Page 83 - 1958-04

Nr. 1045
W ŞATA ® E P A R T ID
LA MINA LONEA
munca t pplmipe li partid
trebuie îmbunătăţită
In luna martie a.c. organiza­
ţiile de bază de partid de la ex­
ploatarea minieră Lonea au pri­
mit abia 14 candidaţi de partid.
Din aceştia, trei au lost infir­
maţi de către Biroul Comitetu­
lui raional de partid Petroşani
ca fiind necorespunzători. Ast­
fel, într-o lună de tzile, la o ex­ Comitetul de partid în loc sa
ploatare n.inieră cu un număr antreneze birourile organizaţii­
mare de muncitori au fost pri­ lor de bază, pe cei mai buni
miţi în rîndurile candidaţilor comunişti, în munca de primire
de partid doar 11 tovarăşi.
Nu este prima lună cînd la
Lonea se primesc puţini candi­
daţi de partid, puţini, ţinînd
seama de efectivul minei şi de
numărul muncitorilor fără de
partid care îndeplinesc ţoale
condiţiile pentru a deveni mem­
bri de partid.
La mina Lonea există posi­
bilităţi largi. Sînt create toaîe
condiţiile pentru ca munca de
primire în partid să se desfă­
şoare la un nivel mai înalt.
Acest lucru l-au dovedit rezul­
tatele obţinute de urnele organi­
zaţii de bază, cum sînt organi­
zaţiile de bază nr. 1 şi
care au primit un număr sa­
tisfăcător de candidaţi şi care mire.
se ocupă de educarea lor.
Majoritatea organizaţiilor de că nu se puteau obţine rezul­
bază muncesc însă slab în do­ tate mai bune.
meniul primirii în partid, nu La Lonea nu se munceşte
consideră aceasta ca una din temeinic nici pentru educarea
cele mai principale sarcini ce candidaţilor de partid. Nu se ur­
le revin.
Această situaţie se datoreşle
în primul rînd comitetului de
partid al minei (secretar tov.
Duc Benedec) care controlează
şi îndrumă în slabă măsură ac­
tivitatea organizaţiilor de bază.
Unii membri ai comitetului, ca
tovarăşii Ioan Sevastru, losif
Smida, Filimon Bumbea şi alţii,
nu se străduiesc să ducă la în­
deplinire sarcinile ce le revin, Munca de primire în partid
lăsînd ca întreaga muncă să fie la mina Lonea poate şi trebuie
dusă de un număr restrîns de să fie îmbunătăţită. Comitetul
tovarăşi din comitet.
La slaba muncă a unor mem­
bri ai comitetului de partid
contribuie şi modul defectuos
în care s-a făcut repartizarea
sarcinilor. Aşa, de exemplu, tov.
Alexandru Uyfalvi, secretarul didaţilor de partid.
organizaţiei de bază nr. 5 a fost
pus să răspundă din partea co­
rni Letplui de partid de activita­
tea organizaţiei de bază nr. 6,
iar tov. losif Smida de la or­ munişti care se bucură de pres­
ganizaţia nr. 6 de activitatea tigiu în mase, să se dea atenţia
organizaţiei nr. 5.
Fiind lipsite de o îndrumare ră de partid, reuşindu-se astfel
temeinică, unele birouri ale or­ ca rîndurile organizaţiei de par­
ganizaţiilor de bază au lăsat tid de la mina Lonea să se în­
ca lucrurile să meargă de la tărească tot mai mult.
sine în direcţia primirii în par­
In regiunea H u n ed o ara există posi­
bilităţi nelim itate pen tru ca pom icul­
tu ra să cunoască o larg ă dezvoltare.
F o lo sirea a ce sto r posibilităţi în scopul
dezvoltării pom ăritului în gospodăriile
colective, în to v ărăşiri, în toate satele
regiunii, im plică cu n o aşterea m ai m u l­
tor reguli înaintate de cultivare a po­
m ilor roditori. In acest articol ne vom
ocupa de m odul în care trebuie lucrat
solul în livezi, p e n tru ca a c e sta să
p ro d u c ă din ce în ce m ai m ult.
Pom ii fructiferi trăiesc tim p în d e lu n ­
g a t în acelaşi loc. In d ecu rsu l vieţii
ei e x tra g can tităţi m ari de su b sta n ţe
h ră n ito a re n e ce sare creşterii şi rodirii.
