Page 84 - 1958-04
P. 84
Pag. 4 DRUM!" SOCIALISMULUI Nrr 10 15
D eclaraţia m inistrului Afacerilor Externe u tH in e le s IL r l sJULrJL - x U & ir ie le ş x L ri • x d fim e te ş t ir i
al Republicii P opulare R ooilne în leg ătu ră
cu zborurile avioanelor m ilitare ale S.U.A.
în cărcate cu arm.e n u cleare în d ire c ţia
frontierelor Uniunii Sovietice
(U rm a re din pag . l-a ) bitoare de pace, s-au creat po rilor în vederea încetării zbo Âpeluî adresat de Sovietul Suprem Vizii® ini H. E VOROŞILOV
sibilităţi pentru examinarea ce rurilor avioanelor militare a-
Ia bord arme nucleare, efec lor mai importante şi urgente mericane în direcţia frontierelor aS U.R.S.S. Camerei Populare a R. D. Germane în P O L O N IA
tuează zboruri în direcţia fron probleme internaţionale pe ca de stat ale Uniunii Sovietice.
tierelor de stat ale Uniunii So lea tratativelor. MOSCOVA 25 (Agerpres). vernul R. D. Germane au pro WARŞOVIA 25 (Agerpres).— roului Politic al C.C. ai Parti
vietice. Guvernul romîn sprijină în-
După cum se ştie, întreaga
După ce de luni de zile a- omenire iubitoare de pace aş trutotul măsurile propuse de Ziarul „Izvestia“ a publicat ape pus în repetate rînduri Bundes- La 24 aprilie K. E. Voroşilov, dului Muncitoresc Unit Polonez,
vioanele americane încărcate cu teaptă cu viu interes organiza Uniunea Sovietică şi îşi expri lul adresat de Sovietul Suprem tagului şi guvernului R. F. Ger preşedintele Prezidiului Sovie a mareşalului5seimului C. Wy-
arme nucleare întreprind aşa- rea cît mai curînd a unei întîl- mă protestul său faţă de acţiu al U.R.S.S. Camerei Populare tului Suprem al U.R.S.S., şi cech, preşedintele conducerii
zise zboruri de patrulare dea niri la nivel înalt care să con nile periculoase ale comanda din R. D. Germană în legătură mane ca cele două state germa persoanele care ii însoţesc s-au centrale a Asociaţiei pentru prie
supra ţărilor vest-europene, tribuie la însănătoşirea atmosfe mentului militar american şi cu înzestrarea de către guvernul ne să-şi ia obligaţia să refuze intilnit cu activul Asociaţiei tenia polono-sovietică, şi a al
această acţiune a comandamen rei internaţionale. R. F. Germane a forţelor armate stocarea de arme atomice pe te pentru prietenia polono-sovieti- tor membri marcanţi ai Aso
ritoriul Germaniei şi să ajungă
tului militar american constituie Hotărîrea de însemnătate is dezaprobarea faţă de atitudinea vest-germane cu arme atomice la un acord cu privire la limita că. La această intilnire au par ciaţiei pentru prietenia polono-
un nou pas, deosebit de primej torică a Uniunii Sovietice de a adoptată pînă în prezent de şi rachetă. rea efectivului forţelor lor ar ticipat aproximativ 1.500 acti soviefică.
dios, în direcţia provocării u- înceta în mod unilateral expe S7U.A. de a împiedica examina mate. Republica Democrată vişti ai asociaţiei. Ei au întîmpi-
nui război atomic. rienţele cu armele atomice şi cu rea atentă a acestei chestiuni I:n apel se spune că bunul Germană s-a pronunţat catego nat cu căldură apariţia în pre Oaspeţii sovietici au fost salu
hidrogen a trezit noi şi puterni în Consiliul de Securitate. simţ şi experienţa poporului ger ric pentru crearea în Europa zidiu a lui K. E. Voroşilov, E. A. taţi de C. Wycech.
