Page 9 - 1958-04

o â lir e de PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA

O veste care a umplut de bu­ ISTORICA
curie inimile tuturor oamenilor
cinstiţi din întreaga lume s-a

răspîndit cu iuţeala <gîridului pe Omenirea estg astfel — din

întregul, glob pămîntesc. La Re­ Nu e întîmplător deci, în a- nou — martora unei noi şi: mă­
centa sesiune, Sovietul Suprem al ceste condiţii, că problema vi­
reţe acţiuni de pace a Uniunii
li.R.S.Ş. a adoptat hotărîrea, is-; fală. şi imperioasă a zilelor noa-
Sovietice. Această acţiune a stîr-
torică, de importanţă primordia- stre e problema dezarmării, cu
nit un uriaş ecou în lumea în­
lă pentru pacea lumii, de a în- multiplele şi complexele sale la-
treagă. Chiar şi cercurile căro­
ceţa , unilateral experienţele nu turi, dintre care însă cea mai
ra Uniunea Sovietică nu Ie
cleare. 1 importantă e problema încetă­ este pe plac sînt nevoite să re­ Anul X Nr. 1025 Joi 3 aprilie 1958 4 pagini 20 bani
Străbătută, de înaltul senti­ rii experienţelor nucleare, inter­
cunoască marea sa însemnătate. am
ment al umanităţii şi grijii pen­ zicerea armelor de exterminare
Deşi ocoleşte un răspuns precis
tru soarta a milioane şi mili-; în masă. şi direct, Departamentul de Stat

oane de oameni din întreaga încă de Ia începutul celui de­ M U N C A Î N S U F L E Ţ I T Ă Acolo de unde aal S.IJ.A. apreciază favorabil

lume, hotărîrea Sovietului Su-' al doilea război mondial Uniu­ hotărîrea Sovietului Suprem al

prem al Uniunii Sovietice vine nea Sovietică s-a pronunţat ho­ U.R.S.S. şi declară că ea „va fi PE O G O AR E
studiată cu atenţie". Hotărîrea
să încununeze alte numeroase tărît şi cu perseverenţă pentru Sovietului Suprem al U.R.S.S., Pe ogoarele regiunii noastre au început din plin însămîn- ÎNTRECEREA
a fost primită de asemenea cu
şi variate eforturi depuse timp rezolvarea radicală a problemei

de mai mulţi ani de către Uni­ dezarmării. Această propunere

u n e a Sovietică pentru salţvarea nefiind acceptată de puterile oc­ un imens interes şi e comenta­ ţările din prima etapă. Colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii
tă cu vie satisfacţie în Aiiglia, muncitori individuali lucrează cu multa însufleţire pentru a însă-
omenirii de pericolul unui nou cidentale, Uniunea Sovietică a Franţa şi Germania occidentală mînţa fiecare cultură la timpul său, fiind convinşi că în acest întrecerea¦tn cinstea lui 1 Mai a urmat exemplul lui Tucaciuc. Apoi
— ţări supuse cel mai mult pe­ fel pun bazele unei recolte îmbelşugate. In multe gospodării
şi groaznic măcel mondial, de propus să se rezolve problema ricolului atomic. colective şi întovărăşiri însăryîn ţările din prima urgenţă au şi por'nit, in Valea Jiului, în urma che- numărul lor s-a ridicat la 17, azi el
fost terminate.
teama pentru un război care ar dezarmării treptat, începîndu-se Luată într-un moment cînd mării pe care au Lansaţ-o, nu de a trecut de 30 şi creşte, creşte me-
forţele ostile păcii îşi intensifică
aduce pierderi incalculabile şi cu interzicerea experienţelor nu­ mult, minerii de la Lonea. reu. Tot mai mulţi mineri din Lonea'
pregătirile de război, cîpd Bun-
nemaiîntîlnite în lume. cleare. In nenumărate rînduri, destagul vest-german a adoptat In prezent mina Lonea e una din se angajează să dea peste plan, in

