Page 87 - 1958-04

Nr.' 1046
CU o
In anii regimului nostru de-
mocrat-popular, industria locală
a* cunoscut o măre dezvoltate.
Au apărut fabrici şi întreprin­
deri noi, cărora li s-au asigurat
condiţii şi utilaje în aşa maşină
încît să poată produce bunuri
de larg consum potrivit cerin­
ţelor consumatorilor.
Una dintre aceste întreprin­
deri este şi „1 Mai“ Deva, care
a crescut şi creşte zi de zi. De
pildă, ea numără mai multe
subunităţi ca: fabrica de nasturi,
exploatarea de apă minerală
Boholt, sectorul panificaţie, tipo­
grafie şi multe altele, împrăş­
tiate pe toată raza oraşului.
întreprinderea grupează în
jurul ei muncitori, tehnicieni şi
ingineri bine pregătiţi cu.o ca­
lificare înaltă, încît aproape
toate problemele sînt rezolvate
în cadrul întreprinderii din re­
surse interne şi cu priceperea
colectivului. Dacă ne oprim a-
supra cîtorva aspecte ne vom
convinge despre acest lucru.
De pildă, conducerea între­
prinderii a primit cu căldură
propunerea sfatului popular re­
gional şi a luat măsuri ca să
se construiască o nouă fabrică
de pîine în Deiva; iar la carie­
ra de piatră Zam, să se mai
deschidă o gura. Construirea
unei fabrici de pîine moderne
cerea cunoştinţe noi, pricepere,
trebuiau confecţionate multe
piese în alte regiuni ale ţării
(Cum ar fi de pildă la „Sernănă-
toareă*' Bucureşti, etc.). Pro­
blema cea mai grea de rezo1-
vat, era încălzirea cuptoarelor
de copt sistem „Danf“. Acestea
co: sumă un combustibil fie el
lei,.ne de foc, fie gaz metan.
Lemnele, după cum se ştie,
sînt costisitoare şi nu asigură
o manoperă modernă, iar ga­
zul metan nu a ajuns încă la
Deva. Ce era de făcut ? Condu­
ce i a rezolvat această proble
mă. A cerut ajutorul trustului
de panificaţie din oraşul Staiin,
care a trimis inii specialist îii a-
ceastă ramură. Acesta, îmjareună
cu tovarăşii Sting Ioan şi al­
ţii, au lucrat la aplicarea unui
nou sistem de încălzire, foafte
ingenios, cu un randament mai
mare şi foarte ieftin. Este vorba
de o instalaţie tubulară cu un
circuit închis. Apa este încăl­
zită de injectoare prevăzute cii
ventilatoare. Vatra cuptorului
fiind continuu caldă, procesul
de producţie se poate desfăşura
în lanţ, atît timp cît este nevoie.
Tot la noua fabrică de pîine au
mai fost făcute şi alte inova­
ţii. De pildă, făina este adusă
acum de cărucioare şi se des­
carcă la parter în nişte pungi.
Din aceste pungi, este luată de
cupe şi urcată la etajul I, apoi
este turnată în sitele de cernut,
iar din site făina este condusă
de un ax în spirală, pînă la
malaxoare unde este frămîntată.
Acest angrenaj este pus în
FILE D IN T R -U N B L O C N O T E S
In prag de primăvară,
ii mijlociii năiiirilG F de pe Iii
Uiriir-o clădire modestă, de pe
Strada Nicolae Bălcescu din Arad,
' străbat in surdină melodii d'e muzică
uşoară, de muzică populară, de ro­
manţe vechi. Sint apoi clipe de liniş­
te, apoi din nou, după un scurt ră­
gaz, se aude din stradă melodia ţi­
nui marş muncitoresc executat de
cor, vocile cristaline ale fetelor care
execută o doină in „Duo", sold unui
bărbat. Te opreşti, priveşti oarecum
nedumerit spre clădire şi citeşti o in­
scripţie : „Asociaţia orbilor din
R.P.R." Aici îşi, are sediul filiala din
Arad a asociaţiei a cărei activitate îşi iori, unde să-riveie Sa-'şi ridice ni­
îndreaptă atenţia de pe meleagurile
bătrînului oraş, de pe malul Mureşu­
lui şi de pe cîmpia bogafă a Sinico-
laului Mare, pînă hăt departe pe me­
leagurile minunate ale întregii re­
giuni, a cetăţii oţelului de ia Hune­
doara, pe cele ale Lipovei, Gurahon-
¦ţului şi Ineului...
