Page 79 - 1958-04

DRUMUL SOCIALISMULUI
r\\ 1044 .¦•.nacpxfsssm.-ssmes:
c r r . -¦¦
W i i ^ T ^ iDMF F A S 8 T B B
deT educare
Organizaţia de partid a mi­
nei Aninoasa din Valea Jiului
a crescut şi s-a întărit mult în
ultimii ani primind în rîndurile
sale un număr mare de noi
membri şi candidaţi de partid.
Numai in cele patru luni care au
trecut din acest an, organiza­
ţiile de bază de la această mi­
nă au primit aproape 80 candi­
daţi de partid.
influenţa puternică pe care o
exercită organizaţia de partid
prin munca de educare politică
şi patriotică pe care o desfăşoa­
ră printre muncitori, legătura
strînsă cu masa largă de mineri
şi tehnicieni mineri, autoritatea
pe care şi-a cîştigal-o cea mai
marc parte a comuniştilor in
faţa colectivului prin munca
plină de abnegaţie în interesul
sporirii producţiei de cărbune şi
al îmbunătăţirii vieţii poporului
muncitor, fac ca cei mai buni
muncitori din colectiv să se sim­
tă atraşi către partid socotind
intrarea lor în rîndurile deta­
şamentelor de avangardă ale cla­
sei muncitoare ca o datorie şi
0 mîndrie în acelaşi timp.
Că săminţa cultivată de or­
ganizaţiile do partid în inimile
muncitorilor mineri dă rod, o
dovedeşte şi următorul exemplu:
Cînd secretarul organizaţiei
de bază din sectorul I, tov. Au­
rel Cristea, a cerut să i se în­
credinţeze locul de muncă cel
mai greu de la mină, tînărul
Ştefan Popa, candidat de partid
1 s-a alăturat din primul mo­
ment. „Acolo vreau să lucrez
şi eu — a spus el — unde e
mai mare nevoie, unde e mai
greu". Şi tînărul Ştefan Popa
nu este singurul care c gata
să-i urmeze pe comunişti aco­
lo unde e mai greu.
Comitetul de partid se îngri­
jeşte ca în toate organizaţiile
de bază, în adunări deschise la
care sînt invitaţi să participe
şi nemembri de partid — mi­
neri fruntaşi, tovarăşi din ac-,
tivul fără de partid — să se
ţină expuneri în care să se vor­
bească despre calitatea de mem­
bru de partid, despre înfăţişarea
morală a omului de tip nou,
despre rolul partidului în sta­
tul nostru. Comunişti vechi cum
sînt lăcătuşul de mină Iosif Ma-
darasz, minerii pensionari A-
lexandru Barna şi Carol Nagy
şi alţii, participanţi la mişcarea
muncitorească din ilegalitate au
vorbit în adunări deschise ale
organizaţiilor de bază şi în ca­
drul joilor de tineret despre
lupta din trecut şi din prezent
a partidului, pentru o viaţă mai
bună a celor ce muncesc.
Contribuţia
li li 1 1 1 1
Şl r e a liz a r e a
D acă a ru n c ăm o privire a su p ra tre
cu tu lu i a p ro p ia t în ce priveşte a n sa m
blul realizărilor h u n e d o re n e, atît pe
plan in d u strial cît şi social-cultura!
co n stalăin că d in 1950 şi pînă în pre­
z e n t s-a u în fă p tu it m u lte. Zeci de mii
de oam en i au venit la H u n e d o a ra să
c o n trib u ie la re co n stru cţia in d u stria lă volum ul econom iilor realizate prin a-
a acestui oraş, să-l tran sfo rm e în-
tr-un puternic bastion al industriei
grele.
P rin tre oam enii veniţi în acest scop
la H u n e d o a ra se n u m ă ră şi salariaţii
întreprinderii de construcţii siderurgice
H u n e d o a ra . D in 1950 şi p în ă astăzi,
această întreprindere a form at oam eni
de seam ă, cunoscuţi în în tre a g a ţară
WOMTON
iM om ii
««**«=*
tb
2 şi p reţului de cost, re p re z e n ta n tu l p er­
1951 1952 W I 4954 49E S | 495 A ¦1957
" <" 6‘*3*
ÎS*, o
ÎOsO irt s u re M ii L E I.
