în tre p a rtid e le c o m u n iste şi m u n ­

                                                                                                                              S tatu l socialist posedă în to ate d o ­ cu cele in tern aţio n ale, co eziunea p a r­                                                                                                               n esig u ran ţa. Faptele dovedesc că e-                             cine ştie cărui rep rezen tan t o bscur al

noii o rin d u iri c o n stă în co n firm area                      de locuitor.                                                                                                                                                                                    citoreşti pe tem elia m arx ism -len in is­

                                                                                                                              m eniile de activitate o putere de ac­ tidelor com uniste, indisolubila u n ita ­                                                                                                                     conom ia capitalistă nu                   poate  evita              em piriom onism ului, au ră m a s în a m in ­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    zg u d u irile şi crizele.
înv ăţătu rii fnarxist-leniniste cu pri­                            A rătînd că o trăsătu ră caracteris­                                                                                                                                                            m ului, în c o n fo rm itate cu principiile                                                                      57                 tirea contem poranilor      noştri num ai

vire la necesitatea istorică a dictaturii                           tică a vrem ii n oastre este faptul că                    ţiu n e cum nu are şi nu poate av ea te a ţărilo r socialiste, cap ătă in v re­

                                                                                                                                                                                                                                                                    egalităţii în drepturi, a neam estecului                        In ce priveşte pretinsa in dependenţă                               pentru că M arx, E n g e ls sau L enin
                                                                                                                                                                                                                                                                    şi re s p e c tu lu i re c ip ro c , a i n t e r n a ţio n a ­
p ro le ta ria tu lu i.                                             noua o rînduirc se co n stru ieşte în c a ­               nici u n alt stat. A ceasta se datoreşte m e a n o a stră o im p o rtan ţă deosebită

                                                                                                                              legăturii sale indisolubile cu m asele, ca elem ent fu n d am en tal de asig u rare                                                                                                                   politică a statului sau „slă b irea con­                            le-au făcut cinstea de a-i zdrobi ideo-

F orm ele de cucerire a dictaturii pro­                             drul unui sistem m ondial de state,                                                                                                                                                             lism ului proletar, în interesul so cialis­                                                                                         lo giceşte în p a g in ile o p erelo r lor n e m u ­

                                                                                                                              un rol deosebit a v în d în această p ri­ a păcii şi victoriei sori : : m ului.                                                                                                                       trolului politic" din p a rte a m a rilo r

leta ria tu lu i, c ît şi fo rm ele politice c o n ­                vorbitorul a subliniat                   că popoarele                                                                                                                                           m u lu i şi păcii, la în tă rire a u n ită ţii de                                                                                   ritoare. A ceasta este so arta care a ş­

                                                                                                                              v in ţă o rg a n e le locale, p ro fu n d d em o ­                   U n factor puternic de consolidare                                                                                               m onopoluri capitaliste, cine a r putea

crete de exercitare a ei— a rată L en in —                          care au păşit pe calea construirii so­                                                                                                                                                          n e z d ru n c in a t a la g ă ru lu i so cia list în                                                                               te a p tă şi pe alţi a d v e rs a ri făţişi sa u

                                                                                                                              c r a tic e , a le p u te r ii d e s ta t , o r g a n i z a ­ a i n t e r n a ţ i o n a l i s m u l u i îl c o n s t i t u i e r e ­                                                                  aduce a rg u m en te îm potriva faptelor

p o t fi d iv e r s e şi, o d a t ă cu i n t r a r e a în           cialism ului se pot m îndri cu succese                                                                                                                                                          frunte cu U n iu n ea Sovietică, chezăşie

                                                                                                                              ţiile obşteşti care a sig u ră p a rtic ip a re a                                                                                                                                                     care a ra tă că în tre a g a politică internă                       cam uflaţi ai m arx ism u lu i revoluţionar,

p rocesul prefacerii re v o lu ţio n a re a tot                     de seam ă obţinute sub conducerea                                                                                              laţiile de tip nou d in tre ţările so cia­

                                                                                                                                                                                                                                                                    sigură a dreptului poporului nostru de                          şi e x te r n ă a s ta tu lu i e ste d ic ta tă în                  iar în v ăţătu rii m arx ist-len in iste isto­

m ai m ulte ţări, această diversilaie                               p a rtid e lo r c o m u n is te şi m u n c ito re şti,    la rg ă a o a m e n ilo r m u n c ii la c o n d u ­ liste. D a to rită în tr-a ju to ră rii lor fră ­

                                                                                                                                                                                                                                                                    a disp u n e liber de so arta sa, a inde­                       S .U .A . d e u ria şe le m o n o p o lu ri ale lui                 ria îi h ă ră z e ş te noi victorii stră lu c ite.

creşte. C o n g re su l al X X -lea ai P.C U .S.                    în dezv o ltarea econom iei şi culturii,                  cerea tre b u rilo r de stat, o rg a n iz a ţiile ţeşti, d a to rită aju to ru lu i in te rn a ţio n a ­

                                                                                                                                                                                                                                                                    pendenţei n o a stre de stat şi a victoriei                     R ockefeller şi M o r g a n !                                       In secolul n o stru         capitalism ul a

a ad u s un preţios a p o rt în această                             în rid icarea trep tată a nivelului de                    de m a să , în tre care, în special s in ­ list a c o rd a t celo rlalte ţă ri socialiste