E u în d d in a c e la ş i Ioc, a n de a n c a n ­
tităţi în sem nate de su b stan ţe necesare
p en tru creştere şi fructificare, pom ii
secătuiesc solul u n ilateral, ad ică co n ­
su m ă în în treg im e to cm ai acele su b ­
sta n ţe de care ei au nevoie p en tru a
trăi şi rodi. S ărăcirea solului în su b ­
stan ţe nutritive este u n a din princi­
palele cauze ale rodirii n ereg u late a
pom ilor, sau, cum i se m ai spune, pe­
riodicitatea rodirii.
D in cau z a lipsei de h ra n ă suficien­
tă în sol, în anii cu ro d b o g a t, pom ii
nu-şi pot form a m uguri' de rod pentru
an u l ce u rm ează şi prin u rin are rodul
v a lipsi. D e a se m e n e a , c h ia r d a c ă în
p rim ăv ară pom ul are suficienţi m u­
g u ri de ro d şi va în flo ri a b u n d e n t,
dacă nu are suficiente su b stan ţe h ră ­
n ito a re el nu v a a v e a p u te re a să leg e
fructe şi astfel florile vo r c ă d e a în
tim p u l leg alu lu i sau v o r c ă d e a frtic-
in scu rtă v re m e d u p ă leg at. L ipsa
nă din sol face ca pom ul să-şi
tid. Aşa se explică faptul că
organizaţiile de bază nr. 3 (se­
cretar tov. Franeisc Gurschi),
nr. 7 (secretar tov. Ioan Karrie-
nischi), nr. 11 (secretar tov. Pe­
tru Fekete) şi altele, n u se preo­
cupă deeît sporadic de primirea şi
educarea candidaţilor.
în partid, a recurs la metode
încă neîntîlnite. A trasat sarci­
nă organizaţiei U.T.M., să se
ocupe de găsirea tinerilor care
au perspective să devină can­
didaţi de partid, să-i ajute la
întocmirea dosarelor şi apoi să
le prezinte organizaţiilor de ba­
ză de partid.
Folosind asemenea metode
s-a ajuns pînă acolo Incit unele
birouri ale organizaţiilor^ de
bază nu mai duceau muncă po­
litică pentru primirea în partid,
aşteptînd primirea dosarelor de
la organizaţiile U.T.M. şi mul-
ţumindu-se ca ele, doar să con­
voace adunările generale pen­
tru discutarea cererilor de pri­
Muncind astfel, cu siguranţă
măreşte felul cum aceştia îşi
duc la îndeplinire sarcinile ce
li se încredinţează, este negli­
jată educarea politico-ideologică
a viitorilor membri de partid.
Cercurile de studiere a Statu­
tului P.M.R. au o slabă activi­
tate. La şedinţele cercurilor nu
participă nici măcar jumătate
din numărul candidaţilor de
partid.
de partid să ia toate măsurile
pentru activizarea birourilor or­
ganizaţiilor de bază, pentru
desfăşurarea unei munci politi­
ce temeinice şi permanente în
vederea primirii şi educării can­
Primirea în partid să stea în
centrul preocupării organizaţii­
lor de bază. Să fie antrenaţi în
această muncă cei mai buni co­
cuvenită muncii cu activul fă­
O. P.
Ing. P A S C U ILI SIC
c e rc e tă to r la S ta ţiu n e a e x p e rim e n ta lă
pom icolă G eoagiu, raionul O răştie
form eze şi un a p a ra t veg etativ s l a b :
fructe p u ţin e şi m ici, lăstari firavi,
ram u ri de rod slabe.
In schim b, pom ii cultivaţi în tere­
n uri fertile, bine lu crate şi îngrijite,
vor avea posibilitatea să-şi form eze
un a p a ra t foliar puternic, să dea creş­
teri v e g e ta tiv e p u te rn ic e în fie c a re ari,
să diferen ţieze m u g u ri de rod şi să ro ­
dească abundent an de an.
P e lîn g ă lu c ră rile de tăiere şi de
c o m b a te re a b o lilo r şi d ă u n ă to rilo r în
livezi p e n tru o b ţin e re a u n u i ro d b o g a t
în fiecare a n , lu c ra re a solului şi a-
plidărea în g răşăm in telo r sînt absolut
necesare. în c ă de la p la n ta re pom ii
tre b u ie să fie a sig u ra ţi cu h ra n ă a-
b u n d e n tă şi a p ă în sol şi să fie c o n ­
duşi în creştere p rin tăiere p en tru a-şi
fo rm a un sch elet v ig u ro s. H ra n a în
sol se asig u ră pom ilor prin aplicarea
de în g ră şă m in te şi executarea de lu­
crări corespunzătoare.