Faptele semnalate în declara ce speranţe în posibilitatea rea man care a trecut prin grele în centrală a unei zone în care să
ţia ministrului Afacerilor Exter lizării unei înţelegeri pentru a Gufvernul romîn, îngrijorat de cercări justifică speranţa că nu existe arme atomice, cu hi Furţeva,' K. T. Mazurov şi a I(. E. Voroşilov a răspuns la
ne al Uniunii Sovietice, A. A. elibera omenirea de efectele consecinţele grave pe care a- poporul german îşi va mai spu drogen sau arme rachete. salut. Cuvintarea sa a fost as
Gromîko, nu au fost contestate dăunătoare ale acestor experien ceste acţiuni periculoase pot să ne cuvîntul hoţărîtor şi va îm celorlalţi oaspeţi sovietici, a lui cultată cu o mare atenţie de că
de autorităţile americane. Dim ţe şi de primejdiile decurgînd le aibă pentru pacea şi securi piedica transformarea Germani Politica de înarmare atomică
potrivă, unii conducători mi din cursa înarmărilor atomice. tatea lumii, cere ca guvernul ei occidentale într-un cap de urmată de guvernul R. F. Ger K. Morawscki, membru al Bi tre asistentă.
litari şi unii reprezentanţi ai In aceste împrejurări acţiunile S.U.A. să le pună capăt şi să pod atomic al N.A.T.O. mane se arată în apel, dovedeşte
guvernului american au încercat provocatoare întreprinse de co vină în întîmpinarea propune cît se poate de evident populaţiei Marele succes de la New York
să justifice aceste zboruri in- mandamentul militar american rilor constructive ale Uniunii Im Uniunea Sojvietică, se spu Germaniei occidentale că politi al ansamblului condus de [. Moiseev-
vocînd pretinsele interese do apar vădit ca încercări de a Sovietice şi a altor state în ne în apel, este bine cunoscut ca iubitoare de pace a R.D. Ger
securitate ale S.U.A. şi să in dreptate spre înlăturarea peri faptul că a-cţionînd în interesul NEW YORK 25 (Agerpres). samblului în marea sală a ora
ducă în eroare opinia publică submina eforturile îndreptate colului războiului atomic, spre mane este singura politică justă — TASS anunţă: Spectacolele şului Madison Square Gărden,
mondială cu afirmaţia că avia soluţionarea paşnică a proble asigurării securităţii poporului date ia New York de Ansamblul după cc ansamblul va vizita alte
torii respectivi pleacă în misiu spre destinderea încordării in melor internaţionale. care corespunde intereselor na oraşe din Statele Unite şi Cana
nea lor de luptă cu dispoziţia german şi al creării premiselor de stat de dansuri populare al da. Spectacolele din Madison
de a se înapoia la bază, în ca ternaţionale şi eliberarea ome In ceea ce-l priveşte, guver ţionale vitale ale întregului U.R.S.S. sub conducerea lui I. Square Garden — sală cu o
zul cînd datele furnizate de sis nul romîn este hotărî! să-şi pentru unificarea paşnică a Ger Moiseev se bucură de un uriaş capacitate de 12.000 locuri —
temul de alarmare se dovedesc nirii de pericolul războiului a- dea şi de acum înainte întrea popor german. succes. „Metropolitan Opera" a vor avea loc la sfârşitul lunii iu
neîntemeiate. Rămîne astfel ia tomic. ga contribuţie pentru realiza maniei, Camera Populară şi gu vindut -biletele la toate concer nie. Presa din celelalte oraşe ale
aprecierea unor comandanţi mi rea' acestor nobile ţeluri, tele ansamblului inclusiv şi pen Statelor Unite în care vor avea
litari, dintre care nu puţini s-au Nu astfel de acţiuni provo CUI 1PMRIII LIEJUUIL « L E I I M H 0>N B H I/M LE tru ziua de 3 mai, dar mii de loe spectacole date de ansam
declarat făţiş, în repetate î în oameni mai solicită încă bile blu publică anunţuri publicitare
duri, în favoarea războiului pre catoare aşteaptă omenirea iubi n M r O T M V A C eiU D ^llA ILll^M lIU lLlU ll te. In legătură cu aceasta, s-a şi fotografii ale artiştilor sovie
ventiv, adică a războiului' de a- stabilit să se organizeze patru
toare de pace din partea S.U.A., Tineretul din Japonia spectacole suplimentare ale an tici.
