Page 81 - 1958-04
P. 81
P R O lE TA R l DIN TOATE ŢĂRILE UN1TI-VĂ!
RUMTÂŞi Oameni ai muncii de pe ogoarele patriei noas- ţ
Hre! Urmaţi cu avînt Chemarea Consfătuirii de\
î n transformarea \la Constanţa! Luptaţi pentru a obţine recolte bogate,
socialistă a agriculturii! \de grtu, porumb, produse animale, legume şi fructe, ¦
din regiunea noastră 'pentru a ridica continuu bună starea familiilor voa-'
\stre şi a contribui la o tot mai bună aprovizionare,
>a oamenilor muncii de ia oraşe! Efectuaţi mai ie-
'pede şi în condiţii bune lucrările agricole de pri-
I m â v a r ă ! (Din Chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul zilei de 1 Mai)
AnuS X Nr. Î04-5 j Sîm'oălă 26 aprilie 1958 4 pagini 20 bani Guvernul ţării noastre
sprijină politica de pace
a Uniunii Sovietice
Preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.,
N. S. HRUŞCIOV
M W FRUNTAŞ Succesele ceferiştilor i i i Coşictrii L© e©@p©ra!sv© S tim ate to v arăşe preşedinte al C onsiliului de M iniştri,
H o tă rîre a U n iu n ii Sovietice cu privire Ia în c e ta re a u n ila te ra lă a ex
pe exploatare TEIUŞ — (de la şubredacţia noastră voluntară) — Colecti ts M o lu l" d io p e rien ţelo r cu a r m a a to m ic ă şi cu h id ro g e n a fost p rim ită cu cea m a i m a re
în s u fle ţire în ţ a r a n o a s tr ă c a şi în în tr e a g a lu m e c a o n o u ă şi p u te rn ic ă
vul staţiei C.F.R. Coşlariu, datorită unei mai bune organizări a de Crîş / e x p re sie a în a ltu lu i ei s im ţ de ră s p u n d e re faţă de in teresele v itale ale
procesului de producţie a reuşit să obţină frumoase depăşiri a
angajamentelor luate in cinstea zilei de 1 Mai. / om enirii întregi, ca o contribuţie concretă de cea m ai m are im portanţă
:: Planul producţiei globale pe staţie a fost realizat, pînă Zi record la r e a liz a r e a u n u i a c o rd g e n e r a l re fe rito r Ia în c e ta r e a e x p e r ie n ţe lo r c u a r m e
* In întrecerea ce se d esfăşo ară în ? n u cleare şi la în lă tu ra re a p ericolului u n u i război n u clear.
4 0 la data de 22 aprilie, in proporţie de 126,29 la sută. B R A D .de Ia su b re d a c ţia noastră A lături de celelalte ţări iu b ito a re de p ace g u v e rn u l rorriîn a m ilita t p en tru
î c in ste a zilei de 1 M ai la m in a 0 S-a evidenţiat în mod deosebit prin munca depusă lucră
«» torii din tura de serviciu condusă de Ilie Tudor. v o lu n ta ră ). p /" interzicerea totală a arm e lo r nucleare, pentru sco aterea lor din arsen a lu l
^ G helar, locul de fru n ta ş pe ex p lo a - 0
* t a r e îl o c u p ă c o le c tiv u l r a io n u lu i 4 statelor, pentru folosirea energiei aiom ice exclusiv în scopuri paşnice, co n
4 III. P rin tr-o judicioasă o rg a n iz a re 0 tk Z i u a d e 18 a p r i l i e a f o s t p e n t r u m u n form cu interesele vitale ale tu tu ro r popoarelor.