2ooo B H 5 I
iToo
40DO Y '
<n
tx
-------- <M—
- lizate în cursul anilor.
| i 4952
Să
«53
f 607
U 2E i_
Comitetul de partid şi organi­
zaţiile de bază nu se limitează
numai la aceste metode în mun­
ca de primire în partid. Mem­
bri de partid cu experienţă şi
ridicaţi clin punct de vedere po­
litic cum sînt tovarăşii Adalberi
Bihaveţ, Mihai Tucaeiuc, Crîs-
nic Dionisie, Ioan Pop, Au­
rel Cristea şi mulţi alţii, se o-
cupă direct de educarea şi a-
tragerea în partid a celor mai
buni muncitori, îndeosebi din
rîndul minerilor tineri. Organi­
zaţia de bază m-r. 1, al cărei se­
cretar este tov. Aurel Cristea,
datorită muncii politice desfă­
şurate mai ales în rîndul tineri­
lor mineri, primeşte în fiecare
lună 5—6 candidaţi de partid.
Forţa partidului nu constă
însă numai în numărul ridicat
al membrilor săi, ei şi în cali­
tatea acestora, în nivelul lor de
conştiinţă, în pregătirea lor po­
litică, în spiritul lor de discipli­
nă şi de sacrificiu. Noi nu tre­
buie să ne mulţumim numai cu
faptul că cei primiţi în partid
la mina noastră se numără
printre cei mai buni mineri şi
tehnicieni. Trebuie să facem ca
aceştia să devină şi comunişti
foarte buni ! Iată de ce este ne­
cesar ca perioada stagiului de
candidatură să fie folosită din
plin pentru a ajuta candidaţii
să cunoască programul partidu­
lui, statutul şi tactica partidului
— pentru a-i ajuta să se ridice
în activitatea şi în viaţa lor la
nivelul comuniştilor.
Comitetul de partid al minei
Aninoasa manifestă interes şi
pentru această latură a muncii
sale însă nu se poate spune că
aceasta e la nivelul interesului
pe care-1 poartă pentru munca
de primire.
La începutul anului de învă-
ţămînt, comitetul de partid s-a
îngrijit ca toţi candidaţii să fie
încadraţi în diferite cercuri pen­
tru a-şi complecta şi îmbogăţi
cunoştinţele politice. Mai mult
de 90 la sută din candidaţi sînt
încadraţi la diferite forme aie
învăţămîntului de partid, majo­
ritatea în cercurile de studiere
a Statutului partidului sau in
cercurile politice pentru mineri.
Unul din mijloacele importan­
te pe care le foloseşte organiza­
ţia de partid de la mina Ani­
noasa pentru educarea candi­
daţilor este antrenarea lor —
pe bază de sarcini concrete Ia
îndeplinirea obiectivelor care
stau în faţa organizaţiilor de
bază. Iată cîteva exem ple: can­
didatul de partid Traian Creţu,
miner, a primit sarcina de a se
ocupa de educarea a doi tineri
© novator
de economiii i
ca vrednici consiructori ai socialis­
m ului.
P rin tre a c e ş tia se n u m ă ră şi in o v a ­
torii. In a n u l 1951, l.C .S .H . a în re g is ­
trat prim ele inovaţii — prim ele în în ­
tre a g a H u n ed o ară — şi prim ii inova­
tori. In acel an, zece inovatori au de­
p u s 5 inovaţii. D e atu n ci şi pînă azi,
n u m ă ru l in o v a to rilo r a c re sc u t la 327,
al in o v a ţiilo r la 583, ia r v a lo a re a eco ­
n o m i i l o r la c c a . 1 7 .0 0 0 .0 0 0 fei.
D ia g ra m a de m ai jos ilustrează cum
s-a dezvoltat an de an m işcarea de
inovaţie în l.C .S.H ., iar graficul redă
piicarea inovaţiilor de-a lu n g u l anilor.
Este foarte g reu să apreciezi care
n u n u n g h i o a r e c a r e . In m o m e n tu l in
<18
1 »Wj
$î
___ MJ
'sb
Pţ5<o
L !