Forţa, valoarea şi importanţa fie în cadrul sesiunilor Organi­ hotărîrea de a înarma Bundes- minele fruntaşe ale Văii Jiului. Din fiecare zi, cîte o tonă de fiecare post,
wehrul cu arme atomice, istorica
recentei hotărîri poate fi apre­ zaţiei Naţiunilor Unite, fie în sectoarele ei, din zecile de abataje, iar realizările întrec cu mult aceşti
hotărîre a Sovietului Suprem al
ciată şi mai bine prin prisma diferite comisii şi comitete ale U.R.S.S. reflectă odată mai mult G. A. C. din Pricaz a terminat însămînţarea curge necontenit către suprafaţă, angajament. Brigada lui Ulrtch Şte.
încrederea nestrămutată a Uni­ sfeclei de zahăr. . .
momentului cînd ea a venit, acesteia, Uniunea Sovietică a unii Sovietice în capacitatea for­ cărbunele. Şi nu e tună să nu curgă fan a izbutit să dea, de pildă, 1,7
ţelor păcii de a bara războiul,
prin prisma situaţiei istorice făcut propuneri realiste, echita­ de a tempera pe adepţii înfocaţi pe scocuri, cărbune peste plan. Mi- tone de cărbune peste plan, pe zi şi
creată în lume. Iar în această bile pentru ambele părţi. Dar, ai războiului.
privinţă faptele sînt edificatoa­ ca întotdeauna, puterile occiden­ Colectiviştii din Pricaz raio: firea terenului pentru îiisămîn- nerii din Lonea se angajaseră să dea pe post. Tot mai mulţi mineri îi (
Este neîndoios faptul că lupta
omenirii împotriva războiului a- nul Orăştie', acordă o mare aten­ ţarea porumbului şi cartofilor. pînă la 1 Mai, 3.000 d^ tone de căr- urmează exemplul,
tomic a intrat în prezent într-o
re. Omenirea este în prezent tale au adoptat faimoasele „me­ fază nouă. Popoarele aşteaptă a- ţie problemei însămînţării cul­ Cu ajutorul tractoarelor S.M.T. bune peste plan. Ei au scos pină ...Zilele acestea, pe strada prind-
cum ca şi puterile occidentale, turilor la timpul optim. De cum au fost pregătite peste 50 ha. -
martora unor acţiuni care, pe tode" a tergiversărilor şi punerii deţinătoare a armelor atomice, .acu m . 7.000 de tone. Cînd au dis- pală a Lonei, cîţiva tehnicieni au tn- ,
să declare solemn încetarea ex­
bună dreptate, o îngrijorează şi de „beţe în roate” pentru a îm­ s-a topit zăpada şi s-a zvîntat teren .în care se va însămînţa cutat odată situaţia întrecerii şi cînd ceput să măsoare un teren. Au trasat\

creează grave prejudicii păcii piedica realizarea unui acord în puţin terenul ei au început pre­ porumb şi cartofi. au cunoscut cu toţii rezultatele, au jaloane, au discutat îndelung şi au

mondiale. Popoarele văd cu cele mai importante probleme gătirile în cîmp pentru însămin- Parafei cu muncile din ’cîmp,. hotărît ' să cheme la întrecere pe anunţat apoi că Jucrul poate începe",

ochii lor cum cea mai senzaţio­ care frămîntă omenirea. ţări. se execută şi lucrările In livada toţi minerii Văii Jililui-. Aici va. fi construit noul club al mi-1

nală descoperire a minţii omu­ In acest fel, problema armelor In ziua.de 28 martie au termi­ de pomi. In decurs de cîteva' In-luna martie, ¦aproppc toate sec- nerilor din Lonea. Să nu vi se pară\
nat de însămînţat întreaga su­ zife au fost plantaţi peste 100'
lui — energia atomică — este nucleare n-a fost rezolvată nici prafaţă de 6 'ha. planificată pen • ioareie şi-au depăşi/ ¦cu mult sarcinile cq acbst lucru n-are n ic i1o legătură j