»0
h Şi muncitorii de la revizia de vagoane din această staţie au c i t o r i i d e I a c o o p e r a t i v a „ M o ţ u l " d i n E ste neîndoielnic că un prim pas de im p o rtan ţă covîrşitoare pentru a tin
• a m uncii şi aplicării in iţiativ ei m i- *
obţinut succese importante. Planul reviziei de vagoane a fost B a i a d e C r i ş o zi r e c o r d . I n a c e a s t ă g e r e a a c e s to r ţe lu r i îl r e p r e z in tă în c e t a r e a e x p e r i e n ţ e l o r c u a r m e a to m i c e
« neriior de la A ninoasa, colectivul % realizat astfel: osii revizuite, vagoane marfă şi călători cu 106 zi, c e le m a i fr u m o a s e re z u lta te a u fo st şi cu h id io g e n , e x p e rie n ţe c a r e d u c la in te n s ific a re a c u rsei în a rm ă rilo r ,
¦ la sută ; vagoane reparate fără detaşare din garnitură cu 110 la obţinute de m uncitorii brigăzii nr. 5
sută ; revizii intermediare la frine cu 107 la sută.
0 acestui raio n a ex tras n u m ai în tri- 0 la p sih o za de răzb o i şl p u n în p rim e jd ie s ă n ă ta te a g e n e ra ţie i a c tu a le şi a
4 m estrul peste prevederile sarcini- 0 celor viitoare.
% lor de plan 1088 tone m inereu de % O contribuţie însemnată la obţinerea acestor realizări şi-au d e l a s e c ţ i a t ă l p u i t , c o n d u s ă , d e G h e o r - Pe drept cuvint, opinia publică m o n d ială este în g rijo ra tă de atitu d in ea
t fier. 0 adus-o muncitorii din tura treia condusă de candidatul de partid g h e T r i p a n , c a r e ş i - a r e a l i z a t p l a n u l c e lo r d o u ă p u te ri, c a r e p o s e d ă a rm e a to m ic e şi cu h id ro g e n şi c e re cu in s is
0
Aurel Şonea. 1 te n ţ ă c a S .U .A . şi M a r e a B r i t a n i e s ă s e a l ă t u r e U n i u n i i S o v i e t i c e , ¦t n c e t î n d
¦* de p ro d u cţie în p ro p o rţie de 140 la su
0
X -‘"-y ' A D RIA N O ŢO IU tă, şi b rig a d a nr. 3 d e ta sec ţia tineret, e x p e rie n ţe le cu a rm e le a to m ic e şi cu h id ro g e n . "
Şi în prim a ju m ătate a acestei ¦
¦ ... 0 ..'V
• luni, m inerii, ing in erii şi tehnicienii 0 Reali zări ale sondorilor c o n d u să de A urelia T u d o ra n c a re şi-a A pare astăzi m ai lim pede ca niciodată că realizarea unui acord g en eral
ţ, d e p ă ş i t p l a n u l c u 3 5 l a s u t ă . P r o d u c
% acestu i ra io n .s-au s itu a t pentru încetarea definitivă a experienţelor n ucleare d epinde de poziţia pe
¦ în frunte, ţ c a 'e o vor a d o p ta pînă la u rm ă S ta ie le U n ile a le A m ericii şi M a re a B rita
* extrăgînd peste prevederi 0 LUPEN1 (de la subredacţia noastră lozinca ,,Postul şi metrul forai 'pe tivitatea m uncii pe în treag a cooperativă nie. D a c ă g u v e rn e le ace sto r d o u ă ţă ri v o r d a a s c u lta re p o p o a re lo r c a re le cer
voluntară). Chemarea la întrecere lan lună peste plan" a fost depăşită la
296 tone 4 sată de bv'gadienil Dumitru Piţigoi de sondeuze cu 70 la sulă şi la sonde a c re sc u t în a c e a stă zi cu 20 la sută.
a Unireprinderea de . exploKaări Lu- BU 40. cu 22 la sută.