Ce fac membrii acestei asociaţii,
ce face mănunchiul de activişti ai fi­
lialei ?
Pe scurt, iată răspunsul acestei în­
trebări.
Muncă de teren la casele
nevăzătorilor
Sînt întinse meleagurile regiunii riale peniru a-şi îmbunătăţi condi­ tructorul cultural, încă peste 200 vo­
mişcare de grupul de tiiiioace;
Această Inovaţie aparţine tov.
Ioan Stîng Şi altor tovarăşi,
care aii muncit cu multă însu­
fleţire la acest angrenaj.
Despre noua fabrică se mai
poate adăuga faptul că este
construită după cele hiai noi
date tehnologice şi utilată mo­
dern. Depozitul, sala cuptoare­
lor, a malaxoareior şi de dospit,
sînt spaţioase, ltiminoase, toa­
te lucrate în plăfc'i de faianţă.
Oameriii vor fi îmbrăcaţi în alb’.
In cinstea zilei de 1 Mai, ea
va fi dată în folosinţă. Dacă
o vom vizită atunci, cu sigu­
ranţă că vom avea impresia
că ne aflăm într-un laborator.
Capacitatea noii fabrici va fi
destul de mare. Ea va alimen­
ta cu pîine oraşul Deva şi Ilia.
Se prevede să aibă o producţie
de 20 tone în 24 ore. Mai trebuie
adăugat faptul că se va îmbu­
nătăţi simţitor calitatea şi as­
pectul pîinii.
Cinci sortimente de
piatră şi un randament
mai mare
Acesta este scopul pentru ca­
re a fost înfiinţată o a doua ca­
rieră de piatră la Zam. Cea
existentă, lucra piatră brută, iar
producţia ei era foarte mică,
încît venitul acestei cariere era
minor. Hotărîrea conducerii de
a înfiinţa cea de-a doua gură,
merită a fi subliniată.
Astfel, noua carieră va pro­
duce 5 sortimente de piatră,
iar producţia va fi mărită consi­
derabil. împreună, cele două
guri vor avea o capacitate de
35.000 tone piatră anual. Pentru
obţinerea acestui procent, carie-,
ra a fost rriai bine utilată. Moti-
tarea pieselor s-a făcut în con­
diţii destul de grele, dînd mult
de lucru comunistului Tiberiu
Mariş, care a făcut toată insta­
laţia. De fapt, nu a fost Uşoară
nici procurarea motorului care
pune în mişcare concasorul şi
celelalte utilaje din carieră. Teh­
nicienii au luat un tractor pă­
răsit, l-aii scos motorul, 'Mu
construit şasiu nou şi alte pie­
se, într-un cuvînt, l-an adaptat
pentru carieră. La carieră s-au
mai făcut şi alte inovaţii. De
pildă, din resurse interne a fost
construit un ciur rotativ oentru
selectarea pietrei. Această ino­
vaţie a fost realizată de tova­
răşii : Szente Iosif, Alexandru
Drăgan şi alţii. Greutăţile ivite
în realizarea procurării motoru­
lui, ciurului, vagoneţilor şi al­
tor piese a trecut. Toţi cei ce
au lucrat aici, merită a fi feli­
citaţi.
