Page 89 - 1958-04
P. 89
P R O lW T .iff DlN TOATE J Ă PALE UNIŢI-VA! o o o o o o o o o o o o o o o o - o o o o o o oo-eo e o - o o o a
80 Ţărani muncitori cu gospodării individuale! Caleas
tbună stării familiilor voastre este calea agriculturii<
b Sîuilent! fruntaşi | 1socialiste! Urmaţi exemplul ţăranilor muncitori care)
\au păşit pe drumul agriculturii socialiste! Uniţi-vă<1
g In cadrul sesiunilor ştiinţifice stu- 8 ,în gospodării agricole colective, în întovărăşiri /
Luptaţi pentru sporirea producţiei agricole!
g denţeşti s-au evidenţiat lucrările unor 8
(Din Ghemările G.G. al P.M.R. cu prilejul zilei de I Mai 1958)'
8 sludcuţi ai Instiluiului de m ine din ^
'(
8 Petroşani. g
lată ciţiva dintre studenţii care a u g
prezentat lucrări.
Anul X Nr. 1047 Marţi 29 aprilie 1958 4 pagini 20 bani n i c T o ^ zs p i e r d u t ă ,
toate forţele pentru terminarea
grabnică a însămîntarilor
DE PR AVARA
SUCCESE In ultim ele zile tim pul s-a în d rep tat, m ul în săm în ţărilo r. In gospodăriile po-
devenind prielnic grăbirii ritm ului lu Iective s-a a ra t p în ă a cu m n u m a i 33 la
ALE FEROVIARILOR DIN TEIUŞ crărilor din această cam panie. In a- sută din su p ra fa ţa p lan ificată si s-a în-
Depoul de locomotive culaţiei şi pentru a ridica tot m ai sus ceste zile b u n e de lucru, p ro cen tu l de s ă m î n f a t 19 la s u t ă , i a r în î n t o v ă r ă ş i r i
steagul yitrecerii socialiste. R ezultatele realizare a planului de însăm înţări a
Colectivul depoului de locom otive din d e p î n ă a c u m s în t d e m n e d e a fi m e n C 0R1N D A T1BER1U c rescu t în ra io n u l Ilia de la 28,38 la s-a a ra t 24 Ia su tă şi s-a în s ă m în ţa t
Teiuş şi-a inzecit eforturile pentru a ţio n a te . A stfel, la 22 aprilie a.c. p lan u l anul IV m ine 36,35 la su tă. In ra io n u l H u n e d o a ra n u m a i 7,28 Ia su tă d in s u p ra fa ţa p la
in tim p in a ziua de 1 M ai cu cele m ai pro d u cţiei g lo b a le a fost re a liz a t în a c re sc u t în aceste p a tru zile de la nificată. A ceste realizări sîn t extrem
fru m o ase rezu ltate în m u n că. T u ra l-a isŞ'X-Jsji 33,40 la 35,05 la su tă. A c est ritm este de slab e d acă ne g in d im la fap tu l că
de la m a n ip u la r e a c o m b u stib ilu lu i s-a p r o p o r ţie d e 107 ta s u tă în lo c d e 105 fără îndoială n esatisfăcăto r dacă ţinem unităţile socialiste au m ari posibilităţi
a n g a j a t c a în c in ste a 'ui 1 A lai să-^i Hi sea m a de in tirzierea lu crărilo r din c a m penlru a a ra şi în săm în ţa zilnic su
d e p ă ş e a s c ă p lan u l cu 20 la su tă, d a r la su tă cît p re v e d e a a n g a ja m e n tu l în m p a n ia de p rim ă v a ră şi de p o sibilităţile prafeţe m ari de teren. A ceastă situ a
a n g a ja m e n tu l lor a fpr t d e p ăşit cu 22 existente în raio an ele respective. D ar ţie im p u n e să se ia m ă su ri g ra b n ic e
la s u tă . P i n ă la 22 a p rilie a c. u n loc c in ste a zilei de 1 M ai. S -a u re p a ra i V A SILE ELEN A s-a re a liz at totuşi m ai m u lt în aces pentru grăbirea lucrărilor de arături şi
de fru n te a o cu p at şi p e rso n alu l de lor anul IV m in e te ra io a n e decît s-a re a liz a t în ra io a însăm înţări.
com otivă care a reuşit să econom i peste p la n 20 v a g o a n e m a rfă şi 35 v a nele O răştie, A lba, Sebeş şi H aţeg, care
s e a s c ă 113,7 to n e c o m b u stib il c o n v e n au aceleaşi posibili lăţi.