L a p la n ta re se re c o m a n d ă să se
d ea fie c ă ru i p o m , cîte 10— 12 k g . b ă ­
l e g a r b i n e d e s c o m p u s , s a u c îte 7 5 — 100,
g ra m e azo tat de am o n iu , 50— 75 gr.
sare polasică şi 250— 350 gr. super-
fosfat. A cesle în g ră şă m in te se dau a-
m e sle c a te ffine în p ă m în lu l cu care
se p la n te az ă pom ii. D acă b ăleg aru l
nu este bine descom pus se are grijă
să nu vină în c o n tact direct cu ră d ă ­
cin ile p e n tru că în a c e s t c a z le a rd e .
D u p ă p lan ta re solul din jurul po­
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag 3
S3^W;r<.Y3JSîSrC?'.'>':<TT ^ a WSBţSC^CSSî^îa^eSîS^SBaWSBISSCS^TSG^^SKT^SPSraESWî:%\^T7'^^!iRaVottt»JlfiUCăteBâiSiEa8QBailSaSSfciitfMcMAailKII
Propunerile cetăţenilor —
contribuţie la b u n a gospodărire
a oraşeio satelor
Alegerile de deputaţi pentru man, precum şi îndiguirea aces­ înfăptui cu posibilităţile locale.
sfaturile populare din 2 martie tui riu care inunda o porţiune Astfel, cu concursul întreprinde­
a.c. au constituit un important de teren în mijlocul satului. rii regionale de transporturi
prilej de mobilizare a maselor Bună preocupare faţă de re­ auto s-au pus în circulaţie noi
la gospodărirea treburilor ob­ zolvarea propunerilor alegători­ curse de autobuse pentru trans­
şteşti. Cetăţenii participanţi la lor are şi Comitetul executiv al portul in comun al populaţiei
întilnirile cu candidaţii de de­ Sfatului popular raional Hune­ pe traseul Sebeş-Săsciori, Sebeş-
putaţi şi mai tîrziu, după ale­ doara, care a analizat într-o Cîlnic, Alba lulia-Ighiu, iar al­
geri cu deputaţii lor, au făcut şedinţă, modul in care trebuie tele sînt în curs de a se înfiinţa.
mii de propuneri juste, realiza­ puse în aplicare propunerile jus­
Organele cooperaţiei din ra­
— De unde ai banii, vecine? bile, care contribuie în mod di­ te realizabile. Ca urmare a con­ ioanele Haţeg, Ilia şi altele au
— Am contractat cu cooperatiua şi iată cu ce m-am ales: rect la înfrumuseţarea, la o mai cluziei comitetului executiv, sec­ lost îndrumate să aprovizioneze
bani destui, cherestea, talpă, cizme, ţiglă şi multe altele. Pot judicioasă gospodărire a satelor ţiunile de resort şi sfaturile mai bine cooperativele săteşti
să-mi fac casă nouă şi să mă şi. îmbrac bine. Dar tu cu ce Ze­
cii ales vînzindu-ţi produsele pe piaţă ? sau oraşelor lor. Aceste propu­ populare comunale au primit in­ din aceste raioane. Tot prin
— Mai cu nimic, vecine. De acuma am să-ţi urmez exem­ neri oglindesc grija pe care oa­ dicaţii precise despre felul cum grija sfaturilor populare, in ra­
plul. O să le vind şi eu pe bază de contract. menii muncii o poartă pentru să muncească in această direc­ ionul Haţeg s-a repartizat Sfatu­
buna gospodărire a treburilor ţie. O parte din propuneri, ţi­ lui popular Negoiu peste 1.500’
INOVAŢII... obşteşti, iar pe de altă parte ele nînd cont de volumul mare de ha. păşune necesară pentru creş­
confirmă exigenţa lor faţă de lucrări şi materiale, in urma terea vitelor.
