Page 82 - 1958-04

Pag. 2 DRUMUL SOCIAL1SMUFUI Nr. 1045

o o000 >0ooo

«ooooo

Marele ood

Wuhan din R.P.

Chineză (China

Centrală) a fost M t *>

terminat cu doi O
¦
Electromotor fârâ magneţiani înainte de

termen. Lungi­
ŢEVI RULATE PLAN ?

«o•-

o

mea lui totală Un grup de specialişti de la U n g ru p de specialişti din L en in g rad din m a să plastică, cu electrozi de co**
este de 1 G70 Institutul de sudură electrică au realizat un electrom otor tară m a g ­ c u p ru a ş e z a ţi pe c irc u m fe rin ţa iui.
metri. „Paton“ din Kiev au elaborat

IN F O T O : un nou procedeu de fabricaţie net, c a re fu n c ţio n e a ză cu c u re n t c o n ­ In in te rio ru l lui se află u n r o te r c i­ o
a ţevilor de aluminiu cu un dia­ tinuu. lindric din acelaşi m aterial. C onectînd
noul pod văzut

dinspre Kuci. metru de pînă la 250 mm., fo­ Tînărul inginer Iuri K arpov, îm p reu ­ curentul continuu dc în altă tensiune,

losite la instalarea conductelor. n ă c u V ik to r K r a s n o p e r o v şi Iuri O k u - care p ro d u ce un cîm p electric, ro to ­

nev, stu d en ţi ai In stitu tu lu i electre- rul începe să se învîrtească, cxeculînd

ooooooo Un semifabricat de aluminiu, t e h n i c , s t u d i i n d c a u z e l e r o t a ţ i e i ' d i e l c c - a p r o x i m a t i v 1 0 . 0 0 0 d e r o t a ţ i i p e m i n u t .

gol în interior, este laminat la t r i c e l o r s o l i d e î n l r - u n c r u p e l e c t r i c M otorul dielectric poate g ăsi ap li­

cald la un laminor obişnuit pen­ î n m e d i u l l i c h i d a u s t a b i l i t c ă î n u n e l e c a ţ i i î n n u m e r o a s e r a m u r i a l e t e h n i ­

tru tablă. Se obţine o tablă pla­ c o n d i ţ i i a c e a s t ă r o t a ţ i e e s t e p o s i b i l ă c i i , î n s p e c i a l î n a u t o m a t i c ă ş i g i

•--------------------------------------------; ---------------------------------- 9 & e e --------------------------------------------------------------------------------- nă care este apoi înfăşurată în ş i î n t r - u n m e d i u d e a e r s a u d e a l t r o s c o p i e , l a d i s p o z i t i v e l e e l e c t r i c e d e

APARATE MOLECULARE rulou şi transportată sub aceas­ m ediu gazos. Ei şi-au construit m aşini m ă s u r ă şi în to a te c a z u rile c în d e le c tro ­ o
tă formă pe traseul stabilit di­ ţin în d sea m a de acest fapt. m o toarele o b işnuite de m ică putere sc O
nainte al conductei. Aici, ruloul d o v e d e s c a fi in a d e c v a te .
M o to ru l dielectric e ste e x ec u ta t a-

se desfăşoară, iar apoi, cu ajuto­ p r o a p c î n î n t r e g i m e d i n m a s ă p l a s ­ O m ach etă în fu n cţiu n e a noului *