«F7 1
1
4 955"
P ag 3
jjji'Ş^fwr'$llirRSSii/pIIrSFZZEtl? TINERI CU CARE NE M.ÎNDRSM
N V A T fiT O flR E fl
Pe marginea acţiuni
din Prevecior
c o n tra c tă rilo r c e re a le
(U rm a re din p a g . l-a ) a se p o rn i m a i h o tă rît la tre a b ă . C o ­
bot, au fost în c h e iate c o n tra c te p en tru m itetul executiv al sfatului p o p u lar co­
6 .3 0 0 k g . g r îu , 7 .1 5 0 k g . p o r u m b , 6.-100
k g. cartofi. O are aceste cifre og lin d esc m unal, sprijinit de com itetul com unal
m u n c a ce tre b u ie d e p u să de toţi fac­
din brigada în care lucrează 3 ¦'-*0»*€>• *0-* torii interesaţi în p ro b lem a c o n tra c tă ­ de p a rtid , tre b u ie să ia ţn ă su ri p e n tru
Nicolae Bembea, a fost confir­ rilor ? Nu 1 M ai d eg rab ă oglindesc p a ­
mat ca agitator şi i s-a încre­ ...Februarie '1958. Mă aflăm în sala părinţii şi cei 'doi fraţi ai Nuţei. j siv ita te a ce există la c ă m in u l c u ltu ­ activ izarea în prim ul rîn d a echipelor
dinţat sarcina de a lupta pentru de festivităţi a oraşului cînd apa- ral, u n d e nu s-a ţin u t nici o confe­
îmbunătăţirea calităţii cărbune­ riţia prezentatorului a impus în rîndul Cînd i s-a oferii postul de învăţă- [ rin ţă pe tem ă, lipsa deputaţilor, caro de agitatori, care să-şi desfăşoare or­
lui'; Dănilă Heghediis a primit sutelor de spectatori, tăcere şi aien- n-au constituit exem plu pozitiv în faţa
sarcina să se ocupe de întărirea ţie. Cea de-a II.a etapă a fazei ra- toarc ea nu cunoştea satul în care 1 celorlalţi ţă ran i m uncitori, autom ulţiţ- g a n iz a t a ctiv ita tea in rîn d u rile p ro d u ­
disciplinei în rîndul unor tova­ ionale a concursului echipelor şi for- m ir e a c u ib ă rită la sfa tu l p o p u la r şi ia
răşi din brigada în care lucrea­ mafiilor artistice din raionul Haţeg, îşi trăiesc viaţa cele 16-20 de faml- j co n d u cerea cooperativei în u rm a ob­ cătorilor agricoli. A ceste echipe trebuie
ză ; Francisc Schneider a primit !în.,cr„epou„ soe„. ţinerii u n o r rezu ltate ieftine.
sarcina să se ocupe de colecta­ — Programul Ui ale preveciorenilor. T com plectate cu oam eni convinşi dc ne­
rea de abonamente pentru zia­ nostru se deschi­ N ici la filialele din A urel Vlaic.u
rul local „Steagul roşu" etc, de cu cintecul — Pînă la Lunca Cernii sînt 46 $ şi B alo m iru de C îm p situ aţia nu se cesitatea şi im p o rtan ţa co n tra c tărilo r
popular „De mic p re z in tă altfel. Şi aci realizările sîn t
Atît comitetul, cît şi birourile mă dusei cioban km., iar de acolo pînă la Preveciorb m i n i m e ş i e le p a r a fi f ă c u te .. . a ş a c a de cereale, oam eni care prin co m p o r­
organizaţiilor de bază urmăresc Interpretează so­ aiţi 12, E un sătuc în plin munte şi ¦ să fie. P o sib ilită ţile e c o n o m ic e a le s a ­
felul în care sînt îndeplinite a- lista Nuţa Ulara, telor u n d e cooperativa „Ş ib o tean a" are t a r e a l o r , c o n s t i t u i e e x e m p l u b u n în.