In u ltim u l tim p s -a o b s e r v a t o v ie Prin această raţionalizare, s-a red at cei cărora le-au dat mandatul. studiului Comitetului executiv
a c tiv ita te în rin d u l in o v a to rilo r de la producţiei o m aşină de răsucit care al sfatului popular raional, ce Rezultatele obţinute nu tre*
în trep rin d erea „ F ila tu ra " Lupeni. fusese scoasă din uz fiind descoinplec- Acum, după ce în regiunea conţin în majoritate lucrări de buie să ne mulţumească. De a-
tată de fuse c are se utilizau la în lo c u i­ noastră s-au făcut numeroase electrificare, vor fi terminate în ceea, datoria comitetelor execu­
Justa apreciere de către com isia de rea fuselor defecte de pe celelalte m a ­ propuneri, comitetelor executive anul 1959. Printre principalele tive ale sfaturilor populare este
inovaţii a propunerilor prezentate, a şini. A p ro v iz io n a re a cu fuse fiind fo a r­ ale sfaturilor populare şi depu­ realizări înfăptuite în raionul să analizeze periodic, felul cumi
făcut ca oam enii m uncii să aibă în ­ te g re a , p rin a ce a sta, lipsa de fuse a taţilor le revine sarcina să mo­ Hunedoara se numără construi­ se preocupă organele subordo­
c re d ere in m u n c a şi re a liz ă rile lor. In bilizeze masele la traducerea în rea unui pod în comuna Cristur, nate de rezolvarea propunerilor
viaţă a propunerilor. Multe e* plantarea de pomi ornamentali şi a cerinţelor juste ale alegăto­
fiecare inovaţie pre­ tosl re m e d ia tă, a d u - xemple bune, demne de urmat, şi fructiferi în Simeria, Ghelar rilor. Deputaţii sfaturilor popu­
ale unor deputaţi şj sfaturi şi in alte localităţi. lare este necesar să fie ajutaţi
z e n ta tă la com isie, cind econom ii ante- populare, dovedesc că o mare în vederea mobilizării cetăţe­
parte a acestor sugestii sau pro­ Asemenea realizări importante nilor din circumscripţiile lor e-
puneri izvorîte din masă, cu au fost obţinute şi in alte ra­ lectorale, la realizarea propune*-
sprijinul maselor au fost deja ioane. rilor. In această direcţie este
realizate. Aşa de pildă, în ra­ bine să se organizeze consfă­
ionul Alba, Comitetul executiv In general se poate aprecia tuiri între deputaţi şi alegători*
se vede frăm întarea B calculate în valoare al Sfatului popular raional, cu ca pozitivă preocuparea comite­ unde alegătorii vor mai face a-
de 17.000 lei a- ajutorul organelor de partid, telor executive ale sfaturilor semenea propuneri.
şi d o rin ţa tn u n - A™ încă din primele zile după ce populare raionale, orăşeneşti, şi
s-au organizat întilnirile între comunale faţă de realizarea pro­ Găsirea metodelor celor mai
alegători şi candidaţii de depu­ punerilor preţioase făcute de că­ bune în mobilizarea maselor, jos
taţi, a orientat comitetele exe­ tre oamenii muncii din regiunea în circumscripţiile electorale, de
citorilor, tehnicienilor şi in g in erilo r de nual. O altă ra ţio n alizare a tov. C a- cutive subordonate şi organele noastră. Este do remarcat şi fap­ asemenea, va trebui să constituie
a fi f o lo s ito r i î n t r e p r i n d e r i i p r i n î m ­ de resort, înspre rezolvarea a- tul că cei care au făcut aceste o preocupare de seamă a co­
b u n ă t ă ţ i r e a p r o c e s u lu i d e p r o d u c ţ i e şi rol T ura, „M odificarea dispozitivului cestor cerinţe. Ca urmare a a- propuneri, precum şi organele în mitetelor executive.
rid icarea productivităţii muncii. cestor măsuri, numai în comuna a căror competenţă cade rezol­
p e n tru re g la re a v îrteln iţelo r la rnqşjnile Vinţu de Jos au fost efectuate varea lor, s-au străduit să fo­ Succesele obţinute pînă acum
o serie de lucrări. Astfel, depu­ losească posibilităţile şi resurse­ de către deputaţi şi sfaturile
de d e p ăn a t", este de asem enea a v a n ta ­ taţii comunali Nicolae Albu, le locale existente. Totodată, populare, sub îndrumarea orga­
Ioan Sărăcsăian şi Nicolae Să- comitetul executiv al sfatului nelor şi organizaţiilor de partid
F a ţă de a n u l 1957, în trim e s tru l I al joasă. Vechiul sistem de re g la re cu răcsăian au mobilizat cetăţenii popular regional a indicat de la vor trebui să constituie un im­
an u lu i 1958, p ro cen tu l de pro p u n eri la desfundarea Văii Goblii pe început comitetelor executive bold în lupta pentru realizarea
p rezen tate la com isia de inovaţii a fost şuruburi, care se uzau foarte repede distanţă de circa 3 km., ei fiind subordonate să organizeze evi­ sarcinilor trasate sfaturilor
m u lt ridicat. A stfel, n u m ai în acest in fruntea acestei acţiuni. De a- denţa precisă a acestor propu­ populare.