In cinstea zilei de 1 Mai, ca­
riera va lucra cu întreaga sa
capacitate de lucru iar şantie­
MUREŞUL UI
Hunedoara. Şi, iotuşi, instructorul de
ieren al filialei, Constantin Roiopan,
le-a străbătui de multe ori, zile, săp. de teren îşi va începe din nou de­
iămîhi şi luni întregi siînd de vor­
bă cu Ioan Maican din Teiuş şi Io-
sTf Bonioş din Răcăşiie, cu Maria
Boţ din Blăjeni ori cu Iosif Pogan
din Bejan, cu mulţi alţi nevăzăiori.
De ce ? Cu ce scop ? Pentru a-i
cunoaşte, peniru a-i ajuta ta nevoie,
peniril a-i îndruma pe tinerii heoâză-
tori spre şcolile speciale de nevăză­
velul cultural şi politic, unde să-şi
însuşească o meserie, să fie redaţi
muncii, să poaiă munci, să fie folo­
sitori societăţii, să trăiască mai bine
cu fiecare zi ce trece.
Rezultatul muncii pe ieren? Poate
că e modest! Şi lotuşi...
Maria Luţ din comuna Blăjeni, ra­
ionul Brad, este astăzi elevă ia şcoa­
la profesională specială din Arad, iar
Iosif Pogan la o şcoală elementară
de orbi din Cluj, de unde se va în­
drepta şi el spre o şcoală profesio­
nală peniru a-şi însuşi o meseriei
Gheorghe Todea din Zlalna, raionul
Alba, Pozaiia Laszlo din Teiuş şi
mulţi alţii au ¦primit ajuioare mate­
' DKUMUC n'KIAUSMUr.U!
rele de'construcţii,'vor avea un Din toâie Cb
furnizor în plus,
. i ' L - - -A- •
Acestea sînt numai cîteva din | n regiunea noastră sînt nu-
realizările întreprinderii „1 Mai“ ® meroase cluburi şi cămine
din Deva. culturale unde oamenii, după
orele lor de muncă, se strîng In
La obţinerea acestor succese diferite formaţii artistice ori îşi
un rol important l-a avut bi­ petrec timpul liber citind o car­
roul organizaţiei de bază, ca­ te, jucînd o pprtidă de şah etc.
re a mobilizat toate forţele între­ Despre rezultatele lor, să lă­
prinderii în lupta pentru a da săm să vorbească faptele.
oamenilor muncii tot mai multe La secţia artistică a clubului
produse. Un rol important l-a minier din Lupeni, funcţionează
avut şi conducerea întreprinde­ o echipă de dansuri populare şi
rii, care se ocupă cu grijă de una de balet, o echipă de tea­
fiecare problemiă, cît de mică tru care in primele trei luni ale
ar îi ea, şi stimulează iniţiati­ acestui an a dat două reprezen­
vele. Marele merit al conduce­ taţii., iar în prezent pregăteşte
rii este şi acela că aproape ton­ piesa „Surpriza", Tot în cadrul
te lucrările şi piesele necesare acestei secţii artistice, funcţio­
de la cele două noi secţii s-au nează şi o fanfară, o orchestră
executat în atelierele întreprin­ seini-simfonică care pregăteşte
derii şi cu fonduri proprii (fără concerte din Lehar, Straiiss,
investiţii speciale)'. Liszt, Ciprian Porumbescu etc.
De pildă, fabrica de pîine da­
că era executată de un trust
de specialitate, ea costa în ju­ n satul nostru, treburile
rul sumei de dduă sute mii lei. merg bine — ne scrie tov.
Colectivul întreprinderii a exe­
cutat-o cu mult mai puţin. Pie­ Nicolae Florea. In zilele trecu­
te am pus toată ştocătura cu
sele şi manopera nu au atins scindură şi am bătut trestia la
şcoală în sala nouă de clasă,
suma de 60.000 lei, iar calita­ cancelarie şi pe coridor. Munca
s-a făcut de către cetăţenii sa­
tea e destul de bună. La şirul tului nostru, ( mic de numai 70
de familii) cu toată dragostea.