In ultima vreme ,la Institutul cule aflate în stare gazoasă sint Moleculele absorbante încep rul unei pompe hidraulice, în tică (sticlă o rg a n ic ă ). P rin peretele m otor a fost expediată la E x p o z iţia *o-
de Fizică „Lebedeo" al Acade­ iradiate cu radiounde de o anu­ să devieze puternic şi s-ar putea tra n s p a re n t se vede u n sta-to-m onolit, u n iv e rs a lă de la B ruxelles.
miei de Ştiinţe a U.R.S.S. au mită frecvenţă, o parte din ele spune că ele „ies in afară“ din ţeavă se refulează apa sub pre­ o
fost întreprinse cercetări intere­ vor absorbi aceste radiounde, iar fascicul in timp ce moleculele siune. In timpul acesta i se im­ -35S- o
sante in domeniul radiospeclro- cealaltă parte, mai mică, reac­ care pot emite radiounde, ră- primă ţevii forma naturală. *
scopiei. Oamenii de ştiinţă care ţionând oarecum la iradiere, va min in fascicul (se focalizează).
lucrează in acest domeniu stu­ emite la riadul ei radiounde de Astfel ia naştere un fascicul Pentru producerea ţevilor ru­ LINOTIP DIRIJAT o
diază procesele de absorbţie a aceeaşi frecvenţă. Cercetătorii „pur" de molecule capabile să late plan se consumă de două o
radioundelor in diferite substan­ radieze energie sub acţiunea li­ ori mai puţin metal decît la ţe­ de la mare distantă o?
ţe solide şi gazoase. institutului şi-au propus să mo­ nei radiaţii exterioare. Un ase­ vile obişnuite, iar timpul nece­
difice in aşa fel starea materiei menea fascicul poate fi. folosit sar montării conductei se redu­ La uzina co n stru cto are de m aşini po­ n o tip e ste s im p lu : u n lu c ră to r d e la o
Urmărind desfăşurarea aces­ incit numărul moleculelor care la obţinerea de radiounde de o ce de zeci de ori. ligrafice din L e n in g rad a fost realizat tip o g rafia ziarului care se afla, de e- <>
tor fenomene in moleculele sub­ emit radiaţii sub acţiunea radio­ stabilitate foarte mare, precum prototipul unui linotip autom at, p rin ­ xem plu, la M oscova, tra n sc rie textul «P
stanţelor gazoase, doctorii In undelor să întreacă pe cel al mo­ şi la amplificarea acestor unde. Diametrul ţevilor din aluminiu cipial deosebit de linotipul o b işn u it: a rtico lelo r la u n n p a r a t a s e m ă n ă to r cu
ştiinţe fizico-matematice, Alek- leculelor absorbante. Ei şi-au dat rulate plan poate fi mărit la o s im p lă m a ş i n ă d e sc ris. L ite re le şi OO
sandr Prohorov şi Nikolai. Ba- seama că reuşind să realizeze Pe baza unui. asemenea fasci­ 500 mm. cifrele se im p rim ă pe o barţdă sub fo r­
sov, colaboratori ştiinţifici ai acest lucru, atunci, iradiind mo­ cul de molecule au fost realiza­ m ă d e d if e r ite c o m b i n a ţ i i d c lite re şi O
institutului, au elaborat ' proce­ leculele cu radiounde vor putea te construcţiile generatoarelor şi înainte, oamenii de ştiinţă u- n o u a m a ş i n ă p o l i g r a f i c ă p o a l e fi d i r i ­ se tra n sm it p rin tr-u n a p a ra t special
dee principale noi, foarte ori­ obţine un flux de radiounde de amplificatoarelor moleculare. crainieni au pus la punct tehno­ cu ajutorul u n o r sem n ale electrice. *
ginale, de generare şi accele­ mare intensitate. logia de fabricaţie a ţevilor din ja tă de la o d is ta n ţă dc m ii de k i­ O
rare a undelor electro-magneti­ Experienţele au arătat că ci- •fw
ce (radioundc). Aceste procedee După îndelungate experienţe Jiaratele moleculare au proprie­ lom etri, crcîn d u -se în felul acesta p o si­
prezintă un măre interes aţii această problemă a fost soluţio­ tăţi. valoroase. Unul clin avanta­ <*>
pentru că lărgesc cunoştinţele nată la institut unde au şi fost jele generatorului molecular il oţel rulate plan cu un diametru bilitatea de a se tra n sm ite cu o viteza
noastre despre structura mate­ elaborate procedee de „restruc­ constituie marea constanţă (sta­ <*
riei, cit şi in diferite scopuri turare" a unor substanţe gazoase. bilitate) a frecvenţei de emitere de circa 150 mm. Două benzi u im ito a re articole de z h r p în ă la c o l­ La punctul de recepţie, de exem plu <!>
practice. Pe această bază, oa­ a radioundelor. Această particu­ la V la d iv o sto k , u n d isp o zitiv sp ec ia l O
menii de ştiinţă au realizat mo­ In ce constau aceste procedee: laritate asigură folosirea pe sca­ de oţel, lungi de circa 750 metri ţurile cele m ai în d e p ă rta te ale Ţării reproduce in stan tan eu com binaţiile dc
dele de noi amplificatoare şi ge­ Cu ajutorul unui aparat special ră largă a generatoarelor mole­ S o v ie tic e . litere pe o a ltă b an d ă. A ceasta este in ­
neratoare de radiounde, de ti­ un flux de molecule este trecut culare la realizarea a diferite şi groase de 2 mm., sudate la
pul aşa-numit molecular. dispozitive de mare precizie ne­
printr-un cîmp electric neomo­ cesare in radionavigaţie, radio- margini la un aparat special de S i s t e m u l d c f u n c ţ i o n a r e a n o u lu i li-
Fizicienii ştiu că dacă mole­ gen. Atunci (sub acţiunea aces­
locaţie, racliogeodezie etc. Pe sudură electrică formează o tro d u să apoi în linotip, c are culege
tui cimp) în fascicul are loc baza generatorului molecular
o transformare surprinzătoare. ţeavă plană care se infăşoară în au to m at textul respectiv. M uncitorul