ceste sarcini ajutînd în felul a- acompaniată dc filiale, s în t m ari şi faptul este re c u n o s­
cesta pe noii membri şi candi­ ^ mijloace de locomo- ţ cut. D e ce totuşi nu s-a realizat p la ­ faţa satului, activitatea acestora ga-
daţi de partid să devină activi. nul în întregim e, sau m ă c ar un pro­
ţie nu sînt. E bine. ¦ c en taj m ai m a re la c o n tra c tări ? ran tîn d obţinerea unor rezultate satis­
Cred însă că aceste metode
şi mijloace folosite în munca să ştii toate aces- j C o n sid erăm ca prim ă cauză, lipsa făcătoare. C oncom itent, este necesar
de educare a candidaţilor de de preocupare intensă pentru realiza­
partid nu sînt încă la nivelul ce­ tea de la începui— | rea cu succes a acestei sarcini, lipsă a fi i n t e n s i f i c a t ă m u n c a l a c ă m i n u l
rinţelor şi al posibilităţilor. m a n ife s ta tă în p rim u l rîn d Ia co m ite tu l
i s-a spus la Sec- î ex ecu tiv al sfa tu lu i p o p u la r c o m u n a l şi c u ltu ra l. Aci, — p a re -se — s-a îm -
Sarcinile multiple pe care via­ la c o n d u ce re a cooperativei, care se
ţa le ridică în faţa organizaţii­ fia de învăţămînt f m u lţu m e şte să ia o a titu d in e p lîn g ă - p ăm în ten it obiceiul de a se p rezem a
lor noastre de partid cer ca ni­ reafă, v ăicărin d u -se că nu poate face m a l
velul de cunoştinţe politice şi şi cultură a raio- î m ult. S ă fie a d e v ă ra l? Nici d e c u m , şi a - co n fe rin ţe şi p ro g r a m e Ia în tim p la re .
economice al comuniştilor, de­
votamentul lor faţă de cauza nulul Haţeg. 1 cest lucru e c o m b ă tu t cu ferm itate d e fa p - A cest lucru este rău . A ctivitatea c ăm i­
poporului, să fie tot mai mari. iui că a lu n e i cîn d s-a m u n c it serios
Aceasta cere ca organizaţia de orchestra de mu­ — Şi acolo e f n u lui c u ltu ra l tre b u ie să fie a x a tă pe
partid să se ocupe zi de zi, folo­ zică populară a nevoie de un învă- j în p roblem a co n tractărilo r, în(r-un
sind cele mai diferite forme — şcolii din Lunca interval relaliv scurt, cantităţile co n ­ specificul c am p an iilo r pe care sfatul
învăţămîntul de partid, antre­ Cernii — a anun­ tra c ta te au c re sc u t dc la 5.460 kg.
narea în muncă cu sarcini con­ ţat prezentatorul, g rîu , la 23.575 k g ., de la 6.000 kg. p o p u la r le d e sfă şo a ră , a d u c în d p rin
crete, conferinţe, întîlniri cu Cortina şi-a sirîns
membri de partid cu experienţă, In valuri faldurile ţător / . .. | po ru m b , la 25.580 kg. şi de la 5.960 p ro g ram e şi conferinţe o la rg ă co n ­
abonarea la literatura şi presa
de partid — de educarea noilor Replica filierei a kg. cartofi la 22.475 kg. (A c e a sta in ­ tribuţie la în d e p lin ire a sarcinii de
membri şi candidaţi de partid. tr - o p e r i o a d ă d e a p r o x i m a t i v 15 z ile ) . c o n tra c tă ri.
sunai hoiării, şi î P en tru acest m otiv, m otivele in v o ca­
Munca de educare a candida­ te de co n d u ce re a cooperativei nu pot
ţilor nu trebuie nicidecum lăsată cei dc ta secţie s-au, ¦ av ea nici o v alab ilitate. O co ntribuţie de sea m ă în ace a s.ă
pc planul al doilea ! Ea trebuie acţiune, sîn t ch em aţi să o aducă co­
să se bucure cel puţin dc atenţia sale şi-n faţa or- privit cu înţeles: - Situaţia poate fi m uniştii. Exem plul acestora, al celor
de care se bucură munca de îndreptată care au înţeles să se achite prim ii de
primire în partid ! cliestrci o iinără a trăit emoţiile rde- eraI1 mulţajniţi de viitoarea dăscăliţă. \ datoria de cinste de a contracta, nu
U n ele a cţiu n i, fie c h ia r izolate, în ­ a fost folosit în suficientă m ă su ră. O r­
AUREL TODERAŞ butului. Acordul viorilor, acordeonului, trep rin se de sfatul p o p u lar şi coope­ ganizaţiile de bază din salcie respec-
ra tiv a „ Ş ib o le a n a " a ra tă clar că si­ iive nu j - a u străd u it să m obilizeze pe
instructor al C om itetului raional bateriei au prins a-şi spune tărăgănat După termhiarea concursului am 1 tu a ţia co n tra c tărilo r în co m u n a Şibot toţi co m u n iştii în a cţiu n ea de con-
cuvînlut. Mai cald însă declt sune- văzul-o în mijlocul tinerilor „ariişli" p o a t e fi î n d r e p t a t ă . E s te n e c e s a r î n s ă Iractari şi nu au popularizat fruntaşii
de partid — Petroşani iele lor, s-a revărsat în sală vocea cu care venise şi care, datorită mă- h în acţiune. T ocm ai în a ce a stă direcţie
caldă şl plăcută a cîntăreţei — iestriei lor, aveau să ocupe locul în- ? com itetul com unal de partid trebuie
iii pe raion. Mi-a povestit atunci cum | să-şi în d re p te a te n ţia şi să dea sp ri­
„...Mă duisăi cioban la munte, In fiecare sîmbătă, după orele de i jinul n ecesar o rg a n iz a ţiilo r de bază.