îşi reafirmă devotamentul fa*ă
ci hotărîrea de a înceta Ia rin
dul lor experienţele cu arme nu
cleare.
gresiune şi în funcţie, de puterea Guvernul romîn consideră că Sub sem nul de principiile Bandungului
de stăpînire a nervilor a unor securitatea statelor nu poate fi teroare!
piloţi, educaţi în spirit agresiv, asigurată, aşa cum afirmă TOKIO 25 (Agerpres). — La re a reprezentanţilor studenţimii Succesul pavilionului sovietic
dacă primejdioasa misiune a avi cercurile oficiale americane, prin SEUL 25 (Agerpres). — La 24 aprilie, Ziua solidarităţii in la Expoziţia universală de la Bruxelles
oanelor americane să fie conti măsuri care creează primejdia 2 mai vor avea loc în Coreea de ternaţionale a tineretului împo în cadrul căreia, alături de stu
nuată sau nu. ca omenirea să fie împinsă în- sud alegeri pentru Adunarea triva colonialismului, pentru co
tr-un război nuclear, cu efecte Naţională. Campania electorală existenţă paşnică, tineretul din denţi japonezi, au participat re
Ca urmare a acestor acţiuni catastrofale pentru toate state se desfăşoară .î>ntr-o atmosferă Japonia şi-a reafirmat devota
ale comandamentului militar a- le. Singura cale pentru reali: de teroare. John Ciang, condu mentul faţă de principiile proc prezentanţi ai tineretului dintr-o BRUXELLES 25 (Agerpres). o întruchipare a realizărilor teh
merican omenirea se găseşte zarea păcii şi securităţii traini cătorul partidului democrat din lamate la Bând ung' care oglin TASS anunţă. — A trecut o nice, ci şi o sinteză a întregii
pe marginea prăpastiei unui ce a tuturor statelor este aceea opoziţie, a adresat o scrisoare desc voinţa şi năzuinţa popoa serie de alte ţări clin Asia şi A- săptămînă de la deschiderea Ex vieţi care uoate fi luată ca mo
război care poate să izbucneas a dezarmării, şi în primul rind lui Li Sîn Man în care-i cere să relor din ţările asiatice şi afri poziţiei universale de la Bruxel del".
că datorită unor cauze care a dezarmării nucleare, a inter asigure libera desfăşurare a cane. frica. Participanţii la întîlnire- au les, în cadrul căreia peste 50
prin însăşi natura lor se sus zicerii armelor atomice şi cu campaniei electorale. de ţări şi 10 organizaţii interna „Trăiască Uniunea Sovietică",
trag previziunii şi deci posibili hidrogen, a scoaterii ior din ar La Tokio a avut loc o înţîlni- adoptat o rezoluţie în care în ţionale demonstrează ultimele a sc-ris um libanez. „Nu înceti
tăţii de a Ie preîntîmpina, şi mamentul statelor. Concomitent cu samavolniciile realizări în domeniul economiei, niţi ritmul dezvoltării voastre.
care ar putea servi drept camu autorităţilor,- clica lisînmanistă ¦numele studenţilor ţărilor asiati ştiinţei şi culturii. In fiecare zi Sîntem fraţii voştri".