destinată şi îndreptată tot mai pînă în prezent, ea constituind , de. plan.. După. cum. şe vede, minerii cu cifrele de producţie despre care
mult împotriva omului. Nume­ punctul nevralgic al actualei si­
tru a fi cultivată cu sfeclă de ‘.pomi fructiferi în golurile din din Lonea ştiu să-şi ţină cuvîntul. Şi, ^ vorbit pină acuma. 'Ascultaţi riu-t

roşilor oameni care au cunoscut tuaţii internaţionale. Guvernul zahăr. Acum dau zor cu pregă- livadă. deşi d'eocamdată Uriednii au luat.o lnai / AnUi trecut, mina Lonea a dai

sfîrşitul vieţii lor în 1945, în sovietic, afirmă din nou că pro­ . . . iar cea din Simer a Veche a terminat. . [’) înainte, ei' Se" îndreaptă cu paşi re- ij.000 tone de cărbune peste plan şi,

urma bombardamentului atomic blema încetării experienţelor cu perienţelor cu aceste arme, spre pezi pe ' locul de -fruntaşi ai întrecerii a primit (în afara premiilor distribuite\
binele şi folosul general al cau­
de la Hiroşima şi Nagasaki, li armeie atomice şi cu hidrogen zei păcii. Însămînţarea ovăzului ; pentru mai \mult ¦cărbiţne. - . ¦ tit mod obişnuit muncitorilor), o pri-\

se adaugă îll fiecare an alte cere o rezolvare urgentă şi con­ — La noi — spune bălrinul miner mă 650,000 lei. Din aceştia,

zeci şi zeci de bărbaţi, copii, fe­ sideră că în prezent există con­ Zilele bune de lucru în cîmp In afară. de..o.văz, . au-.mai. 4n- -Kicotae- -Raia-- — -depăşirea -planului. 162.000 au fost .opriţi pentru premii-j

mei, — victime ale „bolii ato­ diţiile necesare pentru a o re­ Poporul ronrîn, constructor ac­ sînt folosite din plin de'către sămînţat 4 ha. cu orz, 1,50 ha. a devenit o, tradiţie.^ Ştiţi cit. am jdai şi .ajutoare .iar .468.000 vor fi chel-\
tiv al socialismului, a primit cu colectiviştii din Sirneria Veche, cu cartofi Timpurii, :Gh50 ha.vcu.r ]n q i /fpZşţe ţpldn hţi /prJmU -d p i/a n i ai f^ ţi pentru nevoile social-culitinale ]
mice". Nu trebuie uitat nici fap­ zolva. nemărginită bucurie şi satisfac­ Ei-au terminat pină acum însă- ceapă," precum' şi suprafeţe’în:V
celui de-al doilea cincinal? 27.000 de ^/g minerilor. Cu o parte din aceşti'
tul că armele nucleare create as­ Şi pentru a dovedi lucrul a- ţie hotărîrea guvernului sovietic mînţarea ovăzului pe întreaga semnate-cu-Spana'c; şi! alte. zar-. Eforii, ţar-In"anii care vin o-să dăm hemi va fi reparată şi amenajată ca-1

tăzi au o forţă de distrugere cesta, pentru a face primul pas privind încetarea experienţelor
cu arme nucleare, ea corespun-
mult .mai mare decît bombele spre rezolvarea acestei proble­ zînd pe deplin ţelurilor şi , nă­ suprafaţă-, de 10 ha. planificată, zaya-tlir.i >pentru >trufanda.: U i -şt'tnai./ mult‘ 1 ' /•••• bana de odihnă de. la Voievodu, şi va'

aruncate de Statele Unite în a- me, Sesiunea Sovietului Suprem Şi întovărăşirile sînt la înălţime , ! ' 1- ¦ Cu'siguranţa că b s a dea mai mult. ji amenajat clubul sportiv al tin e.\
y ‘Fiindcă la'- Lonea/ se extinde i:aqum., n-/or mineri. Tot din fondul acesta f
nul 1945. Un singur exemplu e a luat hotărîrea istorică, de a zuinţelor sale, politicii ferme.de