Să pasc oile cornuie /"... curs, coboară la Lunca Cernii unde î
Cintecul s-a terminat. Orchestra a repetă cîntecele împreună cu orches- * U .R .C .C .-uIui O ră ştie îi re v in e o s a r ­
tăcui, in sală ropotele de aplauze tra şcolii. Peste noapte rămine la o L cina de seam ă. F aptul că „a a ju tat"
s-au prelungit. In faţa insistenţei, colegă şi duminică la prînz porneşte cooperativa din Şibot prin schim barea
din nou către Prevecior. Mi-a vor- * preşedintelui nu este suficient. T o v a­
cortina a cedat dm nou. CAntăreaţa răşii din cad ru l U .R .C .C . trebuie să
şi-a reluat locul, dină glas cîntecii. bit despre viaţa preveciorenilor, des- j re n u n ţe Ia c o m o d ita te a pe c a re le-o
lui „Şi-aseară vînlul batea", clntec oferă biroul şi să iasă m ai m u lt pe te­
care s-a bucurat de acelaşi succes. pre cei 15 elevi pe care-i învaţă tai- $ ren, sa ia c o n ta c t cu re a lita te a p e n tru
a p u te a d a u n sp rijin c o n c re t la o b ­
'Aşa arh cunoscut-o pe Nuţa Ola­ na slovelor şi despre multe alicle. |
ni, învăţătoare in satul Prevecior din Purtarea şi sirguinţa Nuţei Uiaru i ţin e r e a re z u lta te lo r pe c a re le a ş te p .
tăm .
comuna Lunca Cernii. Povestea tine- pot constitui model de conduită pen- |
rci învăţătoare a început odată cil {ra mu[ţ{ fmeri intelectuali din re- $
sosirea ei pe plaiurile hateganc —
giunea noast,ra„. $
¦
C“ ei¦ in/r-a3euăr ™ mîndrim. ?
septembrie 1957. De loc e de prin
împrejurimile. Tg. Jiului. Tămăşeştii
de jos îi zice satului în care locuiesc PE T R E FĂ R C A ŞIU j S itu a ţia a c tu a lă la c o o p e ra tiv a din
Ş ib o t p o a te şi tre b u ie s ă fie sch im -
).i 1 9.. j. •«u*.-o.•e-*-o**o* *<î» »o*« *-o*•-<>**<&¦o*-*o*• !{••(>>;• •c*•o oată. P entru acest fapt toate o rganele
s în t c h e m a te la c o n lu c ra re , în sco­
LiiisSiSiirli€ dc producţie —iacter important pul realizării aceste) sarcini atît de
li creşterea producţiei im portante.