flaj unor provocări deliberate. Guvernul romîn consideră că încearcă să intimideze corpul e- sosesc la-Bruxelles grupuri noi
lectoral, ’agitînd din nou ideea ce şi africane îşi reafirmă devo de -vizitatori. In total, în decurs Un mare interes trezeşte în
Această acţiune deosebit de planului unui „marş spre nord". de o săptămînă, expoziţia a fost rîndurile tehnicienilor belgieni şi
periculoasă pentru cauza păcii tamentul faţă de celezeţce prin- vizitată de aproximativ 800.000 străini modelele de utilaj indus
de oameni, inclusiv primul grup trial, strunguri şi cele mai dife
şi securităţii întregii omeniri cipii ale conferinţei de ia Ban- mare de turişti sovietici. rite maşini expuse în pavilionul
sovietic şi pe terenul din faţa a-
dung. ,. cestuia.
este întreprinsă de autorităţile guvernul Uniunii Sovietice a a- Purtătorii de .cuvînt ai clicii li- Tineretul din R.D. Germană sprijină lupta Potrivit părerilor unanime ale „Mulţumim Uniunii Sovietice,
tineretului din Asia si Africa
militare americane în împreju dus un serviciu cauzei păcii, ri- sînmaniste folosesc prilejul cam BERLIN 25 (Agerpres). — lidaritate a tineretului împotri vizitatorilor şi ale presei în cen scrie unul din vizitatori, pentru
rări cînd, ca urmare a iniţiati dicînd în faţa Consiliului de paniei electorale pentru a cere TASS anunţă : La 24 aprilie ti va colonialismului, pentru coe ţi ui atenţiei generale se află pa că ne-a dat posibilitatea să cu
velor şi propunerilor Uniunii Securitate şi a opiniei publice mărirea, efectivului armatei sud- nerii şi tinerele din Republica xistenţă paşnică. vilioanele Uniunii Sovietice şi noaştem această tehnică, pusă în
Sovietice şi ale altor state iu internaţionale problema măsu coreene şi sporirea ajutorului Democrată Germană au sărbă Statelor Unite ale Americii situ slujba omului".
militar american. torit Ziua internaţională de so- Cu prilejul zilei Internaţionale ate în apropiere şi simbolizînd
de solidaritate împotriva colo parcă două lumi diferite, două Aparatele de radio şi televi
zoarele sovietice produc o mare
nialismului, pentru coexistenţă civilizaţii diferite. impresie asupra vizitatorilor. .
GLASUL AFRICII tanţă în actuala situaţie inter paşnică, Consiliul Central al Comparînd tot ce au văzut în La fel atenţia vizitatorilor este
naţională, cînd mişcarea de eli Uniunii Tineretului Liber Ger pavilionul sovietic cu realizările atrasă de secţia pavilionului so
Secole de-a rîndul Africa a me care frămîntă în momentul pentru că neagă dreptul popo berare naţională, cunoaşte un man a trimis unui număr de 22 altor ţări, mulţi dintre vizitatori vietic unde sînt prezentate rea
rului algerian la autodetermi avînt fără precedent în întrea organizaţii de tineret din ţările ajung ia concluzia că sistemul lizările U.R.S.S. în domeniul o-
vorbit întotdeauna prin glasul de faţă întreaga omenire. nare considerînd că actuala si ga lume. Dealtfel, nu e lipsit Asiei şi Africii telegrame în care socialist este mult superior ce orotirii sănătăţii. „Constat, de
tuaţie din Algeria reprezintă o de semnificaţie faptul că pre îşi exprimă solidaritatea sa fră lui capitalist. clară un vizitator, că în Uniunea
altora. Imperialiştii au subju Aşa cum era şi firesc, proble primejdie pentru pacea interna sa occidentală a primit cu ne ţească. SoVietică medicina este foarte
ţională şi în special pentru linişte şi îngrijorare rezultate Pavilionul sovietic, scrie bel dezvoltată. Am fost bucuros să
gat-o, au înrobit-o şi apoi au ma centrală a discuţiilor a securitatea Africii. Recunoscînd le conferinţei. France Rresse, văd multe lucruri noi în acest
dreptul poporului algerian la de pildă, califică drept „tăios" gianul Noebel, „este nu numai
autodeterminare, reprezentanţii caracterul general al rezoluţii
exploatat nemilos popoare în constituit-o lupta împotriva co ţărilor independente din Afri lor, subliniind că „întrucît domeniu".