«0 peni a fost îmbrăţişată de majoritatea O nouă secţie să ia la rîn d o l lo r h o tă rîri p e n tru în c e ta re a e x p e rie n ţe lo r cu a rm e n u c le a re ,
sondorilor. Astfel, s-a reuşit ca in Pe primul loc in întrecere s-a situat
¦ de m in e re u . A stfel, de la în cep u tu l * cursul lunii aprilie, să se foreze in sectorul Bărbăteni, urmat de sectorul De curind, in cadrul coopera
plus 122,47 m. ta sondeuze şi 16,40 Aninoasa. S-au evidenţiat in mod deo tivei „Moţul" din Baia de Criş“
m. la. sondele B U, 40. In felul acesta, sebit brigada sondei BU 40. condusă ele a fost înfiinţată o nouă secţie. • URECHE NICOLAB vo r e x ista condiţii p e n tru a trece la m ă su ri p ra c tic e şl efective de d e z a rm a re ,
Florea Dinulcscu de la sectorul Ani In această secţie se vor produce [ secretar al Comitetului, raional
0 a n u lu i şi p în ă la 15 a p rilie , p e g r a - % noasa, care a depăşit planul fizic cu sandale din deşeuri de piele şi t Sebeş, decorai cu Ordinul' Muncii la m ă su ri p e n tru în lă tu ra re a pericolului răzb o iu lu i ato m io — n ă z u in ţa fier
46 la sulă şi brigada sondeuzei 5212 talpă. Prin folosirea acestor de
00 de la sectorul Bărbăteni, condusă de şeuri, cooperativa va realiza e- ci: lll-a
Dumitru Popescu, care a depăşit pla coriomii însemnate.
* ficul acestui ra io n s-a u în scris 1384 % nul fizic cu 98 la sută. m ţm binte a întregii om eniri.
I. P I R V A
•? G R IG O R E GOANŢA lată de ce, stim a te to v a ră şe p reşed in te al C onsiliului d e M iniştri, g u
4 tone m inereu de fier date p e s te 4
vernul R epublicii P o p u lare R om îne salu tă cu căld u ră h o tărîrea U niunii S o
plan. vietice de a înceta în m od u n ilateral ex p erien ţele cu a rm e n u cleare, şi spri
jină cu fe rm itate pro p u n erile g u v e rn u lu i U .R .S .S . ca S.U .A . şi M a re a B rita
nie să înceteze la rîn d u l lor e x p erie n ţele cu a rm e n u cleare, în Interesul în tre
gii om eniri, al cau zei păcii şi secu rităţii in te rn a ţio n a le .
Cu deosebită consideraţie,
CH1VU STO IC A
P reşed in tele C onsiliului de M iniştri al
Republicii P o p u la re R om îne.
B u cu reşti, 24 ap rilie 1958.
M I C I O | ? IP I E R D U T à , Oeclarafie ministrului Afacerilor Externe
al Republicii Populare Romîne In legătură
tea!te forţele y terminarea cu zborurile avioanelor militare ale S.U.A.
încărcate cu arme1 m n k m In direcţia
grabnică a însămînţărilor frontierelorlSsiiunii Sovietice
N e a flă m la sfîrşilul lunii aprilie şi de sta t s-au preo cu p at m ai bine de La 24 aprilie tov. Avram Bu- Poporul şi guvernul romîn ?u
şi in re g iu n e a n o a s tră s-a u î r s â m în - naciu, ministrul Afacerilor Ex luat cunoştinţă cu firească în
ţat suprafeţe m ici de teren Tim pul m obilizarea tuturor forţelor pentru a terne al Republicii Populare Ro grijorare de faptul că în ultima
n e fa v o ra b il a îm p ie d ic a t în m i'lte zile, mîne, l-a primit pe dl. Cliîfton vreme formaţiuni ale flotei ae
d e sfăşu ra re a lu crărilo r în cîm p. Au folosi tim pul prielnic lu cră rilo r în l KIRR IOAN R. Wharton, ministrul S.U.A. riene militare a S.U.A., avînd
fost to tu şi şi zile cu tim p fru m o s în t preşedintele G.A.C. Apoldu de Sus, -j la Bucureşti, căruia i-a făcut
care se putea lucra pe terenurile m ai cîm p. următoarea declaraţie: (C o n tin u a re în p ag . 4 -a)
scurse. Zilele fru m o ase n u au fost fo decorat cu Medalia Muncii.