grăitor. Sînt suficiente doar 5-6 înceta unilateral experienţele nu­ In ziua de 31 martie, pe una ziua aceea sfeclă -de*zahăr.-In. • J ucu tot ¦mai ‘mare 'repeziciune^ ' iniţia- se nor cumpăra în primăvara aceastal
pace promovată de guvernul din tarlalele întinse ale întovă­ ziua ¦următoare" a‘<plouat rşi'mu' ( -Rvâ-tui Tucaciuc, '¦menită să asigure uniţorme noi pentru fanfara mineri-
bombe cu hidrogen, pentru ca în cleare. Izvorîtă din marea do­ nostru. Ca popor care a suferit răşirii agricole „Horia“ din Sîn- s-a mâi:putut însămînţa. 'Precis,/ ’U -sporirea rapidă a productivităţii' mun- ior< 3 Q.0OO. lei au fost, destinaţi orga-

Anglia să nu mai ramînă nici rinţă de pace a poporului sovie­ în ultimul veac de pe urma a tuhalm, munca era în toi. Into- acum toţi întovărăşiţii ' spun :•

o urmă de viaţă. tic, din grija pentru a feri în­ cit. La început doar pairii 'brigăzi au njzării de excursii colective.

In afară de aceasta, omenirea treaga omenire de spectrul unui două războaie mondiale, poporul vărăşiţii mai aveau de însămîn- „Ce bine a fost ca ne:am grăbit"• Cea mai mare bucurie a adus.o tnsăi
romîn, care construieşte cu suc­ ţat pe fa ora doua după masă
urmăreşte cu nelinişte pericolul groaznic măcel atomic, hotărî­ ces o viaţă nouă socialistă, este vreo 3-4 ha; din cele 14 ha. pla­ minerilor vestea construirii noului,

mare care ameninţă sănătatea rea Sovietului Suprem al URSS ferm hotărît să lupte cu avînt nificate să se însămînţeze cu club. Deocamdată se vor cheltui,'

generaţiilor actuale .şi viitoare dovedeşte practic omenirii — în sporit pentru interzicerea arme­ sfeclă de zahăr. Voiau cu orice pentru această construcţie, 300.000'lei. ,

generat continuu de experienţele pofida pălăvrăgelilor' lumii capi­ lor nucleare, pentru menţinerea .preţ ca pînă la sosirea serii să Echipa artistică a minei, care a \

nucleare care au loc, în diferite taliste —¦ că este posibil să se şi consolidarea păcii în întrea­ termine de însămînţat şi pe a- cucerit locul II în întrecerile pe ţară, •
ga lume.
colţuri ale globului. In întrea­ oprească goana înarmărilor ato­ va avea condiţii ş i. mai bune pe.nlru.

ga lume, masele^ se ridică cu mice. Făcînd această propunere V> 'r- - * desfăşurarea unei activeaţi bogate.

hotărîre împotriva periculoaselor Sovietul Suprem al U.R;S.S. a — Mai ştţu eu cum o fi tim­ — După nnineâ, — . spune acelaşi V

zboruri ale avioanelor america pornit de la premisa justă că Din activitatea pul miine ?I — spunea un înto­ miner Nicolae Ra.iu — minerul tre- )

ne şi engleze care poartă la ea va contribui la continua în­ unui cerc A.S.I.T, vărăşit. Poate va ploua, şi a- buie să se bucure, trebuie să v a d ă .
tunci nu mai putem'însămînţa. un spectacol, să intre Intr-un club
bord fbombe atomice aducătoare sănătoşire a întregii situaţii in­

de moarte. Zi şi noapte deasupra ternaţionale şi va găsi ecoul co­ Zilele trecute a avut loc la U.M. Apoi, o zi întîrziere contează unde să se poată distra, pe un teren l
Cugir o consfătuire a cercului A.S.I.T. mult. De aceea, vrem' să termi­ de spori, să urce la o cabană, la *
a milioane de oameni din ţările respunzător din partea, celorlalte In centrul atenţiei a stat chemarea năm astăzi neapărat. • . „ munte, la aer curat. Pentru aceasta |
la întrecere lansată de filiala A.S.I.T. muncim doar. Cred. că, pînă la 1
capitaliste planează groaznicul state care deţin arma atomică Hunedoara. După ce tov. Inginer loan Şi întovărăşiţii din -Sîntuhalm Mai, o st7 mai dăm cîteva. sate del
au terminat de' însămînţat îţi
pericol al unei explozii nucleare. şi cu hidrogen.