ca cheamă toate ţările iubitoa conferinţa de la Acera repre
tregi, lipsind pe băştinaşi de lonialismului, cea mai ruşinoa re de pace să exercite presiuni zintă a reafirmare a principii Situaţia politică din Irak devine Vizitatorii admiră de aseme
morale asupra Franţei spre a lor conferinţei ţărilor Africii şi nea pavilioanele celorlalte ţări
cele mai elementare drepturi să plagă a secolului nostru. o determina pe aceasta să a- Asiei de la Bandung, se poate
dopte o politică corespunzătoa spune că se afirmă o coaliţie
umane, ob!igîndu-i să ducă o Alături de aceasta, în atenţia re principiilor Cartei O.N.U. ideologică, politică şi tactică tot mai încordată socialiste care participă la ex
Analizînd actuala situaţie împotriva întregului Occi poziţia de la Bruxelles,
viaţă mizeră, plină de lipsuri. delegaţilor s-a aflat de aseme internaţională, conferinţa dc dent..."
Un vizitator belgian scrie -
Dar, iată că odată cu întreaga nea problema menţinerii păcii Ia Acera proclamă următoarele Dar, spre deosebire de... co CAIRO 25 (Agerpres). — Zia In urma ciocnirilor dintre po „Pavilionul cehoslovac este rt.
principii fundamentale a ţări aliţiile occidentale (de toate rul „Al Ahram“ relatează că in liţie şi demonstranţi au fost ră zultatul unei munci gigantice.
lume, s-a schimbat şi Africa. şi colaborării între popoare, lor participante: ataşament şi felurile) îndreptate împotriva ajunul apropiatelor alegeri par nite -cîteva persoane. In rind uri Tot ce este prezentat aici, esie
sprijin deplin faţă de Caria popoarelor iubitoare de pace lamentare situaţia politică din le participanţilor la demonstra posibil numai într-o ţară unde
In pofida dorinţei lor, impe problema relaţiilor dintre ţări O.N.U., ataşament neclintit din întreaga lume, „coaliţia" Irak devine tot mai încordată. ţie au fost operate arestări. nu există exploatare".
faţă de principiile coexistenţei ţărilor aîro-asiatice urmăreşte
rialiştii au fost nevoiţi să-şi ia le africane şi asiatice. paşnice proclamate ia Bamlang scopuri diametral, opuse, ea Ziarul demască manevrele
în anul 1955. Participanţii la militează pentru pace, pentru primului ministru Nuri Said în
tălpăşiţa din multe ţări africa Chiar de Ia începutul lucră această istorică conferinţă au înţelegere între popoare, pen
condamnat cu hotărire practi tru coexistenţa paşnică.
ne, acestea dobîndindu-şi astfel rilor, delegaţii la conferinţă au ca discriminării şi segregaţiei
Împotriva acestor „coaliţii"
mult năzuita libertate şi su hotărît ca reprezentanţii Alge omenirea nu se opune cîttişi
de puţin. Ba dimpotrivă.
veranitate naţională. In alte riei luptătoare să fie admişi la scopul falsificării apropiatelor
CON ST. M ACOVE1 ?
