Page 91 - 1958-04

NrTlO’47
tjf ¦x ¦ Sarcini!© p u se de partid în faţa minerilor s e în făp tu iesc cu s u c c e s
m u lt
c o c < x ) o c o o o o o o o o o c o o o c o o c o o G C O c o o o o o o o o o ! X > o c o o o o . ’x > s o G O O G o c » o o o o o c w x x > o o o o o o o < x > o o o o o o o o O G O S O o o o o o o o o s o o < 3 0 0 o o o c o o G e o 0 3 0 0 0 ^ o o o o o o o o o o o c x x > o O G O O G « 3 o o c m 3 0 c o o G G o o o G X ) 0 0 o o o c x x ! o o o o o o o o o o o o o o < x x x » o o o o o o o G o c i w < x o c o o o o o o o o o o o o o o o o o C ' O c o o o o o o o o c o o o o o o c x D o i o o o o o o c > c o o o o o o o o c c o o o o o G C ) o a e o o G o
Conferinţa raională de pariul Petroşani, care s.a finul
l la sfî/şitul anului Irecul, a analizat profund posibilitatea
(de sporire a producţiei, de creştere a productivităţii mun-
C cii şi reducerea preţului de cost al Cărbunelui in Valea
(Jiului şi a indicat măsurile ce trebuie luate in continuare
^pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al II-lea
( al pariidului in această direcţie.
i" Au trecut pairii luni de la conferinţa raională de partid,
ţZilele acestea, intr-o plenară lărgită cu activul, la care
(au participat lucrători din aparatul de partid, tovarăşi
(d in conducerea organizaţiilor sindicale şi U.T.M., din con-
(ducerea Combinatului carbonifer, şefi de exploatări, mineri
(şi tehnicieni conuinişii fruntaşi in producţie, comitetul ra­
ţional de pariid a analizat rezultatele activităţii depuse
^pentru mobilizarea minerilor la înfăptuirea hotăririlor luate
In p rim a parte a co raporlului pre­
z en tat de tov. Plic în le g ă tu ră cu
m u n c a politică d e sfă şu ra tă p en tru tra ­
ducerea în viaţă a hotăririlor confe­
rinţei raionale privind creşterea pro­
ducţiei, p ro d u c tiv ită ţii m u n cii şi re d u ­
cerea preţului de cost al cărb u n elu i
se subliniază că dezbaterea largă a
hotărîrilor celui de-al doilea C ongres
al partidului în organizaţiile de partid
şi cu m a se le la rg i de m u n c ito ri m i­
neri a dus la îm b u n ătăţirea continuă
a activ ităţii o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid şi
a colectivelor exploatărilor m iniere.
D upă ce enu m era principalele m ă­
suri politice şi o rg a n iz a to ric e luate de
C om itetul ra io n a l de p artid în d ecu rsu l
a n ilo r 1956— 1957 şi în p rim u l trim e s ­
tru al acestui an pentru a se asi­
g u ră înfăptuirea sarcinilor puse de
C ongres în faţa m uncitorilor m ineri,
c o ra p o rtu l a ra tă că p rim a şi c ea m ai
im p o rtan tă concluzie care se desprinde
din e x a m in a re a îndeplinirii planului pe
cel de al II-lea cincinal pînă în
prezent este faptul că M U N C IT O R II
M IN E R I D IN V A LEA JIU L U I, M O ­
B ILIZA ŢI DE O R G A N IZ A Ţ IIL E DE
PA R T ID , A U R E U Ş IT SĂ R E C U P E ­
R E Z E C E L E 73.900 T O N E D E C Ă R ­
BUNE C i/ CARE AU RAMAS DA­
T O R I P A T R IE I IN 1956 ŞI SA D E A
ŞI ÎN P L U S 23.758 T O N E . In recu ­
perarea ră m în e rii în u rm ă din anul
1956 au ad u s im p o rtan te contribuţii
m in e rii, te h n ic ie n ii şî in g in e r ii d e la
m in ele L o n e a şi Vulcan-. D e a se m e ­
nea, în a n u l tre c u t şi în p rim ele trei
luni din acest an, colectivele m inelor
P e trila şi A n in o a s a a u p u s la d is p o ­
ziţia econom iei n aţio n ale im portante
can tităţi de c ărb u n e peste plan. M i­
nele P e trila, U ric a n i şi A n in o a s a m a i
a u încă datorii faţă de sarcinile ce­
lui de al II-le a c in c in a l şi le re v in e
ca o sarcină patriotică pentru aceste
colective să se achite cit m ai eurînd
de aceste datorii.
D in situaţia îndeplinirii sarcin ilo r de
plan cu privire la produ ctiv itatea m u n ­
cii se d e sp rin d u r m ă to a re le c o n c l u z i i :
1. — Cu toate că productivitatea
muncii a crescut eu 10 la sută în
1957 fa ţă de 1956 şi cu în c ă 4,2 la
su tă în trim estru l I al acestui a n fa ţă
de productivitatea m edie realizată a -
nul trecut, totuşi faţă de sarcinile ce­
lui de al II-lea p la n c in cin al, p ro d u c ­
tiv itatea m uncii nu a crescu t în m ă ­
su ra co respunzătoare. A ceasta m ai ales
din cau z a rezu ltatelo r slab e obţinute
în 1956.
2. — In t r i m e s t r u l I, al a c e s tu i a n
deşi s-a u făcut progrese în sem n ate în
p rivinţa creşterii productivităţii m u n ­
cii, to tu şi s a rc in a tr a s a t ă de c ă tre c o n ­
ferinţa ra io n a lă de partid nu a fost
în d ep lin ită în în treg im e decît de co­
lectivul m inei U ricani. Pe C om binatul
c a r b o n i f e r s - a o b ţ i n u t în t r i m e s t r u l I,
o p ro d u ctiv itate m ai m ică cu 79 kg.
cărb u n e pe post decît cea prevăzută
de C onferinţa raio n ală de partid.