In aceste iile pc şantierele Jic, preşedintele cercului, a arătat tone peste plan şi peste angajamen-'

HUNEDORENE importanta întrecerii, tov. fng. Vlasea Cînfece, dansuri, tul luat.
Liviu a conferenţiat despre folosirea

r e a f ă r i , te a tr u ...fontei de antifricţiune ca înlocuitor. A- In minele din Valea Jiului creşte,
poi s-a discutat planul de muncă a-
• La laminorul bluming se face rodajul căilor cu role
• Noul cuptor Martin a fost supus probelor de funcţionare nual. Printre cele mai importante o? In ziua de 30 martie a.c., ele­ zi de zi, procentul de mecanizare
a instalaţiilor hidroenergetice.
biective ale planului se numără re­ vii şcolilor elementare de pe raza a principatelor operaţiuni de lucru.
• Primul transformator de la staţia electrică a fost pus in zolvarea a 40 teme de inovaţii ,şi ra­ comunelor Dobra, Roşcani şi Lă- In parte agregatele şi maşinile, au­
funcţiune. ţionalizări legate de planul de pro­ {Vuşnic, s au întrunit în sala că­ tomate,. cu care sînt dotate aceste
mine, sînt fabricate de industria
minului cultural din Dobra pen­

'Aşa după cum prevede planul de noii. oţelăriţ,' ale cărui lucrări .se a- ducţie al uzinelor, un ciclu de 20 tru a se întrece Ia cîntece, dan­ CEI 13 noastră constructoare de utilaj mi­
s ta t, pe anul 1958, la-Hunedoara vor propie de sfirşil. In cursul zilei de conferinţe tehnico-economice, efectua­ suri, recitări şi teatru. nier.
intra tn acest an In funcţiune o se­ marţi, la acest cuptor s-du începui rea a trei schimburi de experienţă etc.
rie de noi ş i , puternicie agregate si­ probele d e . funcţionare a . instalaţiilor Pină la data de 25 martie, au şi fost Mult apreciate au fost cînte- IN CLIŞEU: MeoanicuJ Galin-
derurgice. . Pentru a da viaţă, acestor hidroenergetice, şi . încălzirea . pentru atacate un număr de 15 teme. In cele : „Invîrtita", „Hora pionie­ schi RudotF supraveghind staţia de
sarcini, reieşite din planul de stal, trimestrul I s-a executat de aseme­ rilor” etc. executate de corul pompe de Ia mina Petrila.
harnicii constructori de pe şantierele uscare a coşului şi canalelor .de fum. nea un deviz şl s-au alocat fondurile pionierilor şcolii de 7 ani din
hunedorene lucrează, cu mult elan la Monlorii- au terminat d e . cnrind conş- necesare pentru amenajarea unui club Dobra, condus de profesorul A fost odată ca niciodată... 'Anul trecui, sectorul III n-ar fi ¦în­ Comemorarea lui Ovidiu
toate punctele, de lucru. Multe din noi­ iruefia metalică ¦a primei oale de des­ al cercului. Spre sfîrşitul consfătuirii, Leonid Bancov, bucăţile inter­
le construcţii, au ,intrat deja in faza tov. ing. Dumitru Nistor, secretarul pretate de orchestra de ghitare Vi-i amintiţi pe cei 13 voinici din drăznii să pretindă, pentru succesele la A lb a lulia
finală. cărcare şi turnare a oţelului, care are cercului A.S.I.T., a făcut o prezentare a micilor artişti din Dobra şi poveste 7 Trăiau — povestesc moşnegii sale, nici măcar ¦ugloria" unei frun­
o capacitate de 195 tone. Totodată a a criteriilor de întrecere propuse de dansurile populare prezentate
Astfel, la laminorul bluming . s.a de elevii şcolii elementare din — doar nopţi fără zile, nopţi grele, zuliţe de laur mai subţire ca acul. Luni In cadrul filialei Societăţii de isto;
început roda.jul căilor cu role din fala fost pus in funcţiune. şi primul trans­ Roşcani. smolite, intr-un ¦sat blestemai să nu rie şi filologie din Alba lulia a fost