losite în să peste tot, ceea ce a făcut Tim pul este destul de înaintat. Nu
ca m ulte co m u n e să răin în ă în urm ă se m ai po ate a şte p ta nici un m o m en t. 1«_-/ I I u J v—/ '— t < 1 V— / —1 v
cu lucrările din c a m p a n ia de p rim ăv a C om itetele raio n ale de partid şi sfatu ri
Concursul grupelor le p o p u la re ra io n a le au d a to ria de a Expoziţie privind dezvoltarea e co n o m ică
şi culturală a raionului
eanîtaje din agrisultură m obiliza toate forţele la te rm in a re a
U na din form aţiunile san itare de • grabnică a Insăm înţăritor.
b ază ale C rucii roşii, este g ru p a s a
Strungarul Vasile nitară. A cestea desfăşoară, acclo unde ră, faţă de altele care au aceleaşi po Situaţia însămînţărilor pe ra HAŢEG (de la subredacţia ţilor Retezat şi fotografii cu frumoasa „Ţara Haţegului". ,
sînt constituite, o rodnică act vîtate sibilităţi. ioane Ia data de 22 aprilie. noastră ¦voluntară). Din iniţia
Pantelimon de la A- de ap ărare a sănătăţii oam enilor tiva Comitetului raional de par cele mai pitoreşti privelişti din SBUCHEA'
telierele principale \ m uncii de la o ra ş e şi sate. tid Haţeg se va organiza în
C.F.R. Sirneria, sec- E x istă de asem en ea o diferenţiere HUNEDOARA cinstea zilei de 1 Mai, în sala
fia mecanic-şeţ, aplică meto B una lor p re g ă tire teoretică şi p ra c m a re în ce p riv e şte în s ă m în ţă rile şi Casei de cultură din oraşul Ha
de înaintate de muncă. A- tică o d e m o n stre a z ă şi cu ocazia ţeg, o expoziţie care va oglindi
cesta este motivul "pentru care concursurilor g ru p elo r1 sanitare. D um i 33,40% realizările obţinute în ultimii 10 B R IG A D A , nr. 43
îşi depăşeşte norma în medie nică, 27 a p rilie a.c., 7 d in cele m ai ani în acest raion, în toate do
cu 18-20 la sută. El este frun bune g ru p e sa n ita re din regiunea în tre ra io a n e . In tim p ce în ra io n u l meniile de activitate : economic,
taş in întrecerea, socialistă in cultural, social, sanitar etc.
cinstea zilei de I Mai. n o astră, din a g ricu ltu ră, se vor în H u n e d o a ra se în s ă m în ţâ s e p in ă ta 22
trece în cad ru l concursului reg io n al Expoziţia va cuprinde un bo
IN CLIŞEU: tov. Vasile IL IA 28,38% gat material documentar şi va
Pantelimon, executînd o lu care va avea loc în o raşul D eva. înfăţişa într-o formă plastică
crare la strung. aprilie, 33,40 la su tă din su p rafaţa progresele înregistrate în do
meniile amintite mai sus,
planificată, în raionul B rad nu se în- Spre deosebire de alte exploatări de la mina Aninoasa. < gajînda-se să
De asemenea, se va amena
s ă m în ţa s e p în ă la a ce e a şi d a tă decii ORĂŞTIE 38,32% ja în centrul oraşului o vitrină miniere din regiune, la exploatarea dea în fiecare zi, pe om şi schimb,
(2,37 la su tă din plan, în ra io n u l S ebeş HAŢEG 28,15% turistică în care vor fi expuse,
prinîre altele, o machetă a mun- minieră din Ghelar, fiecare brigadă 500 kg. minereu de fier peste plan.