ţional. In fruntea întrecerii s-a si go an e de clasă, iar im obilizarea v a
tu a t b rig a d a de pe lo co m o tiv a 50.357 In aceleaşi p atru zile graficul în să-
c o m p u să din m ecanicii lo an P o p a G li- g o a n e l o r d e fe c te a f o s t r e d u s ă cu 100 m în ţărilo r în raionul Sebeş nu a cres O rg an ele de partid şl de sta t vor
g o r A tedrca cu fochistii lor, care au cut nici m ă c a r cu un procent, în r a
re a liz a t o e c o n o m ie d e 15,4 to n e c o m la s u tă . P e lin g ă a c e s te a , co le ctiv u l ionul A lba a crescut doar cu un pro trebui ca în zilele ce u rm e a z ă să m o
bustibil co nvenţional reducind ' norm a cent, ia r in ra io n u l O ră şîie cu d ouă
cie c o n s u m c u 1G l a s u t ă . reviziei de v a g o a n e a reuşit să colec procente. b iliz e ze to a te fo rţe le d in G.A.S'., S M .T.,
teze o c a n tita te de 1.500 k g . fier vechi.
Revizia de vagoane C ercetind această situaţie se n a ş G .A .C ., în to v ă ră ş iri şi sec ta ru l in d i
te în tre b a re a : cu m de în ra io a n e le
C olectivul de aici d e p u n e to ate efor S e b e ş, A lb a şi O ră ş tie s -a î n s ă m în ţa t vidual, pentru a g răb i ritm ul în să m în ţă
turile p en tru a a sig u ra sig u ra n ţa cir atit de p u ţin in u ltim ele p a tru zile,
Cel m ai bine au m uncit lăcătuşii de d tu i tim pul s-a m e n ţin u t frum os, pe rilor. C onducerile g o spodăriilor de stat
cită v rem e în ra io n u l Ilia graficul în să-
revizie loan A vram , lacob M u n iean u . m în ţă rilo r a c rescu t cu 8 p rocente ? şi ale S .M .T ,-urilor vor trebui să ia
R ăsp u n su l nu este greu de găsit. Din
T raian D obrolă, electricianul Viorel această situaţie se vede că organele m ăsuri pentru a o rg an iza m unca m eca
de p a rtid şi de s ta t d in ra io a n e le S e b e ş,
Raţ, curăţitorii de v a g o an e V asile Fle- A lba şi O răştie nu au avut aceeaşi nizatorilor pe schim buri, -litru ca
preocupare faţă de cam p an ia de în să
şer şi la c o b V erdcş. m în ţări pc care au a \u t-o cele aln ra m aşinile şi tra c to a re '? să poată lucra
ionul Ilia.
din plin, a tit ziua cît şi n o a p te a.
R a io a n e le A lba, B ra d şi S eb eş se
A D RIA N OTC1U p re z in tă slab şi cu a ră tu rile p e n lru în- M uncitori din G .A .S. şi S.M .T., co
(de la su b re d ac ţia n o astră sătn în ţări. In ra io n u l A lba s-a a ra t lectivişti şi în to v ărăşiţi, ţă ra n i m u n c i
d o ar 23 la su tă din su p ra fa ţa plani- tori cu gosp o d ării individuale, luptaţi
v o lu n ta ră ).
DE PRODUCŢIE MĂRITĂ cu eforturi sporite pentru term in area
grabnică a în săm în ţărilo r!