tr im e s tr u , s - a u în r e g i s t r a t 18 p r o p u ­ şi n e ce sita u re p a ra ţii co n tin u i, a fost semenea, s-a mai transportat o neri şi a îndrumat şi alte orga­
neri, pe cînd în to t d ecu rsu l anului mare cantitate de pietriş pen­ ne de resort, în vederea reali­ IO S1F H A JD U
1957, au fost în scrise d o ar 20 de pro ­ înlocuit cu un dispozitiv care se u zea­ tru repararea drumului Vinţu zării p-opunerilor ce nu se pot
puneri. şeful secţiei o rg an izato rice a S fa­
ză m u lt m ai g re u şi în tre ţin e re a sa
tului p o p u lar regional
este m ult m ai uşoară.
R aţionalizarea lăcătuşului A lexandru
M icula, „D isp o zitiv pen tru frezarea
U n real ajutor au prim it inovatorii scaunelor supapelor", aduce o îm b u ­
de la com isia de inovaţii (resp o n sab ilă
tov. E m ilia M o ra riu ), c are nu a refu­ nătăţire a condiţiilor de ajustare a
zat niciodată sprijinul cerut de m u n ci­
tori, p u n în d u -Ie la d ispoziţie c u n o ştin ­ sca u n e lo r su p ap elo r de la ventilul de
ţele sale.
c o m a n d ă al presei de m ercerizare, care
pînă în prezent se făcea în condiţii d e s­
tul de g re le la s tr u n g . P rin d isp o zi­
tivul co n cep u t de tov. A lex an d ru
Din inovaţiile înscrise, 9 au fost a c ­ M icula, a ce a stă o p e ra ţie se poate
c e p ta te şi a p lic ate , p lă tin d u -s e re c o m ­
pensele cuvenite autorilor, restul răm î- face la freză, în c o n d iţii m u lt
n în d în stu d iu , ia r o m ică p a rte fiind
considerate sarcini de serviciu. m al u şo are şi m ai precise, a sig u rîn d de Jos-Vurpăr şi alte drumuri
p ro d u c ţia cu p iese re p a ra te la tim p. de acces spre satele învecinate. Seri plăcute vă o fe ră
In această comună a fost ex­
Perfecţionarea tehnică adusă de lă­
S tr ă d u i n ţa m u n c ito rilo r, in g in e rilo r şi cătuşul losif Iacob, „C onfecţionarea a tinsă reţeaua electrică şi de ^RESTAURANTUL „MINERUL" DIN PETROŞANI unde co n cert
tehnicienilor nu este zad arn ică, deoa­ radioficare pe o distanţă apre­
rece aproape fiecare inovaţie a adus doi tam buri g rad aţi pentru piaşini de ciabilă. atează orchestra Deju Munteanu. Refrenele vocale: solista de?A
un aport întreprinderii, uşurînd efor­
tul d ep u s de m u n c ito ri sau a d u cîn d e- frezat", de asem enea are im portanţă, Tot în raionul Alba, au fost Umuzică uşoară Carmen Crislescu. Specialităţi de artă culinară»
conom ii însem nate. efectuate importante lucrări de
deoarece uşurează foarte m ult opera­ H* Grătar special * Băuturi alese * Dans * Antren. »
ţia de frezare a diferitelor piese, per-
m iţîn d m ă su ră to ri v erticale şi o riz o n ­ reparări de drumuri, desfundări
De re m a rc a t esie activ itatea tov. C a- ta le cu o p recizie d e 0,1 m m . de şanţuri în comunele IgTiiu,
rol T u ra, m aistru m ecan ic. Astfel, O serie de alte inovaţii ră m a se în Stremţ şi altele. O O O O O O O O O O O O O C O O O O O O O O O O O O O O O O O O ^ X X V X X *X )CO O O O <X X X X > ^
raţionalizarea sa „R econdiţionarea fu­ studiu ale to v arăşilo r A rth u r S tran - Importante lucrări s-au în­ § O FE R TĂ DE SFRViCRJ g
făptuit în urma propunerilor a-
selor d e g ra d ate", ad u ce m ari foloase slcy, P e t r e P o e n a r u , V a s ile S a f k a şi a l ­ legătorilor şi în alte raioane <> o
din regiunea noastră. In comu­
