Page 85 - 1958-04

PROLETARI DIN TOATE 'ŢA RILE UNIŢI-VĂ.
Frunntaşi în munca
de franslorm are
socialistă
a agriculturii
LADA IO ^N
t preşedintele întovărăşirii „C ongresul )
L a l 11-lea al P .M .R ." d in T o tcşti, ^ g o an e de linie ferată în g u stă se făcea
raionul H aţeg,
i.
r Cine sînt realizatorii acestui
L succes ? Toţi Jurnaliştii !
t 402 ha., depăşind cifra planifi­
rc.
t.
c statul nostru o acordă îm bunătăţirii
r cii d e p re tu tin d e n i şi-a g ă s it re z o lv a ­
r rea şi această im p o rtan tă problem ă.
l •În c ă d in a n u l tre c u t se lu c re a z ă Ia
L canizare p e n ta i descopertare. V ineri
STREM ŢAN ELENA
L rim entare.
L colectivistă — G .A .C. Şibot.
L P rin în tra re a în funcţie a acestei
C B oyte şi loan H uniade,
1 7 . 8 1 4 tone aglomerat în plus
Colectivul de muncă de la fa­ aglomerat faţă de planul de la
brica de aglomerare a minereu­
lui. de la Combinatul siderurgic
din Hunedoara s-a angajat ca
în cinstea zilei de 1 Mai, în ca-
drul •¦întrecerii, socialiste să¦dea
peste plan 12.000 tona 'aglome­
rat. Cuvîntul dat de aglomera-
torişti a fost respectat. Cu cîteva
zile in urmă angajamentul a
fost realizat. Din această zi a-
glnrneraloriştii au continuat în­
trecerea dând peste plan noi
cantităţi de aglomerat. In ziua
de 24 aprilie bilanţul muncii lor
arăta o depăşire de 17.814 tone
\ de producţie m ărită
LUPENI (de la subredacţia
noastră voluntară). Joi 24 apri­
lie a.c., a avut loc la mina Lu-
peni o zi de producţie mărită
în cinstea lui 1 Mai. întregul
colectiv de mineri, tehnicieni şi
ingineri a depus eforturi susţi­
nute în întrecere, pentru a da
cît mai multe tone de cărbune
peste prevederile planului. Astfel
pe întreaga exploatare au fost
------------- ,- ~ oo-
A doua consfătuire ştiinfifică
s tu d e n ţe a s c ă pe tară
La 26 aprilie 1957 s-a des­
chis la Institutul de mine din
Petroşani, cea de-a II-a confe­
rinţă ştiinţifică a studenţilor din
Institutul de mine din Petroşani
şi de la Institutul de Petrol şi
Gaze din. Bucureşti. In cadrul
conferinţei vor fi prezentate opt
lucrări ştiinţifice ale studenţilor
care au ' fost apreciate ca ¦cele
mai tbune in cadrul sesiunilor
ştiinţifice care - au avut Ioc.
Gu ocazia deschiderii festive
a luat cuvîntul• tovarăşul pro},
ing Ilie Constanţinescu prorector
al Institutului de mine din Pe­
troşani, care a vorbit despre im­
portanţa conferinţei, ştiinţifice
studenţeşti..
— Lucrările ce vor fi. prezen­
tate aici vor arăta măsura în
care studenţii noştri ştiu să îm­
bine cunoştinţele teoretice cu
problemele practice legate de ex­
tracţia. cărbunelui şi petrolului
— a spus vorbitorul.
Citifi în pag. 2-a
O PAGINĂ
MAGAZI N
Oameni ai muncii din patria noastră! Intîm-
pinaţi 1 Mai cu noi succese în munca pentru reali-
zarea hotăririlor Congresului al ll-lea al P. M. R.
Desfăşuraţi tot mai larg întrecerea socialistă pentru
îndeplinirea planului de producţie, pentru creşterea
productivităţii muncii şi reducerea preţului dn cost —
chezăşia ridicării continue a nivelului de trai !