numeroase ţări din Africa, în conferinţă cu drepturi egale a- alegeri. Nuri Said trimite lis
prezent colonii, se desfăşoară lături de ceilalţi participanţi. tele de candidaţi la palatul re
o puternică mişcare de elibe Deşi Algeria nu e liberă şi in gal şi la unele ambasade străi
rare naţională, pentru indepen dependentă, ea s-a bucurat de ne. Acolo -se hotărăşte dacă can
denţă. această apreciere dat fiind lu didaţii se vor prezenta sau nu
Pentru sprijinirea acestei pta eroică a patrioţilor algeri la apropiatele alegeri. D U M IN IC A 27 A P R IL IE I95S
lupte, pentru a se pronunţa eni de a înlătura şi lichida co Ziarul „Al Kifrak" relatează
împotriva colonialismului, pen lonialismul francez. Au tre că în piaţa centrală din Bagdad S P E C T A C O L E CI N E M A T O G R A F I C E :
tru a face să răsune puternic cut aproape patru ani de cînd a avut loc o mare demonstraţie. D E V A : P o v estea prim ei iubiri; P E T R O S E B E Ş : Sim fonia L e n in g ra d u lu i; O-
Participanţii la demonstraţie au Ş A N I ; P o v e stea prim ei iubiri ; A rtico R A ŞT IE : D ouă lo z u ri; H A Ţ E G : M în-
glasul Africii libere, între 15 poporul algerian s-a ridicat cu scandat lozincile „Jos monar lul 420 ; B A R U M A R E : In c o lro ; Z L A T - drie ; A LB A IU L1A : G e rv a is e ; P E T R I-
hia !“, „Jos Nuri Said!", „Jos N a : F lacăra stin să ; T E IU Ş : C icatricea;
şi 20 aprilie a avut loc la arma în mînă să-şi cucerească
Acera, capitala statului Ghana, o viaţă liberă, o viaţă omeneas
o conferinţă a ţărilor africane că. Reprezentanţii Algeriei ai! rasiale sub toate aspectele şi pactul de la Bagdad!". A PO L D U DE S U S : G arnizoana ne LA : Lum ini verzi j HUNEDOARA
independente. Convocată din arătat în cadrul conferinţei si în toate părţile lumii, în spe- ) 8© m uritoare ; L O N E A : V ră jito a re ^ IL lA ţ C iulinii B ărăg an u lu i j S I M B R IA : O
iniţiativa premierului Gbanei, tuaţia grea a poporului. Prin cial în Uniunea Sud-Africană, ^ vară neobişnuită.
L e c ţia vieţii; B R A D : G him pele:
Nkrumah, această primă confe cipalele bogăţii naturale ale în Federaţia Africii centrale,
rinţă a ţărilor libere din Afri Algeriei se află în mîinile co Kenya, unde aceasta cunoaşte Danemarca se intensifică mişcarea SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO:
ca a cunoscut un deplin suc lonialiştilor francezi, care frî- o largă răspîndire. Reprezen de protest împotriva înarmării P R O G R A M U L ’ 1 : 6,40 M u zică u ş o a I I : 7,00 C o n c e rt de d im in e a ţă ; 8,00
ces. La lucrările ci au partici nează dezvoltarea industrială a tanţii la conferinţă şi-au expri
pat toţi miniştrii de Externe ai ţării. Aceasta duce la creşie- mat de asemenea simpatia ră ; 7,30 „In s lu jb a p a trie i" : 9,30 „G hid M elodii p o p u la re ro m â n e şti; 9,55 M u
ţărilor respective în afară de rea şomajului, obligîndu-i pe pentru lupta pe care o duc
Liberia, care a fost reprezenta algerieni să-şi părăsească ţara popoarele din Camerum şi Togo atomice a Bundeswehrului m u z ic a l" ! 9,50 M u z ic ă ; 10,00 „ D e to a te , zică u ş o a r ă ; 10,30 C întă orchestra
tă prin preşedintele republicii. în căutare de lucru. Un mun pentru eliberarea lor de sub
citor algerian cîştigă în medic crunta şi sîngeroasa exploata p e n tru to{i“ j 11,00 M u zic ă d is tr a c tiv ă : „ D o in a A rg e ş u lu i" d in P it e ş ti; 13,10
Atît documentele date publi 16.000 franci anual în timp ce
cităţii la sfîrşittil lucrărilor cîştigul mediu al unui munci re imperialistă. COPENHAGA 25 (Agerpres). la /mişcarea de protest şi tri II,45 D in cîntecele şi d a n su rile p o M u z ic ă p o p u la ră r o m în c a s c ă ) 14,15
conferinţei cît şi unele declara tor european este de 300.000 — Mişcarea de protest împotri mise primului ministru.