întreprinderii. S trunjind interiorul tale­ ţii, v o r c o n trib u i fie c a re la re a liz ă ri de na Cioara, raionul Orăştie, au L Sanatoriul T.B.C. Brad angajează bucătar calificat, cu sa-%
fost începute lucrările construc­
relor fuselor de la m aşinile de răsucit e c o n o m ii şi la î m b u n ă tă ţir e a p ro c e su lu i ^ lariul tarifar de 650 lei nins 150 lei spor de periclitate. I se a-p
s co a se d in uz şi a d u c în d u -le u n e le m o ­ de producţie. o sigură gratuit cameră de locuit. 6
d i f i c ă r i , a c e s t e a p o t fi p u s e d in n o u în îng. V ER A B U N G E T g Cei interesaţi vor depune cereri la adresa de mai sus. g
funcţie. corespondent ţiei unui pod peste rîul Dreş- ocooooooo<xx>ooooooo<xxxx>oooooo<>ooooooooooxxx>oooo<
g ocooooooooooooooocooooooooooooo ^
sau a d iam etru lu i cercului este în pri­ negru sau cultiva cu alte plante c a : v a ră , te re n u l tre b u ie m e n ţin u t toi tirn -8 In atenţia colectivelor sportive
sfeclă, cartofi, m azăre, fasole, borceag,
m ii doi ani d u p ă p la n ta re de 2 m . şi trifoi etc. pul curat de buruieni prin prăşite r ' - \ U n iu n e a re g io n a lă p e tltr u l
ap o i c re şte în fiecare a n cu cîte 0,5 petate, ori de cile ori este nevoie. . q o
m., p în ă cînd o cu p ă to a tă s u p ra fa ţa In a fa ră de lu c ră rile so lu lu i, în li­ In cazul pom ilor cultivaţi m tc re -1 C u lt^ â Fizică Ş Î S p o r t §
livezii. L u c ra re a solului c o n stă în ex e­ vezile ti n e r e tr e b u ie s ă s e a p lic e şi nuri arabile, unde culturile p rin c ip a le 8 a n u n ţă c ă : 8
c u ta re a unei a ră tu ri sa u s ă p a re a în îngrăşăm inte. C antităţile deîn g ră şă ­ sînt plantele agricole, trebuie av u t î n ° In cep în d cu d a ta de 30 ap rilie a.c. 8
jurul pom ului, care se face toam na, m in te ce se d au Ia pom ii tineri se vedere că cerealele păioase (gria, s e -„ se an u lează toate legitim aţiile de I i- g
înainte de căderea frunzelor cu 2— 3 socotesc după m ărirea suprafeţei ocu­ cară, orz, ovăz) form ează o m a să v e -g beră in trare la orice com petiţie s p o r - g
săp tăm în i, la a d în eim e de 18— 20 cm . pate de un pom , dînd pentru un m etru g e ta tiv ă > re şi se c ă tu ie sc p u te rn ic g livă, e lib e ra te de C .C .p .S . g
P rim ăvara devrem e se face o a ră ­ p ă tra t cîte 4— 5 kg. b ă leg ar, 2 5 — 30 solul de a p ă şi de s u b s ta n ţe h r ă n ito a r e , g A u a c c e s lib e r la c o m p e iip ile s p o r - g
gr. azo tat de am oniu, 55 gr. snper-
tu ră sau se s a p ă Ia a d în c im ea de f o s f a t ş i 2(T7—2 5 g r . s a r e p o t a s i c ă . creînd condiţii n efavorabile pentru o liv e n um ai acei to v arăşi care deţin le - 8
12— 15 c m . şi a p o i p e s te v a r ă s e e x e ­
m ului trebuie m e n ţin u t tot tim pul m i­ cută p răşite ori de cîte ori este nevoie. d ezv o ltarea pom ilor. De a se m e n e a ,8 gitim aţi! noi (tip ), eliberate de 8
n a t şi fă ră b u ru ie n i. A c e a s ta se pi ­ Terenul dintre pom i, care nu este o-
te face prin lu c ra re a solului în benzi, cu p at de benzile sau de cercurile lu­ P e n tru o rie n ta re d ăip m p i jo s u n ta- plantele cu tulpină în allă ( p o r u m b ,| U .C .F.S . care intră în v ig o are cu tn- °