V U L C A N (de la siib red acţia n o astră neral m ecan ic s-a o cu p at m ai intens secţiile' a ră ta te m a l su s, c o n sfă tu ire a
v o lu n ta ra ). R ecen t a a v u t loc în c a ­
d ru l sec to ru lu i V electro -m ecan ic. al dc în tre ţin e re a u tila je lo r m in iere, pli­ a s c o s în e v id e n ţă şi u n e le a b a te ri Seri fiicife îl fieri j
m inei V u lcan o consfătuire de pro­
ducţie în care s-a an alizat m unca de­ n in d la p u n c t îm p in g ă to a r e le d e In de la disciplină, săv îrşite de unii m u n ­
pusă de colectivul de ingineri, teh ­
n ic ie n i şi m u n c ito ri în lu n a m a rtie , c o ta 630, p u ţu l „7 N o ie m b r ie " şi a lte citori. T o t în a c e a stă co n sfătu ire, s-a
p re c u m şi p ro p u n e rile fă c u te de m u n c i­
tori la c o n sfătu ire a p reced en tă. D in lucrări de întreţinere. p r o p u s şi l u a r e a u n o r m ă s u r i 'de c r e ş ­ RESTAURANTUL „MINERUL" DIN PETROŞANI unde conceA
această consfătuire ă rezultat că, co­
lectivul acestui sec to r şi-a îm b u n ă tă ­ La serviciul g en eral electric, s-au tere a producţiei c a : aprovizionarea $ tează orchestra Deju Munfeanu. Refrenele vocale: solista de fi
ţit m u n ca, c o n trib u in d la re a liz a re a
planului pe exploatare, în proporţie de scos în evidenţă eforturile depuse de cu piese de schim b a utilajului m i­ &muzică uşoară Carmen Cristescu. Specialităţi de artă culinarăt
102,6 la su tă.
e le c tric ie n ii şi m a iş trii a ce ste i secţii în nier, cu uncie scule n ecesare, cu sîr- grătar special * băuturi alese * Dans * Antren. S
In ra p o rtu l p re z en tat de tov. in g i­
ner Iosif P e tru , şeful secto ru lu i V a e x e c u t a r e a l u c r ă r i l o r d e r e p a r a ţ i e şi m ă de fier de diferite secţiu n i p en tru
rezultat că secţiile au d esfăşu rat o
activitate spornică. A stfel, serviciul g e ­ întreţinere a instalaţiilor electrice. Tot su d u ra autogenă, carbid de calitate
la acelaşi n ivel a fost d is c u ta tă a c ­ etc. O O O O C 1O O O O O < S O O O O O O O O O O O O < X X X S O O O O O < X X X X X s o o o o o o o o o o o o
tivitatea atelierului m e c an ic care. a C o n sfă tu ire a d e p ro d u c ţie d e 1a s © if e ir s t .4 » se s f r v b c h j |
co n trib u it Ia re p a ra re a şi în treţin erea m in a V u lc an v a contribui la îm b u n ă ­
utilajului m iner. Şi lăm p ăria a obţinut tăţirea calitativ ă a m uncii în ex ecu ta­ g _ Sanatoriul T.R.6. Brad angajează bucătar calificat, cu s a -t
succese b une în întreţinerea, re p a ra re a rea rep araţiilo r utilajului m inier, va ^loriul tarifar de 550 lei plus 150 lei spor de periclitate. I se a'%
şi d e se rv ire a m in e rilo r cu lă m p i în d uce la realiz'area sa rc in ilo r d e p la n o sigură gratuit cameră de locuit. g
cele m ai b u n e condiţiuni. pe în trea g a exploatare, g Get interesaji vor depune cereri la adresa de mai sus. g
In afară de realizările obţinute de A. H O Z U
OCOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCxX S
Braţ cu cupă glisantă pentru nivelări, montat pe excavator se pretează foarte bine scopului u rm ărit
de autori, E xperienţa, a dovedit că
A ceastă inovaţie a fost re a liz ată de cest ech ip am e n t face p arte din dispo­ n iv e la re şi a c e la de în c ă r c a r e a pă- studiul inovatorilor nu a fost z ad a r­
un colectiv c o n d u s de in g in eru l C o n ­ zitivele de m e c an iz a re a lu crărilo r d es­ m îniului în cam ion, a c e a sta prin în ­ nic nici în ce p riv e şte c a lita te a , nici
stantin B adea. Cu această inovaţie, tin ate reducerii folosirii m a siv e a b ra ­ în ce priveşte preţul de cost. Înlo­
excavatorul poate efectua săp ătu ri de ţelor de m uncă. c h id e re a şi deschiderea autom ată a c u ire a m e ta lu lu i cu te x to lit a a d u s o e-
nivelare, săp ătu ri de şanţuri, datorită clapetei. co n o m ie de cca. 30.000 lei a n u a l.