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL
( Din chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul zilei de 1 Mai 1958) \
Anul X Nr. 1046 Duminică 27 aprilie 1958 4 pagini 20 bani
La minele de fier Tetilic on i c i zi p i e r d u t a :
a in tra t în fu n c ţie In zilei toate forţele pentru terminarea
pentru experimentare grabnică a însămînţărilor
-:MJ se:
instalaţia
de hidromecanizare Pe marginea unui procentaj
P e n tru m inerii de la Teliuc, des- In aceste zile, în întreprind, erile din regiunea noastră se In 24 zile Pînă la data actuală procenta­ In acest raion sînt însă comu­
cop ertarea sterilului de pe zăcăm întul desfăşoară o însufleţită întrece re socialistă în cinstea zilei de jul realizării sarcinilor din cam­
de. m inereu, de la su p ra fa ţă, co n stitu ia 1 Mai. *Zi de zi, oamejiii muncii din regiunea noastră obţin noi 9 9 9 t o n e foşni 3 pania însămînţărilor de primă­ ne cu posibilităţi, asemănătoa­
o m are greutate. D atorită faptului că şi noi succese in întîmpinarea m arii sărbători de la 1 Mai. Nu­ vară în raionul Alba indică ci­
s tra tu l de steril este su b ţire şi a şe z a t meroasele scrisori sosite la red acţie oglindesc succese grăitoa­ peste plan fra de 19,18%. re cu ale comunelor enunţate şi
î n m o d n e r e g u l a t , ¦n u p u t e a u fi f o l o ­ re cu care oamenii muncii inti mpină ziua solidarităţii interna­
site screp ere s a u e x c a v a to a re la d e s c o -1 ţionale a celor ce muncesc. Linia ce indică depăşirile de Considerăm acest procentaj totuşi situaţia diferă fundamen­
pertare. în tre a g a m u n că trebuia exe plan de pe graficul secţiei fur­ — în raport de cele obţinute în
cutată m an u al cu tîrnăcopul, iar tra n s ­ Publicăm mai jos cîteva din ueştile primite de la corespon­ nale 1—4 a Combinatului side­ raionul Ilia şi Orăştie, cu posi­ tal. La Bărăbanţ, de pildă, unde
p o rtu l sterilului la c a m io a n e s a u v a ­ denţii noştri- voluntari. rurgic din Hunedoara, urcă me­ bilităţi asemănătoare —ca o rea­
reu de la o zi la alta. In pe­ lizare cu totul sub nivelul condi­ solul se poate lucra în condjţiuni
cu căruţele. rioada 1—24 aprilie au fost da­ ţiilor create pentru desfăşurarea
te peste plan 999 tone fontă lucrărilor agricole. La obţinerea bune, nu s-au însămînţat nici
de bună calitate. .cifrei de 19,18 se poate spune
că au adus o contribuţie de sea­ măcar jumătate din culturile
mă unele comune ca : Vjnţu de
Jos, unde au fost însămînţate prevăzute pentru epoca l-a. La
îndeosebi • în să , s-au eviden­ cată cu 34 ha. ; Zlatna unde au Benic au fost însămînţate doar
ţiat brigăzile conduse de Ale­ fost realizate 380 ha. însămîn-
xandru Uţu care a dat peste ţate faţă de 361 ha. planificate 87 ha., iar la Ciugud 66 ha.
plan 134 tone fontă, Ioan Chi- în epoca I-a. De asemenea au
D ar, p rin g rija pe c a re p artid u l şi roşca care a dat 207 tone fontă obţinut realizări- care au con­ Dacă în unele comune o parte
în plus, Ilie Mîtcă cu o depăşi­ tribuit-Ia stabilirea cifrei pe ra­
condiţiilor de lucru ale oam enilor m u n ­ Fru n ta şi p e ra m u ră re de 176 tone şi altele. ion şi comunele Aleteş, Inuri, a terenului a fost inundată —
Galda.