Foşfla ssSsiisi Iii c a d r u l s e c ţie i c o n s - L U P E N I ( de la s u b re d a c ţia n o a s dpit ca sondele să foreze în plin, să SITU A ŢIA ÎN SĂ M ÎN Ţ Ă R IL O R PE
Irucţii m etalice din C om tră v o lu n tară). La sectoarele B .r tă - nu se producă defecţiuni tehnice. R e R A IO A N E LA DATA D E 26 A P R IL IE
a sectoarelor binatul siderurgic H u n e teni şi A n in o a s a din c a d ru l în tr e p r in zultatele au întrecut aşteptările. Secto
d o a ra lu crează şi stido- derii de ex p lo rări L u p en i a av u t loc rul de foraj B ărb ăten i a depăşit p la ILIA 36,35 %
Din iniţiativa corniicliilui de partid de. c u r î n d u n e v e n i m e n t d e o s e b i t . C o n u l c u 66 la s u tă , ia r s e c to ru l A n i 35,05 % j
la mina Lupeni a luat jiinţâ, cu puţin rin l o a n S f e t c u . P r i n d e p ă ş i r e a m s - lectivele s-au în tre c u t p e n tru cea mai n o a sa cu 55 la sulă. B rig a d a sondei H U N ED O A RA
timp In. urmă, poşta zilnică a sectoa m a r c p r o d u c ţ i e în c i n s t e a zile.' d e I nr. 5.212 de la sectorul B ărb ăten i c o n
relor. Aici sint trecute, prin grija iov. die a norm ei cu 2 0 — 22 la sută, M ai. In ziua de p ro d u c ţie m ă ita au dusă de brigadierul D um itru Popescu, O R Ă Ş T IE 30,30 % |
V'. Salomia, anumite aspecte pozitive şi com unistul Sfetcu s-a situat p rin m u n c i t to ţi c u m u lt a v în t. D e la rr:a- a depăşit cu m ult sarcinile de plan.
negative din cadrul sectoarelor. tre fru n taşii întrecerii în cinstea zi
lei de 1 M a i. nipulantul de m ateriale, care asigură G R IG O R E G O A.NŢA
fală ce se putea cili ta această poş
tă a sectoarelor in ziua de 21 aprilie. IN C L I Ş E U : su d o ru l Sfetcu la
...Brigada condusă de iov. Petre locul de m u n că. ş a n tie ru l cu cele n e ce sare, şi p în ă la c peste plan ficală p e n tru a se în s ă m în ţa în c a m
Sninu de la sectorul III a extras din in g in eru l şef de sector, toţi s au strâ- p a n ia de p rim ă v a ră , in ra io n u l B rad
abataj in plus 50 tone de cărbune. H A ŢEG 29,03 % j
...Muncitorii atelierului mecanic au 70C : C olectivul de m u n că al exploatării 25 la su lă ia r in ra io n u l S e b e ş 24 la A LB A 20,18% J
avut ca angajament .în cinstea zilei m iniere de talc din cadrul Trustului sută, în tim p ce în ra io n u l F ia s-a
PRIN MUNCA VOLUNTARA m inier H unedoara întîm pină ziua de 1 realizat 40 la su tă din p lan u l de a r ă
de 7 Mai. să efeduezz. 300.. orc. mim- M ai hotărît sa şi realizeze a n g a ja m e n tu ri, în r a i o n u l H u n e d o a r a 41 la s u tă ,
t.ă voluntară. Pină la 21 aprilie au e- CALAN (de la subredacţia tară, numai in perioada 1—20 te le l u a t e . ia r în ra io n u l O ră ştie 33 la su tă. SE B E Ş 18-15%
jectuat w ore muncă voluntară.
noastră voluntară). Muncitorii, aprilie au luat parte peste 500 întrecerea socialistă d in ţa ’ sectorul LI C IA N G -S U O rg an izaţiile de partid şi sfaturile B R A D 1 5 , 7 8 ;% |
...Ce are de spus brigada iov. loan inginerii, tehnicienii şi funcţio de salariaţi. m in ie r L elese şi G o v ă jd ia , p re c u m şi a n u l IV m in e populare vor trebui să sprijine m ai
Schianu din sectorul IV R, care nu se narii uzinei „Victoria", mobili d in tre echipele de p re p a ra to ri de la m ult u nitălile socialiste din ag ric u ltu
¦achită de sarcinile de producţie? zaţi (ie comitetul de întreprin Tot în cursul acestei luni s-au instalaţia de p rep arare a talcului — mm ră pentru ca acestea să g ră b e asc ă rit
dere, au început amenajarea descărcat prin muncă voluntară Zlaşii, a făcut să se obţină o serie de
Poşta zilnică a sectoarelor are un prin muncă voluntară a unui zeci de vagoane cu cocs, mine succese. D intre echipele de m ineri s-a -© ® -
roi important in cadrul minei. F.a sti parc in incinta uzinei. S-au reu şi alte materiale, pentru ca e v id e n ţia t cea. c o n d u s ă de M u s a P.