de-a lu n g u l rîn d u lu i sa u în c ercu ri în c r a t e p e p a n t e p o a t e fi l ă s a t î n i e r b a t ,
jurul pom ului. L ăţim ea benzii lucrate iar pe şes se poate m enţine ca ogor flo area-so aretu i) sîn t puternici e o n c u -o cepere 4e la ! M ai 1958. S
bel cu d iam etru l cercului din jurul po­ re n ţi p e n tr u p o m i. C u to tu l altfel s în t °oooooooooooooooooaooooooooooooo(
m ului pe care se aplică în g ră şă m in ­ p l a n t e l e u r m ă t o a r e : c a r to f ii, s f e c la , fa-
te, la pom ii de d iferite vlrste. Is o l e a , m a z ă r e a , c a r e s e d e z v o l t ă î n - f _
j c e t ş i e x t r a g m omd ee r a t a p a sş i s u bo s ti aa nn ­- l ow .* C. L p i 0 d lîS 6 ifld llS -ţ
Vîrsta
Diametru! cercului Cantitatea de îngrăşăminte ce se dă la un pom j ţe le n u t r i t i v e d in so i. A c e s te a d i n ţ triale in terraio n ale Deva*
pomului lucrat din jurul
pomului m. bălegar kg. azotat de amoniu Superfosfat gr. Sare potasică gri i anunţău r m ă s e r e c o m aa nn dd u s ă fie c u l t i v a t e - o n i i n l a că îînn cciinncsttoeoa -z7iî lt oeii 1
12— 15 gr-
20—25 60 120 40 printre pomi f de 1 Mai s-au deschis expoziţii
90 180 60
1— 2 2 40-50 130 270 80 P e s u p r a f e ţ e l e o c u p a t e n u m a i c u ţ cu v în z a r e la imprimeuri de bum-
50-60 160 360 120
80 230 480 150 c u l t u r i d e p o m i , i e r e n u l p r i n t r e a . t j)aCi c u i m bogat sortiment din
360 750 240
3 - 4 2,5 c e ş l i a e s t e b i n e s ă s e m e n ţ i n ă t o t t i m - | articolele : marina, rodica, Ilo-
5—6 3 O P u l ° g ° r n e g r u . P e n t r u a c e a s t a , t o a m - ţ reia, primăvara, stămburi etc.,
o1 n a , î n a i n t e d e c ă d e r e a f r u n z e l o r c u 2—| precum şi expoziţii cil v în za re l
co
7 - 8 3,5 3 săptăm îni, se va e x e c u t a o a r ă t u r ă . a c e lo r mai noi modele de in- j
a d î n c ă d e 18 20
ceasta arătu ră se c m . O d a t ă c u a - | căiţăminte cu feţe de pînză CU" |
sol 2 0 - 3 0 tone de
9 — 10 4 c o m p u s la fiecare v o r î n c o r p o r a m i p r i n z î n d un bogat sortiment de*
b ă l e g a r b i n e d e s - J pantofi şi sandale pentru femei ?
11— 12 5 h a . s a u şi2 7 0 — ” 0 0 1 bărbaţi. '
k g . s u p e r f o s f a t , 1 0 0 - 1 2 0 k g . s a r e p o - | ' Expoziţiile vor funcţionaîn *
B ălegarul, superfosfatul, sarea pota­ şi fîneţe, ierb u rile c are fo rm e a z ă p ă ­ se facă to am n a. La nevoie, ea se a s i c ă Şi 0 0 - 7 0 k g . a z o t a t d e a - u 0 n i u . J cadrul „Săptămînii imprimeuri- *¦
sică şi a treia parte din azotatul şu n e a sau fîn eaţa e x tra g din sol cu p o a le face şi p rim ă v a ra . In orice caz m e d i a l d u p ă e x e c u t a r e a a r ă t u r i i s e v a t j o r de primăvară" şi a ..Săptă- l
de am o n iu se dau to a m n a odată cu m a i m u ltă p u tere deeît pom ii a p a şi trebuie aleasă bine ad în cim ea ta care
a ră tu ra adîncă, o treim e din azotatul substanţele hrănitoare. De asem enea, se lu c r e a z ă s o lu l, în a ş a fel ca să r r ă p a . P r i m ă v a r a d e v r e m e , i m e d i a t * minii încălţămintei C U fete de*
de am oniu se dă prim ăv ara, odală tu stratul des de ierburi opreşte p ă tru n ­ n u se lu c re z e p re a la s u p r a f a ţă , da> d u p ă z v î n t a r e a s o l u l u i , s e v a e x e c u t a t pînzT' î n următoarele localităţi: ?