căror lucrări înlocuieşte buldozerul. A- C u p a glisantă are o capacitate de
0,5 m .c, şl face, pe lin g ă oficiul de In linii g e n e ra le , a c e a s tă in o v a ţie
c o n stă d in tr-u n b ra ţ (1 ) ex ecu tai din
din in o v ato ri s -a u d istin s m ai m u lt şl îriM u l t e s î n t I n o v a ţ i i l e a p l i c a t e ca­
care m ai puţin. P rin tre cei m ai buni d ru l l.C .S .H . şi c a r e aii a d u s r e z u lta te
s e n u m ă r ă P e iru S ă r ă c i cu 17 in o v a ţii, d eo seb ite, E c o n o m ia d e 17.000.000 lei,
G h. Szalosy, F ran cisc C rutici, R udolf a ră ta tă anterior este echivalentul cos­
R eichert, F ran cisc B ilterm an, Em il
tului a 34 blocuri cu 34 a p a rta m e n te
M o g a, P e tru Ş e rb a n , D um itru Ilea, A-
lexandru H oţea, inginerii R om ulus R a­ sau preţul a 280 locuinţe individuale.
du, Ş tefan R ăd v a n , G h eo rg h e M oldt, R ecom pensele plătite în su m ă de a-
p ro a p e 400.000 lei, a r a t ă că m u n c a de
E m il M o ld o v a n şi alţii. inovaţie a fost stim ulată.
M u n c a a c e s to r to v a ră şi şi a celo r­
lalţi inovatori, a contribui! din plin
la re a liz area p la n u rilo r de producţie F ap tu l că s-a m u n c it bine, o dove­
şi a v o lu m u lu i a ră ta t de eco n o m ii, In- desc şi re z u lta te le c o n c u rsu rilo r de in o ­
c e p în d cu d ire c to ru l g e n e r a l şi sîîr-
şind cu şeful ultim ului sector de m u n ­
că, inovatorii au fost sprijiniţi. C on­ oţel profilat co n so lid at, lu n g im e a b ra ­ care începe lu crarea, cupa se va afla în c a m io n cu a ju to ru l d e c la n şa to ru lu i vaţii. In concursurile o rg an izate de
ducătorii sindicali au verificat perio­ ţului fiind de 6 m etri. P e acest b ra ţ la b a z a b r a ţ u l u i d e u n d e v a fi t r a s ă (4) care deschide au to m at clapeta de .M inisterul In d u strie i G rele şi C o n si­
dic a ctiv itatea cab in etu lu i tehnic, spri­ glisează o cupă (2) care este prevă­ d e c a b lu şi v a s ă p a g iis în d p e b r a ţ la b a z a cupei, cîn d c u p a cu b ra ţu l e ste
jini ndu-l în m u n c ă . zută cu colţi (3 ). rid icată la m a x im u m de în ă lţim e .
pînă a ju n g e ia vîrful acestuia. P ă-
M etoda de lucru este extrem de m în tu l s ă p a t în felul a c e s ta in tră în P rin aplicarea acestui dispozitiv s-a
sim p la şi u ş o a ră . B raţu l este coborîf cupă. D upă u m p lerea cupei cînd a ce a s­ o b ţin u t o e c o n o m ie a n te c a lc u la iă la liul C e n tra l al S in d ic a te lo r, în anii
la o riz o n ta lă s a u su b o riz o n ta lă , în tr- ta a ju n g e în vîrful b ra ţu lu i — b ra ţu l m a n o p e r ă de cca. 70.000 lei. 1955, 1950 şi 1957, l.C .S .H . s-a situ a t
şe rid ic ă cu c u p ă cu to t şi s e g o le şte pe locul I pe ra m u ră de producţie.