realizărilor se mai poate adăuga Printre fruntaşi se numără Lo-
ghin Petica, feofil Igha, Pe-
şi faptul că, producţia de apă irliţ Anton, Florin Brîn şi al-
{iL
minerală Boholt, s-a mărit faţă
de anii trecuţi. Astăzi se pro­
duc 1.500.000 sticle anual. Ate­
lierele mecanice, tîmplărie, fa­
brica de nasturi, sectorul poli­ S abina Berindei din Valea
grafic etc., toate au contribuit Dosului, activează de pes­
şi contribuie la dezvoltarea con­ te 10 ani in cadrul căminului
tinuă a întreprinderii. cultural ca responsabilă a echi­
pelor artistice. Apreciindu-i-se
G H . M O R A R II
La atelierele C.F.R. Simeria, mişcarea de inovaţii se ex­
tinde de la. un an la altul. De pildă, în anul trecut au fost în­
registrate la cabinetul tehnic 105 propuneri de inovaţii, din­
tre care 86 s-au aplicat în procesul de producţie. In primul
trimestru al acestui an au fost înregistrate 22 propuneri din
care 10 sînt acceptate pentru aplicare.
IN CLIŞEU : Presă cu aer comprimat pentru presat antre-
toaze din .ciipru la cazănele de locomotivă. Această inovaţie a
fost realizată de tov. ÎOan Munteanu, desenator tehnic. Prin a-
plicarea acestei inovaţii se realizează economii de peste
135.000 Iei anual.
lume speciale pentru nevăzători, ci­
tite cu atenţie de membrii filialei e-
videnţiindu-se în această direcţie to­
varăşii Eugenia Kolin, Rozalia Toth,
Maria Berescu, Lica Maria, Barbara
luhasz şi Ioan Semeredtj pe care îi
pasionează atît cele scrise de Slavici
in „Comoara" şi în „Moara cu no­
roc’-, de Panait Istraii în „Ciulinii
bărăganului” ori de Jules Verne în
¦„Cinci, săptămîni în balon", cît şi
frumuseţea poeziilor lui Eminescu şi
ale lui Topîrceanu, fără să mai vor-
ţiile de viaţă. Aceasta anul trecui. ’A- ¦ bim de revista „Viaţă nouă", organ
cum, odată cu primăvara, instructorul al C.C, al Asociaţiei, abonată de pes-
ie 80 membri ai filialei.
plasările peniru recrutarea de elevi Se munceşte, se citeşte şi se gă­
peniru şcolile speciale, peniru cămi­ seşte iimp necesar Şi peniru cîrUec,
nul de orbi de Ia Dumbrăveni aflat dans şi voie bună.
in curs de organizare... n Cum ?, Ială.
Şi alie aspecte? lală-Ie. p E tuni; ori joi după-amiază. Din
i sala de spectacole a filialei răzbat
Cărţi, cîntec şi voie bună vocile cristaline ale fetelor acompa­
In secţia de confecţionat perii a niate de baritonul bărbaţilor. Se re­
cooperativei „Vremuri noi", din Arad petă. Sini zile rezervate repetiţiilor
e linişte desăvîrşită. Membrii filialei de cor. Tovarăşa Elena Nuri, deşi
lucrează cu sîrguinţă peniru îndepli­ esie nevăzătoare şi în acelaşi iimp
nirea sarcinilor ce ie revin I Să con­ maestră la şcoala profesională spe­
cială nr. 0 peniril oarbe şi elevă ia
fecţioneze perii de bună cdliiate. In şcoala populară de artă, secţia pian,
acelaşi iimp însă, atenţia ier este în­ conduce corul formai din peste 20 de
dreptată şi spre vocea lui Gheorghe membri ai filialei, după ce, bineînţe­
Milo!, instructor cultural. Aşa, riad les, s-a străduit înainte să armonizeze
pe rînd, în zilele de marţi, joi şi vi­ cîniecele şi să le transcrie peniru
neri s-au citit aci „Cei trei muşche­ a pulea fi ciiile de nevăzăiori.
tari" şi „Contele de Monte Crisio”,
„Colţ alb” şi „Toate pînzele sus”, E un simplu cor? Nu cred. Solis­
fragmente din opera maestrului Mi- tele Naslasia iuşan, Florica luxzăr,
hail Sadoveanu, minunatele poezii ale Marinela Păun, Gborgeta Flaiş şi so.
lui Eminescu şi Arghezi, ale lui Coş- lislul Âdalbert Boşneac îi dau şi mai
buc şi Topîrceanu.
multa xdaţă şi mai mult farmec.