a ră tu ra de p rim ăv ară, iar restul de o derea în sol a apei p ro v en ite din ploi n ic i p r e a a d in e , p e n t r u a n u »ă n i o a r ă t u r ă s u p l i m e n l a r ă d e p r i m 3 v a - | DE VA—magazinul textil nr. 1 \
treim e se dă d u p ă o lu n ă p în ă la o şi a aerului. D in ace a stă cauză, ră ­ răd ăcin ile pom ilor. A dîncim ea cea
lună şi ju m ă ta te după ce s-a dat a d ă cin ile p o m u lu i se dezv o ltă sla b şi m ai po triv ită Ia c a re trebuie să se r ă . O d a t ă c u a c e a s t ă a r ă t u r ă s e v a t şi magazinul de încălţăm inte;?
doua treim e. a p ro a p e de su p ra fa ţa solului. Astfel, lucreze în prim ul a n este de 12--15
ele cu p rin d un volum m ic de sol — cm ., apoi ea p o ate să cre asc ă. O d a tă BRAD,î n c o r p o r a î n s o l 6 0 — 7 0 k g . a z o t a t c r i SIMERIA, ORĂŞTIE, t
In livezile in trate pe rod, ap lic a ­ de cele m ai m u lte ori s ă r a c — şi sînt cu s p a rg e re a felinei este bine să se
r e a î n g r ă ş ă m i n t e l o r ş i Iu . | ,ai e a s o l u ­ expuse secetei. a m o n iu la ha., apoi „ „ „ră,,., bina.* 1 U U A . SFBHS ?
lui tre b u ie să se facă cu m a i m u P ă i
regularitate, M ajo ritatea p om i'or de In acest caz cea m ai bună lucrare _, „ t şi ZLATNA.
rod din reg iu n ea n o astră sîpt culti­ esle sp a rg e re a felinei. D acă terenul este • 1 ţI t e s l o v a r a s o l u l s e v a m e n f t e e p r i n ţ De asemenea, se ad1uce ila cu- ?i
vaţi pe p a n te în p ăşu n i şi fîneţe, iar ş e s , s p a r g e r e a f e l i n e i e s t e b i n e s ă .-*>
pe terenurile de şes arabile, unde cul­ facă p este fot. D a c ă te re n u l este în p r ă ş i t e r e p e t a t e a f î n a t ş i c u r a t d e b u - J nnştinţa cumpărătorilor că in lo- ¦
tura prin cip ală o constituie cerealele p a n tă , {clina tre b u ie s p a r tă n u m a i Ti
sau legum ele, pom ii sînt o cultură se­ ju ru l pom ului, în cercuri ale c ăro r dea urm ătoarele în g ră şăm in te: băle­ r u i e n i . D u p ă l e g a l u l f r u c t e l o r , d a ^ ă r o - f cnlităţile Deva, Alba lulia, R r a r l *
cundară. raze să fie cel p u ţin cît ra z a c o ro a ­
nei. S. a rg e re a {elinei este bine să g a r de g ra jd , b in e fe rm e n ta t 100— 150 d u ! e b o g a t , s e r e c o m a n d ă s ă s e m a i ; Ş l Ctlgir, C U începere de l a 1 $ ?
In cazul pom ilor cultivaţi în păşuni
kg. la fiecare p o m , s u p e rfn sfa t 2 —3 d e a 0 0 - 7 0 k g . a z o l a t d e a m o n i u I a h a . f ‘1 P r i J i e l 9 5 8 ' S ' ™ d e s c h i " O x p n - ?
kg, la p o m , s a r e p o ta s ic ă 0 , 5 —0,75 _ , . ,, | ziţiile cu vînzare a articolelor *
E x e c u t m d a c e s t e l u c r ă r i in ţt i e c a i ţ l mărunt, e n, e uz casni.c in mag.r *•
k g . la p o m , ia r p r i m ă v a r a s e p o a le l i v a d ă , d e l a c a z l a c a z , p r e c u m ş i | zinele de articole de menaj sau ^
da azolat de am oniu 1— 1,5 k g ta a l l e l u c r ă r i d e t ă i e r e ş i c o m b a t e r e n i metalo-chimice, unde se găseşti f
pom . Toate aceste cantităţi, sînt so­ d ă u n ă t o r i l o r , v o m a s i g u r a p r o d u c j i i | s Pre vînzare un sortiment variat j
co tite p e n tru o s u p r a f a ţă d e 5 0 — 73
m etri pătraţi pen tru fiecare pom . Peste b o g a l e d e f r u c te în r e g i u n e a n ? a s t r 5 . : !n a c o s *e a t d î c c d e - *