Uzina de autocamioane din tipograf din V ladivostok scoate din li­
Minsk (U.R.S.S.) a creat pe
rulou. baza automobilului de tracţiu­ notip m aterialele g ata culese.
ne, un nou tip de sereper cu
Conducte din asemenea ţevi N o u a m a ş i n ă a u t o m a t ă v a fi p u s ă î n
o capacitate de 10 metri cubi.
au şi fost instalate la cîteva fa b ric a ţie în c u rsu l -anului a c e s ta . .
IN FOTO : noul tip de scre-
schele petrolifere din Ucraina, 1per care este expus la Expo­
ziţia Mondială de la Bruxel­
Tataria şi Başkiria. Ele nu au Q)h

îmbinări pe distanţe de cîteva

------------------------------------- ----------------© © ---------------------- -------------------------------- sute de metri. • .......

Fizica înaltelor presiuni pot fi construite de asemenea les.
ceasornice de mare precizie care ° In Polonia a fost inventat 0 în apropiere de Koln (Ger­
un domeniu nou iS ş indică ora cu eroare de cel mult
o secundă in 100 de ani. un aparat de construcţie simplă, mania occidentală), s-a con­
dar original, pentru tragerea ca­ struit un sector experimental de
La institutul de fizică „t.ebe-
blurilor, sub corpurile navelor cale .ferată monorai, în lungi­
dev“ a şi fost elaborat prototipul scufundate. Aparatul, care a fost me de 1,8 km. In decurs de 15

Fizica înaltelor presiuni este rită, aplicîndu-se în acest scop unui ceasornic molecular. numit „cîrtiţă", sapă pămîntul secunde, o garnitură din două

un domeniu relativ nou al ştiin­ presiuni înalte, exercitate un La institut se fac cercetări în asemenea acestui animal. vagoane, cu o capacitate de 200

ţei care deschide vaste perspec­ timp anumit. vederea aplicării acestor dispo­ Mecanismul este acţionat cu de călători, atinge o viteză de
aer comprimat la o presiune de 00 km/oră. După cum se cre­
tive multor ramuri ale tehnicii. Printre rezultatele noilor expe­ zitive de foarte mare precizie la 4—6 atmosfere. Aparatul a şi de, pe căile ferate monorai sînt