Dar se rezumă la atît cititul in fi­ Spre concursurile de îa
lială ? Nu I Biblioteca are, pe Ungă Moscova
cele 300 de volume, folosite de ins­
Dar sportul, educaţia fizică, sînt
P.IS 3
„RÂB1GÎELEWIZORUL
de la mina Petrila şi-a
reluat activitatea
•
D e curînd, a fost satisfăcută o ve­ pozitive, b rig ăzile fru n taşe în m uncă,
trece ia cortibaterea lipsurilor.
strădaniile pe tărtmul culturali­ che dorinţă a m inerilor de la P e trila :
zării satului, a fost numită ca — Este criticat serviciul m ecanic
directoare a căminului cultural. şi-a reînceput activitatea „radiotclcvi- al m inei p en tru faptul că la g a le ria
Cu toată virsta înaintată (60 de de ocol a puţului orb nr. 7 lanţul de
ani) continuă să muncească cu zorul". D u p ă ce tim p în d e lu n g a t acest pe p a rte a u n d e circulă v ag o n etele pli­
zel fiind un exemplu pentru n e e s t e în. a p ă d e m u l t ă vt-em e, în tim p
ceilalţi. im p o rtan t m ijloc de agitaţie politică ce pom pa instalată acolo nu funcţio­
n ează. A cest lucru se îrilîinplă sub
R. H Â LM A G Y I n -a fost folosit, iată că din nou în ochii diferiţilor to v arăşi din co n d u ­
cere care tre c zilnic pe aici.
* sala de apel a m inei Petrila „pe
M uncitorul L udovic F a rc a ş a fost
C tudioul actorului amator e c r a n u l 1* r a d i o t e l e v i z o r u l u i a p a r i m a ­ g ăsit cu ţig ări îu m ină com iţînd as­
din Simeria, se apropie tfel o g ra v ă a b atere, u itîn d de cele
ginile aştep tate cu m u lt interes, im agini în v ă ţa te la c u rsu rile ce le-a u rm a t;
de încheierea primului an de F a ţă de acest caz, prin „radiotelevî
activitate. Pentru a putea ve­ care reprezintă aspecte pozitive şi n e­ z o r" se ia a titu d in e c o m b a tiv ă, a ră -
rifica rezuliatele învăţăturii în­ tîn d u -se ce pericol rep rezin tă călcarea
suşite de elevii acestui studio, la gative din activitatea m inei, iar prin N .T.S.
18 mai a.c., se vor ţine examene
de sfirşit de aii. Cele trei spec­ difuzoare se dau explicaţiile necesare. Se ştie că d a to rită grijii ce se a-
tacole experimentale care au cordă m inerilor, au luat fiinţă în sub­
fost puse în scenă pînă acum de D in nou în faţa „radiotelevizorului" teran posturi san itare de prim -ajutor.
N. PO PO N însăşi elevii studioului sîrit o Iată însă că din c a u z a neglijenţei per­
dovadă, că in cadrul acestuia se a d u n ă la p rezentarea fiecărui p ro­ so n alu lu i san itar, postul de Ia orizon­
s-a muncit cu sîrguinţă pentru tul 10 n u fu n c ţio n e a z ă d e cît în d o u ă
a forma, cadre pregătite in muti­ g ra m zeci şi zeci de oam eni ai m u n ­ schinţburi. In schim bul trei postul de
ca artistică. p rim -aju fo r este închis. Şl, faţă de
cii, ' la in tr a r e a s a u ieşirea d in „ şu t" a c e a stă situ aţie, „ ra d io te le v iz o ru l" ia
I. C O N S T A N T I N poziţie.
şi urm ăresc cu m are atenţie pro­
•ir In sfirşit, p rd g ram u l se încheie prin
gram ul. chem ări ad resate colectivului m inei de
| n s'atu! Văleni, din comuna a întîm pina ziua de 1 M ai cu rea­
" TIomorod, cursurile ' şcolii V izionînd actualul p ro g iath âl „ra- liz ă ri d e o s e b ite îii p ro d u c ţie .