G H . M A R I N O V ICI aşa cum este cazul Ia Ciugud şi
executarea unei instalaţii de hidrom e­ corespondent Teiuş apoi cu nimic nu se poa­
dup ă-am iază n oua instalaţie a fost fer A cum cîteva zile cînd m uncii lor c o n firm ă a- cele c o n d u se de m inerii te justifica situaţia mult răma­
m in a tă şi p u să în funcţie pentru expe­
m inerii V ulcanului au ceasta. Pe exploatare, lo an V işa, Ioan G agy, să în urmă în comuna Stremţ
prim it drapelul de ex­ fruntaşe in în tre c e re E rn eric C sik i, Pavel unde abia au fost însămînţate
instalaţii descopertarea se face hidro­
147 ha. din 377 planificate în
ploatare fruntaşă pe ra ­ s i n t s e c t o a r e l e I ş i 111 care au extras între
m ură a cărbunelui brun c a r e a u e x tra s 489 şi 185-480 tone de c ărb u ­ urgenţa I-a. La Peţelca de ase­
ei s -a u an g ajat să respectiv 1398 tone de ne peste plan. Pe în­ menea din 217 ha. s-au realizat
abia 72 ha. Si la Oarda, situaţia
m uncească cu tot c ărb u n e peste plan. D in treag a m ină cantitatea existentă faţă de posibilităţi este
m ai m ultă în su fle ţire
aceste două sectoare de cărbune extrasă pes­ sub nivelul aşteptat. Aci mai
pentru m enţinerea d ra ­ b rigăzile cu cele m ai te p lan este de a p ro a p e sînt de însămînţat cu culturi
pelului. Şi re z u lta te le frum oase rezultate sînt 1.000 to n e . din epoca î aproximativ 110 ha.
teren. * • «‘,v A-ţ
m ecanic. ' '''. , Comunele acestea şi altele in
D in calculele anterioare reiese că a s h TELEGRAMA' k1 aceeaşi situaţie, fac ca grafLul
fel p r o d u c t i v i t a t e a m u n c i i v a c r e ş t e la lu-; realizărilor să coboare.
crările de descopertare, prin .h id ro m e ­ De ce s-a rămas în urmă.-5
c a n iz a re cu 120 la su tă, iar p re ţu l de
c o s t v a fi r e d u s o u 2 5 la s u tă . ’ Ieri a'sosit la redacţia ziarului nostru următoarea telegra­ Principala vină o au sfaturile
mă :
A. Z A H A R IE populare, care nu s-au îngrijit
„Antrenat în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai,
să mobilizeze în primul rînd
colectivul Fabricii chimice din Orăştie, îndrumat de organiza­
deputaţii în această acţiune,
ţia de partid, raportează că în ziua de 25 aprilie a realizat pla- după cum nu s-au îngrijit nici
| nul producţiei globale pe primele 4 luni ale anului în curs, de-
de mobilizarea ţăranilor munci­
păşindu-şi astfel angajamentul cu 2,5 la sută". tori. pentru a folosi orice timp
prielnic lucrului afară. Tehnici­
începutul anului şi pînă acum. enii agronomi, s-au adăpostit în
Totodată muncitorii acestei
birouri aşteptînd să se facă vre­
fabrici s-au străduit să realizeze
şi economii la preţul de cost. In fruntea întrecerii me frumoasă.
în comunele raionului Alba
Numai în. perioada 1-24 aprilie In luna aceasta, ca şi în pri­ lor de mineri, conduse-în majo­ există toate condiţiile pentru a
pe secţie s-au realizat economii mul trimestru al anului acesta ritate de către membri şi can­
la regia de fabricaţie în valoa­ minerii din Uricani continuă să didaţi de partid! grăbi terminarea în cel mai
re de 70.000 lei..
scurt timp a însămînţărilor. Sec-1
Laude pentru aceste realizări
merită întreg colectivul secţiei ţia agricolă raională, sprijinită
şi in mod special brigăzile con­
duse de ing. Gh. Mateescu şi se menţină în fruntea întrecerii Bunăoară, la sectorul I brigă­ de comitetul raional de partid
Valentin Răileanu — fruntaşii socialiste pe bazin prin depă­ zile conduse de Ioan Bria, Du­
secţiei. şirea cu 14 la sută a planului mitru Vascul, Vasile Hriţcan şi şi comitetul executiv al sfatu­
la zi. Faptul că minerii din Uri­ alţii au pînă în prezent depă­
M. GHEORGHE cani şi-au sporit zi de zi reali­ şiri de plan între 150—300 tone lui popular raional, trebuie să
zările se datoreşte pe de o parte de cărbune. La sectorul II în
frunte se află brigăzile de tine­ îndrume ţăranii muncitori pentru
folosirea timpului din plin, nu­
mai astfel avînd garanţia reuşi­
tei în campania de însămînţări:
muncii politice şi organizatori­ ret conduse de Timofle Spiridon, Cioară Elisabeta : OOz
ce desfăşurate de către comu­ Blidaru Florea şi Ioan Şteţ ca­ este sortatoare de
niştii minei, cît şi importante­ re au extras între 100—280 to­ ciorapi Ia , fabrica F III II
lor depăşiri de plan ale brigăzi­ ne de cărbune peste plan. „Sebeşul" din Sebeş.