mulează oamenii care obţin succese plantat pomi, arbuşti, s-au făcut vagoanele să nu intre in locaţie Ş uica, c are a d a t peste 4 tone laic DESCHIDEREA EXPOZIŢIEI
in muncă, iar pe de albi parte, critică ronduri şi s-au plantat flori. La slealit. L a fel, ech ip a .riin e rj'iii Re-
anumite deficienţe care sc ivesc. această acţiune de înfrumuseţa şi să scumpească preţui de cost fru R a d o a n c de la lu c ră rile de in v e s gazetelor de perei O
re a uzinei prin muncă volun tiţii m in iere, a re a liz a t p lan u l în p ro
-f. •-«- .e«•»••« al produselor uzinei. po rţie dc 116 la su tă, ia r echipa tov. Concursul „Pentru cea m ai bună g a C.C. al P.M .R ., p rin t-se c re la r al C o
D um ilru S ta n a a realizat plan u l în zetă de perete", o rg a n iz a t de ziarul
Concursul echipelor IO SIF CRAŞCA p ro p o rţie de 103 la su tă. „D ru m u l so cia lism u lu i”, a luat sfîrşit
sanitare de Cruce roşie în u rm ă cu citev a zile. Şi, a şa c u m a
In cad ru l instalaţiei de p rep arare, fost p revăzut, cele m ai bune g azete de m itetului regional P.M .R . H un ed o ara,
De curînd s-a desfăşurat la p e r e t e d i n î n t r e p r i n d e r i , G . A . t ., G . A . S . ,
ilia concursul echipelor sanitare D avid L azăr, secretar al C om itetului
de. Cruce roşie. La concurs au
participat 7 echipe. R eg io n al P..M .R. H u n e d o a r a , A n d rei
După trecerea probelor practi C ervencovici, m em b ru al biroului co
ce şi teoretice s-a făcut clasa
mentul. Pe locul I s-a clasat m itetului regional P.M .R ., num eroşi
echipa sanitară din satul Bam-
potoc, pe locul Ii echipa sanita s-a e v id e n ţia t tov. lo a n P ă d u ra ru , instituţii şi sate au fost ex p u se in tr-o activişti de partid şi de stat, m em bri
ra din satul Holdea şi pe locul
111 cea de la G.A.S. Lăpuşnic. din satul Covragi, raionul Haţeg, tuit insigna „Fruntaş în acţiu G h e o rg h e C h eb ac, A rsen ic P o g a n şi ZA M FIR V A SILE expoziţie. ai colectivelor de redacţie ale g azele
a luat iniţiativa amenajării unei nea de economisire". Această alţii, care au a n tre n a t m uncitorii p e n 8 an u l IV eleclro -m e ca n ic â E xpoziţia, o rg a n iz a tă în localul din lor de perete, o am en i ai m uncii din în
T. C R 1Ş A N grădini de vară pe un loc viran insignă se acordă salariaţilor tru a da cît m ai m ult talc m ă c in a t A c OO OO OOOO OO OO OO OOOO OO OO OO OO OO (. 8 trep rin d erile şi institu ţiile o ra şu lu i D e
numit „Prund". Această grădină C.E.C., mandatarilor C.E.C., din peste plan. str. D r. P e tru G ro z a nr. 3 D eva, a (ost va.