mesei :turnante, s-au terminat de cen­ formator -de- ta staţia electrică ce va cunoască binefăcătoarea ' rotire prin şi luni la rind, din nenumărate şi în- comemorat de .curînd „Bimilenarul O-
trat /cele patru_ grupuri Leopard din deservi noua oţelărie. In munca de pregătire a tine­ slăvi a soarelui. LJn munte gigantic — vidiu" — împlinirea a 2.000 de ani
sala /maşinilor şi se apropie de sfir- relor talente s#au evidenţiat un munte mai tare ca oţelul — astupa clicile •pricini pe care n-avem vreme de la naşterea marelui poet latin.
şit montajul la foarfecă de 1000 tone. membri ai corpului didactic ca : veşnic lumina zilei. Nici o rază nu pă­
De asemenea, lucrările hidrotehnice de Leonid Bancov, Vasile Muntea- trundea spre satul strivit sub munte­ să le descurcăm¦acum, sectorul a ră­ In sala Casei raionale de cultură, în
la laminorul bluming sînt executate nu, Paulina Stoica, Dorica La- le vrăjmaş; nici o rază, nici o luminiţă ţaţa unui numeros public, profesorul
în, proporţie de 80 la sulă. Mult avansate sînt şi lucrările' de filiala A.S.I.T. Hunedoara. zăr, loan Cala, Olivia Josan şi care să bucure ochii împăienjeniţi ai mas dator cu mari cantităţi de cărbu­ I. Berciu a susţinut o documentată
construcţie de la cea de-a III-a ba­ alţii. oamenilor, să te mînglie feţele poso­ şi interesantă comunicare. Profesorii
Constructorii hunedoreni, muncesc terie.. de cocs şi de ia staţia de rec­ MIHAI VILGEANU morite, să deschidă potirele de catifea ne. Oamenii umblau posomoriţi, de de latină Ştefan Munteanu şi Porfirie
cu multă însufleţire şi la construcţia tificare a benzenului. corespondent SILVIU CERCEA ale florilor, să dea cîntec de flaut Pop au citit în original şi în tradu­
primului cuptor Martin, din cadrul apelor, copacilor, păsărilor. Cei 13 s-au parcă nu-ştiu-cihe le furase pentru cere versuri ale poetului comemorat,
corespondent adunat înlr-o zi şi-aa Jinui sfai să iar cţţiva elevi ai şcolilor medii din
dărîme mantele. Muntele mai tare ca veşnicie soarele. • localitate au recitat poezii ilustrative,
Concurs interşcolar oţelul... Şi, cum nimic na se poate In încheierea programului, elevele şi
In aceste zile pe toate şantierele împotrivi puterii omului, voinicii şi 'Anul acesta,' cei 13 s.au adunat, elevii clasei a IX-a B de la şcoala
Duminică 30 martie a. c. în soarele au biruit. medic nr. 2., conduşi de profesorul de
hunedorene se simte un nou impuls pe comuna Streişîngeorgiu s-a des­ s-a u ' sfătuit ¦ şi cineva a trintii cu limba latină Gavril Ciodja, au inter­
făşurat concursul artistic (eta­ Dar aceasta nu-i debit o poveste... pretat actul al V-lea al dramei „Ovi­
care La luat întrecerea ,în cinstea zi­ In hala noii otelării pa I-a) între şcolile elementare Frumoasă? Da. 'Adpvărată9 Aşa... pumnul-în masă ? ,,A şa ‘ nu mai mer­ diu" de V. Alecsandri.
din satele comunei Streisîngeor- ca toate poveştile. Nu v-aş ¦.sfătui să
lei de 1 Mai. \de la Hunedoara se mon-\ giu. daţi prea multă crezare moşnegilor ge I ¦13 brigăzi de tiheret nu sintem LASCU TIT LIVIU
povestitori, meşteri fără voie (ba u- profesor
A. ZAHARIE In faţa sălii arhipline, micii In stare -de-un sector/". Şi s-au ho­
interpreţi au dat un bogat şi
+.^\tează oalele de şarjare\ frumos program artistic. tărît toţi 13 să dea răspuns chemării