Studiind efectul înaltelor pre­ rienţe figurează obţinerea s u ­ rezolvarea altor probleme ale Topirea metalelor în vid fost încercat cu succes pentru realizabile viteze dc pînă ia
siuni asupra gazelor, lichidelor mei de aluminiu cu rezistenţă ştiinţei. Printre altele colectivul ramfiuarea unor nave scufun­ 400 km/oră. Monoraiul poate fi
şi corpurilor solide, oamenii de şi plasticitate sporită. Metoda institutului intenţionează să trea­ Se ştie că pentru unele dispo­ Acest fenomen are o explicaţie date în portul Bombay. folosit şi sub pămînt, în metrou.
ştiinţă au observai o serie de constă în aceea că un semifa­ că la verificarea experimentală zitive sint necesare metale pure simplă : atit inductorul cil şi
fenomene interesante. Astfel, bricat cilindric din metalul su­ a unor teze ale teoriei relativi­ din punct de vedere chimic. Cum bila primesc aceeaşi sarcină e- 0 Recent constructorii ceho­ ® In Suedia a fost construi!
mostre de marmură, de fontă pus prelucrării este trecut prin- tăţii generale. In acest scop pot trebuie topite ele, dat fiind că nu lcctrică, iar întrucit polii de a- slovaci au terminat prototipul un garaj, care rămine încălzit
cenuşie, sare gemă şi de alte tr-o fili.vră, cu ajutorul unui ii- fi folosiţi sateliţii artificiali ai este admis contactul cu creuze­ celaşi sens se resping reciproc, noului elicopter HC-3 cu şase peste noapte, şi în care motoa­
materiale friabile, introduse in­ cliid puternic comprimat cu un pământului. tele ? Metalul trebuie deci să fie bucăţica dc.aluminiu nu se mai locuri, patru roţi şi un motor rele autovehiculelor nu pot în­
tr-un lichid comprimat la 20.000 compresor hidraulic. Astfel pis­ suspendat în aer, ca un fir de poate posta in alt loc. decit in de 240 C.P. Noul elicopter con­ gheţa. Intre perete şi o făţuiaiă
—25.000 atmosfere, dobîndesc tonul folosit de obicei la pre­ Perspective vaste oferă şi am­ sumă 50 litri de combustibil pe de tabla strălucitoare se inter­
proprietăţi cu totul noi. Sub sarea (extrudarea) metalului plificatoarele moleculare. Cu a- oră. calează un strat de lină izolantă.
presiune ele devin plastice şi este înlocuit printr-un lichid. jutorul acestor aparate, pot fi i- Garajul va fi acum ca şi un
foarte rezistente. Au fost desco­ Continuînd experienţele, colecti­ dentificate radiaţiile în gama de 0 în Anglia a fost fabricat term os: căldura emanată de
perite o seric întreagă de varie­ vul laboratorului a obţinut prin unde centimeirice şi pot fi uti­ un dispozitiv pentru multiplica­ motoarele automobilelor, după
tăţi ale uneia şi aceleiaşi sub­ noua metodă nu numai sîrmă, lizate unde cu o intensitate cu rea textelor în manuscris, care ce acestea se întorc din cursă,
stanţe, aşa-numitele modificaţii ci şi piese metalice de diferite mult mai mică clecît cele folo­ exclude necesitatea cernelei sau se reflectă pe suprafaţa dc ta­
polimorfe, care există numai la profiluri, cum ar fi ţevi, pinioa- site in instalaţiile moderne de a creioanelor speciale. blă strălucitoare şi se menţine
presiuni înalte. După cum au a- radiolocaţie cu elemente semi­ în cameră pînă a doua zi. Chiar
rătat cercetările, ele sînt legate ne şi altele. Pentru aceasta trebuie să e- şi pe un ger de minus 20 gra­
Cu acest prilej s-a ivit posi­ conductoare. Noile amplifica­ xiste o copie a materialului de de C în încăpere se menţine o
de o restructurare bruscă a a- multiplicat, care poate să fie temperatură de plus !0 grade.
tomilor materiei. S-a dovedit pe bilitatea de a se extruda piese toare pot funcţiona la tempera­ scrisă cu un stilou obişnuit cu
foarte lungi şi de a se efectua pastă. Peste această copie se
turi foarte joase, ceea ce extinde praf, in timp ce este încălzit. centrul cîmpiilui electromagne­ aplică o coaRt de h.îrtie specia­