Produse mai multe se va numi „Grădina pionieri întreprinderi, instituţii, comune, d e sc h isă în ziu a de 27 aprilie a.c. La
ţăranilor muncitori lor". lucrătorilor poştali, membrilor PE T R U S lîC IU festivitatea de deschidere au luat parte Cu prilejul feslivilăţii de deschidere
comisiilor de sprijin. corespondent tov. Ilie V e ra eţ, m e m b ru su p lea n t al tov. Ion S îrbu, re d a cto r şef al ziarului
Cooperativa „Mureşul" din Pînă acum a fost curăţit tere „D rum ul socialism ului", a făcut o ex
Ilia a vindut în anul trecut ţă nul, s-au plantat o serie de pomi La acordarea acestei insigne O întreprindere eu largi ' — punere din care au reieşit rezultatele
ranilor muncitori cu 3.680 pe şi urmează a se mai planta cas se ţine seama de contribuţia a- obţinute de m ajo ritatea gazelelor de
rechi încălţăminte, 235 bucăţi tani şi plopi. dusă pe perioada de un an la perele aflate în co n cu rs, rolul pe care
maşini' de cusut, 85 aparate dc l-au în d ep lin it ace ste a în m o b iliz a re a
radio şi 128 grape mai mult ca N1COLAE ROŞU realizarea şi depăşirea planului, o a m e n ilo r m uncii la re a liz area s a rc i
în anul 1956.
Pregătesc noi piese ritmicitatea îndeplinirii planului, ~~ perspective de dezvoltare nilor de p ro d u c ţie , la c o m b a te re a şi
Aceste cifre oglindesc grija de teatru creşterea numărului de depună lichidarea unor lipsuri care au existat.
care se acordă ţărănimii munci tori etc. Întreprinderea de industrie îndeplinirii sarcinilor de plan, nizarea in bună parle a proce
toare pentru ridicarea bunăstării Cele trei echipe culturale din Uvală „Vasile Roaită" din Na- s-au obţinut succese importante sului de producţie, fapt care a Expoziţia va răm în e deschisă pină
ş,ale materiale. comuna Hărău, raionul Ilia, pre Cei distinşi cu această insignă în a d o u a ju m ă ta te a lunii m ai, cîn d
se va face prem ierea celor m ai bune
A D RIA N C O STEA
gătesc noi piese de teatru. Prin vor fi înscrişi în cartea de o- laţ-Yad este una din cele mai atit in cursul anului trecut, cit influenţat favorabil mărirea pro g a z e t e d e p e r e te .
„Colţul U.T.C."
tre acestea se află p iesele: noare a C.E.C. Instituirea aces prospere unităţi din raionul Ha şi in primele trei .lu n i. ale anu ductivităţii muncii şi reducerea
Din iniţiativa Comitetului ra
ional U.T.M. Ilia a început sa „Zece fete de măritat", „Nu mă tei insigne constituie o răsplată ţeg. lui in curs. Astfel, planul de pro preţului de cost. Tehnicienii în lU lM M im
se organizeze în cadru! organi însor" şi o piesă în limba ma a muncii celor care se disting Datorită preocupării atente a ducţie pe anul 1957 a fost reali treprinderii au trecut de aseme
zaţiilor de bază U.T.M., la că ghiară. Aceste piese vor fi pre în acţiunea de economisire. zat in proporţie de 122,55 la su nea Ia revizuirea tuturor consu d eţMttăt&tdl
minele culturale şi cluburile zentate în curînd în faţa publicu colectivului dc conducere, care tă pe întreaga întreprindere. La murilor specifice pe produs.
muncitoreşti, „Colţul U.T.C.". a ştiut să antreneze întreaga
La aceste ¦„colţuri" se expun lui spectator. V A S I L E P I E N A R U masă a salariaţilor în vederea fel, importante depăşiri de plan Aşa după cum am menţionai
fotografiile eroilor utecişii, as
pecte care oglindesc lupta tine M. LA ZA RO V IC I au fost înregistrate şi în lunile in titlul acestor scurte însem & g.
retului etc.