poartă un număr de ordine. Aplicînd iniţiativa, fiecare membra
18,15 Ia su tă, ia r in ra io n u l O ră ştie Pe tovarăşul Mircea Botar, şeful al brigăzii a extras in fiecare schimb
28,32 la su tă. N im eni nu p o a te sp u brigăzii nr. 43, care lucrează în- din luna martie, 957 kg. de minerea
n e c ă r a io n u l H u n e d o a r a a r fi fost ALBA 19,18% tr-un abataj cameră din orizontul în plus. Ciştigînd mai mulfă ex
favorizat de tim p. Nu aceasta este il, l-am întilrdt la Comitetul de par- perienţă în aplicarea acestei iniţiative
Concursul pionierilor SEBEŞ 1 8 ,1 5 % Ud al minei, lată ce membrii brigăzii au
am aflat stînd
ŞI Ş C O L A R I L O R c a u z a c are a d u s la s itu a ţia ca în de vorbă cu el. reuşit ca in
a c e s t ra io n în s ă m în ţă r ite să (ie o a r e A fost primit In prima jumătate -a l.
cum m ai înaintate. A cest lucru se da- BRAD 1 2 , 3 7 % lunii aprilie, să dea {
toreşte faptului că o rganele de partid
în fiecare schimb, t
rindurile candida pe fiecare om, r
1 O R A ŞTJE,’ (d e la su b re d ac ţia n o a s tru în m alarie de folclor a fost scos in ţilor de partid in 1.213 kg. minereu, in J
tră voluntară). evidenţă prin interpretarea m ultor m e
lodii şi d a n su ri p o pulare. II lM iiiiiP ip iil cursui lunii mar plus. Astfel, în J
L a C asa ra io n a lă de cu ltu ră din IIIII tie. Brigada pe care această perioadă î
.Orăştie s-a d esfăşu rat recen t concursul S tră d a n ia în v ăţăto ru lu i A urel V laicu o conduce se s-au extras peste j
p ionierilor şi şcolarilor din raio n , faza P ili
ra io n a lă . din c o m u n a H om orod, pentru a p re g ă
Şcolile din C ugir s-au situ at şi de ti o fo rm a ţie a rtis tic ă de d a n s u ri, a compure din 14 oa sarcinile de plan cu ;
d a ta a c e a sta pe prim ul loc. D e pildă, meni care lucrează
corul şcolii m edii de sub co nducerea fost just răsplătită. Pentru dansul *
prof. Ioan O nică, clasele V il l-a şi a
IX -a şi clasele I-lV -a de su b c o n d u 40 tone de mi- >
cerea profesorului Io an C îinpeanu au
stlrn it apreciere şi stim ă un an im ă. De „C ăluşarii", de sub conducerea acestui toţi ca unul. Şeful de brigadă a re. nereu mal mult decit în tot cursul f
asem en ea a plăcut m u lt şi corul condus
de tov. Ioan B rătescu care, deşi s-a în v ăţăto r, elevii din clasele I-!V -a au pariizat sarcinile pe fiecare schimb, lunii martie. I
p re z en tat Ia concurs cu o form aţie
re d u să Ia n u m ă r, a im p resio n a t prin p r i m i t p re m iu l I, i a r p e n t r u b u c ă ţile Schimbul I încarcă minereul, îl irans- Intre toţi membrii acestei brigăzi 1
vioiciune şi interpretare. portă pînă la rostogol de unde îl în-
c o rale s-a u c la s a t pe locul II. cârcă în vagonete şi curăţă locul de s-a legat o sfrinsă prietenie. Mine- ţ
T o t de la C u g ir a p lăcut m u lt muncă. Schimbul U pregăteşte locul
„D ansul gospodinelor", executat de E lev u l E m il G h e rm a n de la ş c o a la w m m te de muncă, armează, perforează şi rul Gheorghe Crislea — cel mai f
elevele claselor I-lV -a, poeziile „D u ş de 7 an i din co m u n a C io ara a fost rambleează, iar schimbul III puşcă şi
m ancele", „C artea m ea" şi „Sarm ize- u n u l d in tre cei m ai ta je n taţi solişti. execută lucrările ce au rămas neter- simpatic, mai glumeţ, dar şi mai ţ
g e tu sa " . El a uim it prin m ăiestria interpretării minate de la celelalte două schim-
u n ei m elodii p o p u lare cîn ta tă din solzi buri. harnic, cum spune şeful brigăzii — j
Nici şcolile din O ră ştie n u s-au p re de peşte.