                                                                                                                                                                                                                                                                    în c o n stru c ţia so cialistă.                                    Se petrece exact ceea ce prevăzuse                              adus om enirii suferinţele a două ră z ­

problem ă a ră tîn d posibilitatea ca în                            trai al o a m e n ilo r m uncii.                          dicatele.                                                            de cel m ai în a in ta t şi m ai p u te rn ic                                                                                    L e n i n c a r e a r ă t a c ă „ î n t e n d i n ţ e l e sale

                                                                                                                                                                                                                                                                    Tovarăşi,                                                                                                                           boaie m ondiale,    dureri        şi pierderi

an u m ite condiţii a ceastă trecere să se                                                                                                                                                         dintre stafele socialiste — U niunea

                                                                    Tovarăşi,                                                                                                                                                                                       A cordînd o m are atenţie problem e­                            spre expansiune, capitalul                fin a n c ia r            m ari. D a r secolul nostru j-a adus om e­

înfăptuiască pe cale paşnică, p arla m e n ­                                                                                      V orbitorul ă a ră ta t în continuare                            S ovietică — devine posibil, a şa cum
                                                                                                                              succesele obţinute de poporul rom în
                                                                                                                              în anii puterii p o p u lare pe ţo a le tărî-                                                                                         lor luptei ideologice, D e cla ra ţia p a r­                    v a c u m p ă ra şi c o ru p e „lib e r" pe cel                     nirii şi b u c u ria victo riilo r so cia lism u lu i
                                                                                                                              m urile vieţii sociale, rezu ltatele dobîn-
t a r ă . D a r o r i c a r e a r fi fo r m e le , e s e n ţ a          In o p e ra lui l e n in , ia r d u p ă m o a r­      dite în în făp tu irea h o tărîrilo r C oijgre-                      arăta      recent într-o cuvîntare N. S.
                                                                    te a lui, în o p e re le lui S ta lin , în d o c u ­
                                                                    m entele P .C .U .S ., g en eralizîn d u -se ex­          s u l u i a l 11- i e a a l p a r t i d u l u i , î n c r e ş t e ­                                                                   tid elo r c o m u n iste şi  m uncitoreşti a                    m ai liber g u v e rn d em o cratic şi rep u ­                      pe o parte tot m ai în tin să a păm în-
                                                                    perien ţa do b în d ită în procesul p re g ă ­
rătnîne aceeaşi — cucerirea puterii de                              tirii şi înfăptuirii revoluţiei socialiste,               rea producţiei in d u stria le şi a g ri­                            H ruşciov, ca „nivelul producţiei din ţă ­
                                                                    este lezv o ltată în m o d creato r în v ă ţă ­
                                                                    tu ra m a rx istă cu privire la rolul s ta ­                                                                                                                                                    subliniat necesitatea ca partidele să                           b lic a n şl pe fu n c ţio n a rii publici a leşi                   tulul. A ceasta însufleţeşte m asele de
                                                                    tului în condiţiile trecerii de la c ap i­
către proletariat. R ecunoaşterea         des­                      ta lism la so cia lism si co m u n ism .                                                                                       rile care fac parte din sistem ul so­

                                                                                                                                                                                                                                                                    se c ă lă u z e a s c ă şi pe v iito r în activ i­              în o rice ţa ră , fie ea c h ia r „ in d e p e n ­                  oam en i ai m uncii la lupta pentru pace

chisă, clară, fără ocolişuri a dictaturii                                                                                                                                                          cialist m o ndial să se egalizeze           pe

                                                                                                                                                                                                                                                                    ta te a lor practică de concepţia m a te ­                      dentă". D om inaţia capitalului fin an ­                            şi socialism , în d re p tă ţin d încrederea
                                                                                                                                                                                                                                                                    rialism ului dialectic, să co m b ată orice
proletariatului ca etap ă istoriceşte ne­                                                                                                                                                          viitor. T o a te ţă rile se v o r rid ica la

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ciar, ca şi aceea a c a p ita lu lu i în g e ­                      ferm ă a om enirii m uncitoare că acest

c e sa ră de tre c e re de la c a p ita lism la                                                                                                                                                    nivelul ţărilo r în ain tate, care de ase­

                                                                                                                                                                                                                                                                    m a n ife s ta re a d o g m a tis m u lu i şi s e c ta ­        n e r a l , n u p o a te fi î n l ă t u r a t ă p rin n ic i        s e c o l v a fi s e c o lu l iz b în d e i m a r x i s m -

so cialism în orice ţa ră este şi în zilele                                                                                   cole, în tr a n s f o r m a r e a s o cia listă a a- m e n e a nu v o r r ă m în e pe loc. T r e b u it

                                                                                                                              gricullurii. N ivelul de trai al oăinc-                              s ă in tr ă m cu toţii, îm p re u n ă , in lu m e a              rism u lu i. In acelaşi tim p, partidele                        u n fel d e tr a n s fo rm ă ri în d o m e n iu l                   lenK jsm ului în lum e.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                (Text p rescu rtat).
noastre piatra de încercare suprem ă

                                                                                                                              niloi m uncii se ridică treptat.                                     com unistă".                                                     p artic ip a n te la  C onsfătuire au fost                      dem ocraţiei politice".

p e n tru orice m a rx ist revoluţionar,
   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82   83