l i n fa c to r de b a z ă c a re a a ju ta t şi Studiind dosarele de inovaţii se con-
stală că de la a n la an, c a lita te a teh­
aju tă m unca inovatorilor, este com i­ nică a inov aţiilo r a crescut, fapt ilus­
sia de inovaţii. A ceastă com isie, for­ înlocuirea aliajului de bronz cu un nou alfa]
m a lă din conducători tehnici a l în tre­ trat atît de rezu ltatele în p ro d u cţie cit
p r in d e r ii, r e p r e z e n t a n ţ i ai c o n t a b i l ’iAţ i : A ceastă inovaţie a fost realizată de In sectorul lui de activitate, a lia ­ R ezultatul în cercărilo r a dovedii că
tov. Em il M oga, de la atelierul de re­ jul de b ro n z e ra c o n s u m a t în c a n ti­ noul aliaj este atît din punct de ve­
paraţii auto al întreprinderii. A utorul, tăţi fo arte m ari. P rin diferite în c e r­ d e r e al d u r it ă ţii cil şi al d e n s it ă ţii s u ­ şi de c re şle re a n iv e lu lu i teh n ic şi pro ­
pe lîn g ă că este un excelent tehnician, cări, autorul a reuşit să obţină un p e rio r celu i v e ch i şi to to d a tă m a i e- fesional al in o vatorilor.
m a n e n t al s in d ic atu lu i şi c o m p le cta tă este p e rm a n e n t p reocupat de realizarea nou a lia j fo rm a t din zinc şi alu m in iu . conom ic. U n k ilo g ram din aliajul de
pro d u cţiei p la n ific a te şi re d u c e re a pre­ b r o n z c o s ta 22 lei, în tim p ce un k i­
cu reprezentanţi ai in o v a to rilo r şi ţului de cost. A liajul de bronz avea u rm ă to a re a lo g ra m d in n o u l a lia j c o stă 8 lei. R e ­ La toate acestea s-a ajuns dato­
c o m p o z iţie : cu p ru 68 la sulă, sfaniu ie se o e c o n o m ie d e 14 iei la k i l o g r a m . rita sprijinului a c o rd a t in o v ato rilo r de
fruntaşi în m u n că, a ţin u t şedinţele C u in o v a ţia a m in tită, tov. M o g a E- 14 la s u lă , D u r ita te a a ce stu i a lia j era A ntecnlculul pe un an a a ră ta t că
m il a c ă u ta t să rezolve p ro b lem a fo­ H b 85, ia r d e n s it a te a 8. prin folosirea noului aliaj, care se pre­
cu reg u laritate judecind propunerile de losirii b ro n zu lu i înlocuindu-1 cu un alt p ară în cad ru l atelierelor c en irale de către direcţia g enerală a întreprinderii.
m a te ria l c a re să fie c alitativ cel puţin N oul alia j a re c o m p o z iţie : z in c 65 re p araţie auto al l.C .S.H ., se reali­
inovaţii cu toată seriozitatea, acordînd Ia nivelul aliaju lu i de bronz. la su tă, a lu m in iu m 30 la s u tă şi 5 la z e a z ă o e c o n o m ie de 84.000 lei. A ceasta, a pus la disp o ziţia 'cercului
s u tă c u p ru . D e n s ita te a e ste de 4,8, iar
inovatorilor recom pense conform regu­ d u rita te a H b 100,125.
A .S.I.T . şl c ab in etu lu i tehnic, loca!
lam entului de prem iere.
U n n u m ă r destul de m a re din in o v a­ propriu, în care 6 sală este d estinată
ţiile ap licate în l.C .S .H . au fost popu­
larizate. Oficiul de stat p en tru in­ e x c lu s iv s tu d iu lu i şi docum entării.
venţii şi s ta n d a rd e a p u b lic a t pen tru
g en eralizare o parte din inovaţiile re a ­ M u n c a in o v ato rilo r, p re c u m şi re a li­
zările (or de pînă acum , sîn t o g a ­
D in in ovaţiile recen t depuse la c a ­
binetul tehnic, cu m are efect econo­ ran ţie a continuării m uncii de ino­
m ic, şi c a re se p re te a z ă !a g e n e ra li­
zare, am intim • v a ţii şi pe v iitor. ,
înlocuirea bucşelor de tuelal de la tractoare cu bucşe din fextoHt v l a d T IB E R IU
A ceastă inovaţie a fost realizată de dnţ. Ei au înlocuit bucşele de m etal cu bucşe de iextolit. Se cu n o aşte că şeful cabinetului tehnic al
tov. C o n sta n tin S c o d ie a şi V asiie R ă- de in rolele tra c to a re lo r K D 35 si S80 texlolituî arc proprietăţi m ecanice care I.C ;S, H u n ed o ara