elementare sînt frecventate de
32 copii. Cu toate că mulţi ele­ dioteievlzorului" se poate constata R e a c t i v i z a r e a ivr a c b o i e l e v j z o n i l u i “ a -
vi locuiesc departe de şcoală, ra tă că a crescut preocuparea C om i­
datorită străduinţei învăţători­ p re o c u p a re a C o m ite tu lu i de p a rtid al tetului de pârtie^ d e la m in ă faţă de
lor Iosif Pascu şi Ion Blaga, îm b u n ătăţirea m uncii poljjice,
aceştia frecventează totuşi şcoa­ m inei Petrila şi al colectivului de re­
la. Mutica rodnică a cadrelor di­ E ste n e c e s a r în s ă s ă se d e ă o şl
dactice este materializată şi aici dacţie pentrii în to cm irea unui pro g ram m ai m a re atenţie întocm irii p ro g ram e ­
prin'calificativele frumoase cu­ lor viitoare, lu în d u -se poziţie faţă de
prinse în cataloagele claselor. cît m ai atră g ă to r, care să cu p rin d ă unele aspecte negative care sînt m al
frecvente, c a de pildă absenţelte n e m o ­
IO N D Â TU aspectele cele m ăi seitinificative din tivate, indisciplina, risipa de m ateriale
etc.
v ia ţa m inei.
A r fi d e d o r it s ă n u se m a i Ia c ă
A ctualul p ro g ra m este a x at pe p opu­ întreruperi în activ itatea „râdioteievi-
la rizarea iniţiativei brigăzii de m ineri zorului", ci s ă aib ă activ itate perrfiâ-
c o n d u să de T u caciuc M ihai de la A- n e n tă co n stitu in d astfel un m ijloc efica­
n in o ă sa , în în tîm p in a re a zilei de t ce de în lă tu ra re a m u lto r iipsuri, dd
M ai, com băf7fidu-se to to d ată printr-o
satiră u stu răto are unele aspecte ne­ p o p u larizare a faptelor pozitive.
g ativ e din activitatea m inei.
U. P.
„R adiotelevizorul" prezintă rezulta­
tele o b ţin u te de brig ăzile care, aplică
in iţia tiv a lui T u c a c iu c, ara ţii sar­
cinile ce revin conducerii sectoarelor în
crearea condiţiilor necesare pentru ca
a n g a j a m e n t e l e lu a te s ă p o a t ă fi î n ­
deplinite.
B rigăzile de m ineri conduse de to­
u sprijinul Comitetului exe- v a ră şii Iuliu B orca, F ran c isc B arlha,
^ cutiv al sfătuim popular
al oraşului Deva, în curînd vor G h eo rg h c M icheev şi altele care şi-au
începe lucrările de amenajare a
studioului de radioficare din lo­ lu a t a n g a ja m e n tu l de a d a în fiecare
calitate. Uşa de la intrare şi pe­
reţii vor fi capitonaţi în întregi­ zi, de fiecare om , o to n ă de c ă rb u n e
me pentru o măi bună izolare
fonică şi se va parchetă sala. peste sarcinile de plan, au reuşit
Studioul se va înzestra cu o dis­
cotecă pentru plăci, o masă se- printr-o m uncă însufleţită să dea între
miovală şi alte lucruri necesare
pentru transmiterea de muzică 1,540 to n e şi 1,810 to n e p este p re v e ­
din studioul centrului, de că­
tre diferite formaţii corale şi derile planului, d e p ă ş in d u -ş i astfel
orchestre, se vor construi trei
trepte semicerc. sim ţitor angajam entele.