extrase peste plan 296 tone de Ea îşi îndeplineşte această ţ
cărbune în ziua de producţie 6.441 tone de cărbune peste planul lunar
mărită. muncă cu multă conştiincio­
Cele mai bune rezultate au In toate exploatările carboni­ din Lonea care au extras 2.307 zitate. sortatoarea * Nu cred să poală exista tnireprin- gajdmenJe similare şi chiar mai sub- *
fost obţinute de sectorul I B, fere din Valea Jiului, întrecerea tone de cărbune în afara sar­ IN CLIŞEU: la locul de ţ dere In regiunea noastră, in care
care a dat 136 tone de cărbune socialistă pentru întîmpinarea cinilor de plan. Minerii Aninoa- ¦
peste plan, urmat de sectoarele lui 1 Mai cunoaşte acum un sei şi-au depăşit şi ei cu mult Elisabeta Cioară o
IV B şi III care au extras 116 planul dacă se are în vedere muncă. sianţiale. Cei de la mecanică, ba- ¦
şi respectiv 74 tone de cărbune deosebit avînt. Fiecare miner stocul de cărfypne nerecepfionat o apropierea lui 1 Mai să nu ştir-
peste plan. este hotărît să întîmpine această de preparaţia Petrila. "0 OO 0 0 ‘L * nească emoţii, dorinţi, să nu declan- năoară, pe Ungă punctele din chJe. j
zi cu cele mai frumoase rezul­ o şese măi puternic ca oriclnd între­
A. PALIEV1C1 tate. Pînă la 25 aprilie a.c. mi­ mare au prevăzut întreţinerea cit mai ¦
nerii din Valea Jiului au extras it
curată o locurilor de muncă, reduce- «
** cerea socialistă.
rea accidentelor, a absenţelor, cei de *
L La U.R.U.M., uzină situată la mar-
0 gine de oraş, întrecerea în cinstea lui la construcţii au Kotirlt să depăşeas- ¦
* 1 Mai n-a început aşa cum s-ar crede
* la prima vedere, în consfătuirile de pro. că planul cu 12 la sală, să reducă ¦
X ductie de la î‘nceputul acestei luni, ci
peste planul lunar 6.441 tone * mult înainte. A început anul trecut, rebutul cu 50 la sută... ¦
cărbune care adăugate la cele­ L odată cu trecerea steagului de pro-
lalte 40.661 tone extrase peste In curînd o nouă întovărăşire In prezent, rezultatele, datorită si- *
planul primului trimestru, con­
stituie un succes frumos. In --------- ------------ ţ n r a (o m i m ă tuaţiei specifice, datorită prafilulut »
fruntea întrecerii socialiste între
colectivele miniere se situează producţiei uzinei, nu pot ţi cunoscu- <>
tot colectivul minerilor din Uri­
cani, urmat de colectivul minei te Ia toate secţiile. Şi, totuşi, o apre- *
La lucrările consfătuirii pani­ Petri la, cu 3.889 tone de cărbu­ convingerea ţăranilor muncitori ciere aproximativă privind întrecerea«.