cale teoretică că la presiuni înal. întreaga operaţie de modificare domeniul lor de aplicaţie. 0 în S U.A. a fost elaborat
Specialiştii de la laboratorul de tic. Aici, sub acţiunea oscilaţii­ lă, sensibilă şi se presează cu un dispozitiv care se adaptează
te, în unele cazuri atomii ma­ a formei semifabricatului cu electrotermic cu curenţi de înal­ lor de înaltă frecvenţă, ea se un ruleu de cauciuc. Pe hîrtia ia aparate de telefon, pentru a

teriei se comprimă constatindu- menţinerea metalului în stare ta frecvenţă al Academiei de căleşte repede şi se lichefiază.

se o modificare a repartiţiei lor rece. Trebuie subliniat totodată U M S H iW - Ştiinţe a U.R.S.S. şi de la Insti­ sensibilă sc imprimă textul. In semnaliza în mod automat iz­
în reţeaua cristalină. De exem­ că operaţia decurge cu mare vi­
tutul de cercetări pentru curenţi Dar metalul topit se poate o- acest fel pot fi obţinute peste bucnirea incendiilor, comiterea

plu, diamantul şi grafitul sînt teză. Este suficient să arătăm safeilf al pămîntului de înaltă frecvenţă nu găsit mij­ xida in aer. Oamenii de ştiinţă 50 de copii. de furturi, încălcarea regimului
varietăţi ale carbonului. La pre­ că viteza de ieşire a metalului au prevăzut şi aceasta. Inducto­ de temperaturi şi presiuni etc.
siuni de ordinul a 100.000 de din filieră este de cîtcva sute loacele pentru a satisface aceas­ rul cu blia de aluminiu este a- întregul dispozitiv încape în
atmosfere şi la temperaturi de de metri pe secundă. La consfătuirea oamenilor de tă cerinţă. şezat intr-o cameră de vid, în tr-o mică cutie plată. Capacul Dispozitivul sc compune din-
2.000—3.000 grade se poate acestei cptii serveşte drept su­ tr-un picup special, un amplifi­
prepara pe cale artificială dia­ Este lesne de înţeles că noua ştiinţă polonezi consacrată Instalaţia de călire cu curenţi care se obţine metal lichid fără port cu ajutorul căruia se mul­ cator telefonic şi un amplifica­
mant din carbon. metodă va oferi mari avantaje tiplică textele. tor acustic.
economice cînd va fi aplicată tehnicii rachetelor şi astronau- de înaltă frecvenţă este inzes- nici un fel de impurităţi.
Timp de mai mulţi ani, în la­ în industrie. în acest scop ur­ _o <5o<1>fc O»
boratorul de fizică a presiunilor mează să se construiască în pri­ ticii, care a avut loc recent la trată cu un inductor de forma u-
înalte al Academiei de Ştiinţe mul rînd compresoare puternice
a U.R.S.S. se desfăşoară lu­ pentru obţinerea presiunilor Varşovia, referatul inginerului nei spirale ce se îngustează in
crări pe linia studierii influen­ înalte în volume mari de hciii- W. Ileisler, consacrat proble­ jos. Se conectează curentul şi in
ţei presiunilor asupra forţelor de. O asemenea maşină, care a mei creării de sateliţi artificiali această spirală se introduce ca
de coeziune din substanţele cris­ fost instalată în laboratorul
taline. înaltelor presiuni, debitează 60 ai pămîntului, a atras atenţia tntr-o ceşcuţă o bilă de alumi­
generală.
niu. Se produce atunci un feno­