PETRE JU RCO N I D upă ce p ro g ram u l prezintă faptele
0 0 0 0 0 c 0 0 0 0 < x > 0 0 < x > < c > c > < > < x > < x > c > < > 0 < > < > 0 < > < > 0 < x x > < > 0 jc' ^ O O O O O O O O O O O v
OFERTĂ I0MF SERVICII)
Sanatoriul T.B.C. Brad angajează bucătar calificat, cu sa- c
lariul tarifar de 650 lei plus 150 lei spor de periclitate. 1 se ap
fsigură gratuit cameră de locuit. c
> Cei interesaţi vor depune cereri la adresa de mai sus. S
*
kfo embrii formaţiilor artistice (,—ţ>coooooooooooooooooooooooooooc<><v?ooo<>oooooo<xx>oo<r-L
• ® ale căminului cultural din
Zlatna au hotărît să se înscrie ANUNŢ
în cel de al V-lea concurs al
formaţiilor artistice de amatori DIRECŢIA CONSERVATO­ către o comisie specială.
de la sate cu o formaţie mixtă RULUI „CIPRIAN PORUM­ Condiţiile de participare sint
de cor, două echipe de teatru, o BESCU" SI INSTITUTUL. DE
echipă de dansuri populare, o TEATRU S'I CINEMATOGRA­ următoarele:
brigadă artistică de agitaţie, so­ FIE „ION LUCA CARAGIALE**
lişti vocali şi instrumentişti. DIN BUCLIREŞTI, recrutează — să; nu depăşească virsta de
La activitatea culturală din Zlat­ prin Casa regională de creaţie 25 ani ;
na îşi aiiuc o contribuţie de sea­ elemente talentate pentru exa­
mă şi cadrele didactice. Dintre — să fie elemente talentate,
acestea, mai activi sînt tovarăşii menul de admitere ce se va ţine cu deosebite înclinaţii pentru
Roman Pop şi Viorica Pop, iar una din următoarele ramuri:
dintre membrii formaţiilor artis­ în luna septembrie la Bucu­ teatru, canto, instrumente cu
tice se remarcă Ion Todea, Pe­ reşti. coarde, instrumente de suflat,
tru Hora, Eugenia Plută şi Gh. dirijat sau compoziţie.
Mertan. In acest, scop, doritorii se vor
prezenta Ia Deva în ziua de 29 Se recomandă să fie propuşi
M. V IC TO R aprilie, ora 9, la Casa regională in special fii de muncitori şi
de creaţie, str. Bariţiu nr. 2, un­ ţărani muncitori — de preferin­
de va avea loc selecţionarea de ţă absolvenţi ai unei şcoli me­
dii cu examen de maturitate.
neglijate? N u l Să ne oprim deci şi duinţă şi bineînţeles prin multă răb­ Damian Ureche şi ceilalţi. Au plăcut
aici, să cunoaştem şi frumoasele re­ dare, din cei 40 de şahişti ai filialei, lucrările aceslui mănunchi de mem­
zultate obţinute de tinerele şi iinerii la fete, 5 jucătoare sini de categoria bri ai cercului literar?, lată rezulta­
conduşi de insirucioarea sportivă Ana 111-a şi 7 de categoria IV-a, ia băr­ tul concret. Lui Pachici i s-a cerut
Cazan. baţi un jucător esie de categoria II-a, să citească membrilor filialei poezia
un jucător de categoria III-ă şi pa­ „In orice floare", Iui Micu „Prima
Iată cîieva: Elena Roioroaie s-a tru de categoria IV-a. Tovarăşele Ma­ dragoste”, iar Damian Ureche „Sculp­
clasai prima pe ţară la Sparlachia- rinela Păun, Constanţa Plorescu şi torul" şi „De ziua ia”. ¦Pot fi mul­
da nevăzătorilor care a avut loc ta Tamara Greblă participind în pre­ ţumiţi ? Pot., mai ales dacă .ţinem sea­
Bucureşii sărind fără avtnt 1,93 rne- zent la sferturile de finală ale cam­ ma că membrii filialei din Arad, şi
iri în lungirile, iar Margareta Carp pionatului republican feminin' de şah. Asociaţia orbilor din R.P.R. solicită
s-a clasat prima pe ţară la aruncarea tinerilor scriitori arădeni să vină cît
greutăţii. Iată deci că şi rezultatele răbdării mai des în mijlocul lor cu ocazia
la mesele de şah sînt mereu mai fru­ şezătorilor literare pe care le vor or­
Cum s-a ajuns ta acesie rezultate? moase... ganiza cu regularitate.