cipă de asemenea un mare nu­ asupra avantajelor muncii în
ne date peste plan şi de minerii ILIA (de la subredacţia noas­ comun. In urma acestei munci se poate face. La turnătorie, pînă în *
măr de ingineri din toate ex­ tră voluntară). In satul Boiu politice s-a reuşit ca numai în
ploatările carbonifere ale Văii de Sus, raionul Ilia, organiza­ decurs de 8 zile să-şi depună 1 ducţie pe combinat ziua de 22, pianul %
Jiului. Lucrările conferinţei con­ ţia de bază şi Sfatul popular al cereri de înscriere în întovără­
tinuă şi în ziua de 27 aprilie. comunei Cărmăzmeşti desfăşoa­ şire un număr de 66 ţărani a fost depăşit cu *
muncitori cu o suprafaţă de 229
ră o vie muncă politică pentru I U.R.U.M. Petroşani 17 la sută, iar pro- %
ha. teren. o
« spus că intre cele * 1centul de rebut a >
Printre primii care s-au în­
scris cu întreaga suprafaţă de ¦ două preparaţii, din Lupeni şi Petri­ fost redus cu 15 la sută. La mecani- >
teren se numără deputaţii Me
la, uzina electrică şi U.R.U.M., toate că, de asemenea se poate afirma, dat *
drea lovu, Brăilean lonichie,
aparţinind Combinatului carbonifer fiind stadiul lucrărilor, că angaja- *
al Văii Jiului, se duce o lup- mentele vor fi depăşite. *
iă sirinsâ, o întrecere con­ In ce priveşte acţiunile obşteşti, ¦
tinuă pentru ocuparea locului de jrun- încă de pe acum se poate spune că *
care au fost urmaţi de ţăranul iaş pentru deţinerea, steagului roşu dc angajamentele vor fi cu certitudine *
depăşite. Participarea aproape zilni­
muncitor Andrica Emilian şi de producţie. In prezent steagul e la Pe- că a 30-40 tineri la munca voluntară ¦
alţii. . irita. înainte fusese la U.R.U.M.P.
Şi acum, cînd doar cîteva zile mai *
KEJBIK G A B R IE L A despart colectivele celor patru uni­
tăţi de marea sărbătoare, întrecerea privind repararea şoselei dintre Pe- »
îngrijesc monumentele irita şi U.R.U.M.P., a dus la nivela- *
e cum nu se poate mai însufleţită. rea a cca. 500 m. sosea pe care au *
Pentru a concretiza această între­
o
cere, la începutul lunii, înir-o consfă­
ISTORICE tuire de producţie turnătorii uzinei au fost împrăştiaţi aproape 300 m.c. pie- ¦
lansat o chemare către toate celelal­ iris. De asemenea, la amenajarea par- ¦
BRAD {de Ia subredacţia te secţii ale uzinei, chemare în care cuini „Pilimon Sirbu" din oraş, par- ¦
noastră voluntară). — Recent, se prevedeau ca obiective depăşirea iiciparea tinerilor de la U.R.U.M.P. •»
planului de producţie cu 10 la sulă, se vede prin aleile şi straturile de »
tinerii de la cooperativa meşte­ reducerea rebutului sub toleranţa ad­ flori frumos amenajate, curăţite. %
şugărească „Moţul" din Baia
misă şi d preţului de cost cu 1 la Numele muncitorilor loan Şerban, t
de Criş, raionul Brad, au ho- Gavril Rusu, Romulus Inel de la tur- X
sută precum şi efectuaream unui nu­ nătorie, Alexandru Covaci şi Constan- %
tărît să răspundă iniţiativei ti­ fin Nicu de la construcţii, Eva Szasz, X
neretului din Vladimiri, de a în­ măr de ore de muncă voluntară pri- Carol Andras, Miron Nicolaescu de %
griji monumentele istorice. In la mecanică, Andrei Boier şi Gheor- J
ghe Şereş de la forje, şi a altora, toţi *
acest scop ei s-au angajat să
îngrijească monumentul lui A- vind înfrumuseţarea uzinei, a secţiilor fruntaşi, atit in munca profesională, d
vram Iancu care este aşezat în
şi chiar a oraşului. cît şi în celelalte acţiuni, fac cinste %
Răspunsurile n-au întirziat. Rînd
faţa sediului cooperativei. Ast­ uzinei din Petroşani, dau convingerea %
pe rînd, muncitorii secţiilor construc­
fel, pînă acum tinerii au ame­ ţii, mecanică, electrică, întreţinere, că există toate posibilităţile ca acest %
najat U n părculeţ cu alei şi ron-
In continuarea laminorului bhTmîng se înalţă schelele uriaşe de metal ale laminorului douri de flori în jurul monu­ colectiv să recucerească steagul de *
de 650, IN CLIŞEU: transportorul iamino.uliii, caie se află în curs de montare. mentului.
fruntaş pe combinat. %
fitingârie, forje, au răspuns prin an- A. J. %
F o t o : I. T E R E K I. P. H ' I H T i i i 3* ;