Spre deosebire de majorita­ men care la prima vedere parc

tea proiectelor in care sarcina ţj ciudat: Bila incepe să sară şi

creării unui satelit artificial se să oscileze, parcă s-ar afla pe o

Aceste lucrări, care la început litri de lichid pe oră la o pre­ rezolvă pe calea lansării de pe plasă spirală invizibilă, iar apoi
aveau un caracter pur teoretic, siune de 10.000 atmosfere. pămînt a unei construcţii arti­ rămine' imobilă in aer, fără să

au dus in prezent la posibili­ Continuă lucrările pentru rea­ ficiale speciale, W. Lleisler şi atingă spirele inductorului. Falnica de ar­
tatea de a se prepara materiale lizarea unor compresoare şi mai colaboratorul lui, M. Pankov ii ele de metal
cu rezistenţă şi plasticitate spo­ pu*ernice. au formulat ideea folosirii ste- -O - de la Kiclce,
roizilor — corpuri cereşti mici R. P. Polonă,
AUTOMOBILE CHINEZE — ca sateliţi artificiali ai pă- Nou fip de casle! produce pentru
mîntului. prima dată ma­
Anul acesta lucrătorii din in­ tru tone, de lipul „Eliberare", de apă şini electrice de
dustria de automobile a R. P. cîteva sute de autocamioane de Autorii 'propun ca in acest spălat rufe.
Chineze intenţionează să pro­ patru tone cu o capacitate spo­ scop să se folosească steroidul La Jek (judeţul Szolnok) a
iecteze şi să producă cu titlu de rita de străbatere a drumurilor Ilermes descoperit în 1937. fost instalat primul castel de î N FQTO :
experienţă autocamioane de grele şi autocamioane basculan­ După calculele lor, în perioa­ apă — Hidroglobus, construit
cinci tone funcţionind cu ben­ te. Vor fi de asemenea fabrica­ dele cînd acest steroid se apro­ de doi ingineri ungari. montarea maş\
zină, autocamioane de cinci te şasiuri, motoare şi piese de pie ce! mai mult de pământ nilor electrice
tone cu gazogen, autoturis­ schimb pentru autovehicule de (pină la 500.000 de km), oa­ Această nouă construcţie re­ pentru spălaiul
me cu cinci locuri, autoca­ diferite tipuri. menii vor căpăta posibilitatea zolvă problema alimentării cu rufelor.
mioane de 1,5 şi două tone cu de a ajunge la el relativ uşor. apă a unor regiuni miniere.
o capacitate sporită de depla­ In 1958 uzinele din Nankin şi Totodată, masa redusă a aces­ Castelul de apă este montat pe
sare în terenuri accidentale. Şanhai, care produc piese de tui. corp ceresc miniatural, cu un suport care are în partea de
schimb pentru automobile, vor un diametru de numai 1 km., va sus un glob de oţel fixat cu ca­
Anul acesta uzina de automo­ permite ca cu ajutorul unor in bluri. înălţimea sa atinge 10 —
bile nr. 1 (China de nord-est), livra autocamioane de 2,5 tone, statalii energetice adecvate să 20 metri, iar volumul variază
va produce 18.000 de automobile se schimbe orbita lui, transfor intre 25 şi 500 m.c. Cheltuielile
de diferite tipuri, printre care autocamioane de 2,5 tone cu ga­ mindu-l intr-un satelit al pă de construcţie şi montaj ale cas­
11.000 de autocamioane de pa­ mintuiuL telului de apă Hidroglobus se
zogen, precum şi autocamione- reduc la jumătate faţă de caste­
—''W v / v j v W ' , , . . W vA , * — V -'V s' i lele de apă obişnuite.
te de o tonă cu trei roţi.