Prin muncă, prin antrenamente, prin
perseverenţă, hi fiecare luni, marţi, ..IA fost o zi obişnuită de activita­
joi şi sîmbăiă, înire orele 16 şi 18, te în duminica aceasta de aprilie ţa
douăsprezece fete şi pairn bărbaţi se filială.
antrenează disciplinat, sirăduindu-se O şezătoare literară
în momentul de faţă să cunoască ta Cu acest prilej membrii cercului-
perfecţie atît probele de gimnastică Răzbat pînă în stradă melodiile de liierar „AI. Sahia" şi-au găsit noi
cerule la categoria a Ill-ă, exerciţii simpatizanţi, alţi oameni care să le
la sol şi aparate, precum şi la atle­ aprecieze activitatea şi să aştepte de
tism. Ia ei lucrări mai buhe, iar membrii
asociaţiei, un prilej nou de a-şi pe­
Pentru ce ioaie 'acestea? Poale trece în chip plăcut şi folositor timpul .
lor liber..:
numai peniru sănătate, peniru întă­ muzică uşoară şi populară. Un grup
rAm făcui deci un scurt popas, în
rirea corpului. Exisiă însă şi aliă do­ de fele siau în jurul pickupului, alt pragul acesta de primăvară ia fi­
rinţă in sufletul membrilor filialei j liala. din Arad a Asociaţiei orbilor
aceea de a reuşi prin rezultatele pc grup joacă şah, altul domino... O zi 'din R.P.R.
care le vor obţine, să participe lă
obişnuită de aciiviiaie ? Poate I Şi Se munceşte cu interes peniru a
concursurile sportive inlernaţiqiiale de se obţine succese : mereu mai fru­
iotuşi... Se face linişte. Pe scena sim­ moase. Şij poaie că viitorul apropiat 4
la Moscova. ne va aduce şi veşti frumoase im ¦
Bineînţeles că le dorini succes. .; plă, ta 6 rnasă simplă, Dimitru Pa- ceea ce priveşte concursurile, interna­
ţionale de la Moscova..;
In domeniul... răbdării chici, Mircea Micu, Damian Ureche,
IO A N ŞIDVA1NA
Dar perspectiva plecării la Mosco­ 'Marcel Sloinescu.
va a membrilor filialei nu poate, să D. S iS IT E A Ş l}
•O *, - * ‘A ’ '
nu ne facă să poposim şi cităva vre­ „Deschidem prima şezătoare lite­
me in sala de şah a filialei. Cine
rară din cadrul filialei noastre şi sa-
joacă aici? Să dăm numele lor?
Inlătii în mijlocul nostru pe iinerii
Patruzeci ar fi prea multe. Trebiilb
scriilori membri ai cercului literar
să spunem Insă că prin multă stră­
,jAl. Şahia"...
Şi apoi din nou linişte, atenţie...
Sala de spectacole a filialei e arhi­
plină\ Nevăzăiorii din oraşul nostru
sînt curioşi să cunoască parte din
lucrările literare ale celor chemaţi să
oglindească viaţa, activitatea creatoa­
re, munca in ţoală măreţia ei.
Citeşte. Pachici, apoi 'Mircea Mied,