ţii ale personalităţilor marcan franci. La 11 milioane de lo Referindu-se Ia conferinţa de va înarmări! Germaniei occi- p o a r e lo r ; 12,30 M u z ic ă d in o p eretele C în tă D o rin a D r ă g h ic i; 14,30 R ă
te participante, scot în eviden cuitori indigeni nu revin în to Ia Acera, primul ministru al cfentale cu arma atomică a că La 24 aprilie toate ziarele, au a-
ţă deplina unanimitate a tutu tal decît 850 medici. Două mi Ghanei declara că ea reprezin pătat în Danemarca un caracter riunţat că 36 de reprezentanţi lui P a u l ÎA b ra h a m şi E d u a r d K iin n e c - s u n ă c în te cu l şi jocul pe în tin su l pa î
ror delegaţilor în ce priveşte lioane de copii nu au posibili tă evenimentul cel mai însem de masă. Redacţia revistei, „Frit de seamă ai vieţii culturalei'
problemele discutate. Şi, nu nat al istoriei Africii din ulti Danmark" a trimis la 50.000 de scriitori, artişti, profesori uni k e ; 13,15 C în tă o rc h e s tra d e e s tr a d ă trie!Y 15,15 C oncert de estrad ă:
tatea de a frecventa şcoala. mele secole. Intr-adevăr, afir foşti participanţi la mişcarea de versitari, medici au trimis un
trebuie uitat faptul că pe ordi marea unităţii statelor africane rezistenţă căcţi poştale cuprin- apel primului ministru Ch. K.~ R a d io ; 14,00 C în tă o rc h e stra de m u zică 18.00 M u z ic ă u ş o a r ă ; 19,30 M uzică
De aceea, conferinţa a con în lupta împotriva colonialis zind un protest împotriva acor Hansen, în care se subliniază că- u ş o a r ă 20,20 M uzică de
nea de zi a conferinţei s-au mului are o deosebită impor dării armei atomice R. F. Ger înzestrarea armatei vest-germane p o p u la ră „ S e m e n ic " j 14,30 C o n c u rsu l d an s:
damnat în unanimitate Franţa mane. Aceste cărţi poştaie ur cu afina atomică nu poate con
aflat cele mai arzătoare proble mează să fie semnate de per; tribui la cauza păcii ci, dimpo „C in e ştie, c î ş t i g ă " ; 16,00 M uzică 20,50 P a g in i de sa tiră şi u m o r;
trivă, sporeşte primejdia unui
: p o p u la ră r o m în c a s c ă ; 17,10 M u zică u- 21,05 C o n ce rt de m u zică p o p u
ş o a r a ; 18,00 „ D ru m e ţii v e se li" ; 18,30 la r ă o l t e n e a s c ă ; 21,35 A rii şi d u e te
M uzică pop u lară ro m â n e a sc ă '; 19,05 din o p e re te : 22,00 M uzică de d a n s ;
T eatru la m icro fo n : „N unta din Pe- B U L E T IN E DE ŞTIR I
r u g i a " ; 20,50 M uzică de d a n s ; 22,30 6 ,3 0 : 13,00: 19,00: 2 2 ,0 0 : 23.52
C întece şi jocuri p o p u la re ' ro m â n e şti; (program ul I ) : 7,50: 14,00 : 20,0 0 ;
soanele care doresc să participe nou război. • , * 23,00 M u zică de d a n s ; ’ P R O G R A M U L ' 23.00 (p ro g ra m u l II);
Redacţia şi administraţia ziarului slr. 6 M artie nr. 9, Telefon î 188—189. la x a plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii G enerale P.f.I.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949.—ţ Tiparul; întreprinderea Poligrafică „l Mai" - DEVA.