z en tat m ai rău. Specificul oraşului nos- a fost internat în spital şi operai. Pe f
-k rind şi uneori în grup, membrii bri- T
In z iu a de 20 a p rilie a. c. a a v u t lo c găzii îl vizitează mereu şi-i duc di- J
la B rad faza interraionaiă a co n cu rsu
Elevele şcolii de 7 ani din O răştie, ferite cadouri. J
lui de p io n ieri şi şco lari. L a a c e s t coji* ale şcolii din A cip ar şi ale celorlalte
Şeful brigăzii lucrează prin rotaţie Aceste fapte demonstrează urata- T
curs au p articip at toate şcolile din ra io şcoli din co m u n ele din jur au p rezen \ te ii» in fiecare schimb şi de obicei stă tea care s-a închegai între membrii |
*\ mai mult cu schimbul care în- acestei brigăzi şi grija tovărăşească J
nul B rad. P rem iu l I. a fost c îştig a t de tat de asem enea p ro g ram e destul de iîmpină greutăţi şi se descurcă pe care şi-o poartă unul altuia,
reuşite. v/*,. mai greu. De asemenea, sarci- Extrăgînd în luna martie peste plan
p io n iera solistă R o v in ar C ornelia de EU G EN IA M ARCU ’¦ • ’ y.'I'/L nile sînt stabilite nu numai pe fie- 130 tone de minereu de fier, mem-
E. IO A N
la şcoala de 7 ani din c o m u n a V ăli-
care schimb ci şi pe fiecare om din brii acestei brigăzi au realizat în a-
? brigadă. celaşi timp cîşfiguri frumoase. Şeful
şo ara. Ş co ala din V ălişo ară a prim it
prem iul III Ia cor, u rm în d s ă se p re Schimbul S e face la faţa locului hr‘găzii, tov. Mircea Botar, a cîştigat
zinte la c o n cu rsu l pe regiune.
Membrii gospodăriei agricole colective tor fondul de bază al gospodăriei şi să mă 'de muncă. In fiecare zi se indică 2-070 lei, losif Şandor, miner şef de
P e n tru m u n c a d epusă de pionierii „Drumul lui Lenin" din Sebeş cultivă legume rească valoarea zilei-muncă.
şcolii d e 7 an i din V ă lişo a ra ei au şi zarzavaturi pe suprafeţe întinse. In urma fiecărui schimb lucrările ce, trebuie schimb 1.900 lei, iar ceilalţi membri
prim it un patefon cu plăci. acestui fapt ei realizează an de an însemnate IN CLIŞEU : Echipa legumicolă condusă de
venituri băneşti,care îi ajută să dezvolte simţi tov. Maria Farcaşiu, lucrînd la p!antal ni ră să le execute; ai brigăzii au realizat salarii de î
EU G EN IA PO PA sadurilor. In decurs de numai trei zile aceas
c o re sp o n d e n tă tă echipă a plantat 2 ha, cu varză timpurie. Din tuna martie, această brigadă peste 1.500 lei. t
| a început să aplice iniţiativa minerilor N. ZA M FIR