Pentru faza raională s-au ca­ la întrecere a lui Mihai Tucaciuc şi
lificat recitatorii Maria Serbescu
de la şcoala din Grid şi Sma- să se. ţină cu dinţii de lozinca „O tonă
randa Popovici ;de la şcoala din
Streişîngeorgiu. S-a evidenţiat de cărbune de fiecare om, in fiecare
în mod special echipa de dan­
suri a şcolii de 7 ani din Chi- schimbU Erau, la sfatul celor 13, şi
tid, care a prezentat o minuna­
tă suită de dansuri populare ro- mineri c u : timpiele iernate (Nicolae
mîneşti şi vestitul „Căluşar" al
localităţii. S-a mai calificat pen­ Ralu are 50 de- ani) şi măi aşa-, cum
tru faza raională şi echipa de
dansuri a şcolii elementare ma­ e onui-n putere (lui Ion Kompody nu-i
ghiare din Streişîngeorgiu.
dai mai mult de 35 de ani) şi tineri

de-.-iot, ca obrazul proaspăt? abia a-

neori şi\cu vo ief), la încurcatul ade. tins de brici ( căci Mihai Bucinschi Şcoală nouă în Ardeu
vărului cu nălucirile. ’ n-are decît vreo 20 de ani şi ceva...).
Cele 60 de¦familii ale satului
M-ani întîlnit trisă, de curiiid, cu ¦ SFÎRŞITUL’ : Ardeu, raionul Orăştie, au hotă­
povestea de mai sus. S-a petrecut sub De ta 1 la 27' martie, sectorul ,111 rît construirea unei şcoli noi.
ochii m e i) viaţă însăşi mi-a dezvălui­ — Lonea a dăruit patriei 506 tone
t-o / Bineînţeles, Intr-o ediţie modernă, cărbune peste. plan. Primul sector: în Odată hotărît, ţăranii din Ar­
fără decorul mirific al basmului bă- deu s-au pus pe treabă. Prin

trînesc; ba şi cu ' anumite modificări' 'care .ioate^brigăzile, nimicesc .după ini-, muncă voluntară s-au făcut

de fabulaţie; dar cu avantajul indi- Rutiva lui Tucaciuc f 40.000 de cărămizi, s-au dus cu

cării precise a locului, timpului şi •per- ...Poale noîia poveste nu prea sună ¦căruţele toate materialele nece­

sdanelor. Iar tîlcul a răni&s' nea!lerat ¦¦ cum*suna cea veche, prebum ah cîn- sare construcţiei, iar cu banii

—; 'poate — poate 'ceva mai ¦plin, mai tec lin-cristdlin-i -s-au -cam oîrîi prin strînşi prin autoimpunere şi

bogal... '• ;*• ¦ ¦e a -şi cuvinte -„prozaice":¦ pldn, tone, contribuţii voluntare s-a plătit

• Locui': expldatarea carboniferă -Ifi-, •cantităţi, brigăzi-... Dar rezultatul ei ¦ manopera şi s-au cumpărat ma­

nea. ' .' "¦ r ' 1 practic (na, iarăşi cuvinte .prozaice I) teriale care nu au putut fi ob­

Tim piill februarie—Tmrtie <1958. nu.i deloc mai lipsii de .. frumuseţe ca ţinuţi pe plan local. In prezent

Persoanele: dii 13 şefi 'de brigăzi urmările faptei vitejeşti a celor '13 din noua clădire a şcolii din Ardeu,

ION MARINE' ¦. j ale sectorului III, seitorul tinerelului satul de sub muntele legendei. este rdicată în roşu şi acope-

c c '': . ix.lent de la Lonea. : *¦ ’ . P; î., r’f o