Lucrări de interes Controlul calităţii produselor fabricii „Sebeşul" cere multă primului trimestru al anului în nări, întreprinderea „Vasile LV PENI (de la subredacţia
Pînă în prezent s-au amenajat obştesc atenţie şi pricepere. Ioana Drăghiciţi îndeplineşte această curs. Roaită" din Nalaţ-Yad are largi noastră voluntară). — In Valea
asemenea colţuri la biblioteca noVbiiităţi de dezvoltare. Astfel, Jiului, ca urmare a îmbunătă
raionala ilia, G.A.C. „11 Iunie" Prin contribuţia voluntară în Conducerea unităţii nu s-a în acest an s-a prevăzut ca să ţirii. noului sistem de salarizare,
din Bretea Mureşană,. organiza bani şi in natură a cetăţenilor mulţumit numai cu luarea celor se construiască o uscătorie de nivelul de frai al oamenilor
ţia de buză U.T.M. din .satul din comuna Peştiş, raionul Hu mai potrivite măsuri pentru de cherestea, care va permite acce muncii a crescut in mod simţi
Lăpuşnic. nedoara, se va electrifica în a- păşirea cifrelor de plan, ci s-a lerarea procesului de producţie tor.
cest an salul Peştişu Mare. In preocupat in mod temeinic şi de şi îmbunătăţirea calităţii pro
C. TR A IA N acest scop s-a încasat pînă a- introducerea de noi sortimente, duselor. De asemenea, tot în a- Pentru a-şi putea cumpăra
cum suma de 8.000 lei şi s-au uimind 'astfel calea trasată- de cest an se va trece la mecaniza mai uşor diferite obiecte şi cons
„Grădina pionierilor“ procurat 80 stilpi care au şi fost plenara 'C.C. ai P.M.R. din de rea în întregime a procesului de trui locuinţe, minerii s-au obiş
transportaţi pe locurile unde vor cembrie 1956. Ea a căutat ca fo producţie la secţia siropărie. nuit să economisească banii la
Organizaţia de bază P.M.R. fi plantaţi. losind toate resursele locale, ra- precum şi la introducerea de noi C.E.C. Astfel, depunerea econo
ţionalizînd procesul de producţie utilaje la ramura textilă. miilor la C.E.C. a căpătat in ul
Şi cetăţenii din satele M ine şi mobilizmd toţi muncitorii, să timii! timp in Valea Jiului un
rali, Josani, Almaş şi Peştişu introducă în planul de producţie Nu putem încheia rînduriie adevărat caracter de masă.
Mic au hotărît efectuarea mai noi sortimente ca : divanuri-pat, rle faţă fără a aminti numele
multor lucrări de interes obştesc. a citorva muncitori fruntaşi, ca In trimestrul I al acestui an
Din sumele stabilite pentru exe pinză dos de saltea, pinză pen re au înregistrat, tună de lună s-au depus Ia C.E.C. cu 1.900.000
cutarea acestor lucrări . s-a în importante depăşiri de p ian : lei mai mult decît in trimestrul
casai peste 90 la sută. tru dormeze, piatră eoneasată şi iimplarii Aurel Micioşoni, Ben- l al anului 1957.
G H E O R G H E CO LC F.RU altele. venuto Coradini, losif Selijnic In munca de economisire se
evidenţiază ghişeul C.E.C. din
Instituirea insignei Reducerea preţului de cost al şi Anton Luchini, tapiierul Con cadrul autobazei Combinatului
„Rfluntaş în acţiunea de produselor este o altă proble carbonifer Petroşani, al cărui
mă centrală de care conduce stantin Petrescu, tinichigiul mandatar este tov. Aurelia Mnr-
economisire" ton, care a reuşit să atragă 90
rea întreprinderii ea şi întregul Gheorghe Gabor şi alţii. la sută din salariaţi, să depună
colectiv, s-a preocupat în per Ni CU SB U C H EA
manenţă. Astfel, odată cu intro
Printr-o hotărîre recentă a funcţie î” secţia Kett-apretură, cu multă dragoste. ducerea curentului electric în în- ( d e l a s u b r e d a c ţ i a n o a s t r ă v o lunar diferite sume la C.E.C.
Consiliului de Miniştri s-a insti IN CLIŞEU : Ioana Drăgliiciu coiitroiind o pereche de ciorapi. Uc’priii Lre, s-a trecut la meca lu n tară din H a ţeg ) NI COLA E SUC1U