A n alizînd cauzele nerealizării inte­
g ra le în c u rsu l trim e s tru lu i I 1958,
atît a sarcin ilo r de plan cu privire la
p ro d u c tiv ita te a m u n cii, cit şi a s a r ­
cinilor trasate de către C onferinţa ra ­
ională de partid în această privinţă,
C om itetul raional de partid apreciază
că principala cau z ă a acestei stări de
lucruri este ră m în e re a sub plan a u-
nui n u m ăr neperrnis de m a re de b ri­
găzi m iniere. A ceasta a rată că atît
co nducerea C om binatului şi co n d u ce­
rile m in e lo r şi sec to a re lo r, cît şi
o rg a n iz a ţiile de p artid , s in d ic a le şi
U .T .M . de la e x p lo atările m in ie re nu
a u aco rd at atenţia n ecesară traducerii
în viaţă a sarcinilor tra sate de C on­
ferinţa raională, care prevede clar că
î n s e m e s t r u ! 1, n u m ă r u l b r i g ă z i l o r c a ­
re realizează planul, să aju n g ă la
8 0 — 99 la su tă din totalul brigăzilor,
i a r în s e m e s tru ! II s ă n u m a i a v e m
nici o b rig a d ă su b plan.
Printre alte cauze care au dus la
nerealizarea sarcinilor, de creşterea
productivităţii muncii sînt deficien­
ţele din aprovizionarea tehnico-mate-
rială, de care în bună măsură se fa­
ce vinovată Direcţia comercială a
Combinatului, absenţele nemotivate, ne-
respectarea de către toate brigăzile a
de conferinţă şi a stabilit noi măsuri menite să 'ducă lă-
creşterea productivităţii, reducerea preţului de cost şi îm­
bunătăţirea calHăţii cărbunelui în Valea Jiului.
La plenară a luat parte tov. Ilie Verdeţ, pjim-secreiar.
al Comitetului regional de partid.
Plenara a ascultat un raport prezentat de tov. Wtliain <
Suder, director general al C.C.V.J.,şi un coraport al.
biroului raional de pariid expus de tov. Alexandru Plic,*
secretar al comitetului raional.
Jn pagina de faţă, publicăm In rezumat coraportul pre­
zentat de iov. Plic, precum şi o dare de seamă asupra ]
dezbaterilor plenarei cil convingerea că organizaţiile de
pariid din regiune vor putea trage din aceste materiale •
invăŢăminte folositoare in activitatea lor.
regulilor de arm are, lipsurile în ce pri­
v eşte în tre ţin e re a în b u n ă re g u lă a
u tilajelo r etc.
A nul acesta — se spune în co ra­
p o rt — este pentru m inerii din V alea
Jiului, un a n h o tărîto r în ce p riveş­
te în c a d ra re a în ritm ul de creştere a
productivităţii m uncii p rev ăzu tă de cel
de al II-lea plan cincinal. C om itetul
raio n al de partid ch ea m ă to ate colec­
tivele m iniere, to ate o rg a n iz a ţiile de
p a rtid şi de m a s ă de la m in e să p u n ă
în cen tru l activităţii lor p ro b lem a creş­
terii productivităţii m uncii — indicele
h otărîtor al planului de producţie.
L u p ta pentru sporirea productivităţii
m uncii la nivelul c eru t de econom ia
naţio n ală trebuie începută, aşa cum
s-a su b lin iat în repetate rînduri, cu
sprijinirea efectivă a brigăzilor de
m ineri astfel ca to ate să-şi facă pla­
nurile, ca toţi m inerii să beneficieze
din plin de a v a n ta je le sistem ului îm ­
bunătăţirii de salarizare.
E x am in în d în co n tin u are indicele
preţului de cost co rap o rtu l scoate în
e v id en ţă că în 1956, cînd V a lea Jiu ­
lui a ră m a s d a to a re cu 73.000 to n e
de cărbune, iar ra n d a m e n tu l a b ătu t
p a su l pe loc, p reţul de c o st ta p ro ­
d u cţia b ru tă a fost depăşit, tn 1957
însă, cînd a fost depăşit planul de
producţie, cînd productivitatea m uncii
a c re s c u t cu 10 la s u tă şi c în d a
început să existe o p reocupare m ai
su sţin u tă pentru aspectul econom ic al
producţiei s-au obţinut econom ii în ­
sem n a te , a tît la p ro d u c ţia b ru tă cît
şi la p ro d u cţia com ercializab ilă.
O prindti-se a su p ra felului în care
colectivele ex p lo atărilo r m in iere din
V alea Jiului a u trad u s în viaţă sar­
cinile trasate de C onferinţa ra io n a ­
lă de p artid în priv in ţa preţului de
cost, d u p ă ce ev id en ţiază succesele obţi­
nute de colectivele m inelor L onea, P e­
trila şi U rican i, coraportul a ra tă că
m in e le L u p en i, A n in o a s a şi V u lc an au
d e p ă şit preţul de co st p lanificat, din
c a re c a u z ă p reţu l de c o st la p ro d u cţia
b ru tă a fost d ep ăşit pe C o m b in at cu
2,56 lei/to n ă în cursul trim estru lu i
1/1958.
E n um erînd cauzele depăşirii preţu­
lui d e c o s t al c ă rb u n e lu i b ru t pe tri­
m e stru l 1/1958 c o ra p o rtu l m e n ţio n e a ­
ză nerealizarea productivităţii planifi­
cate, d e p ăşire a c o n su m u rilo r specifice
la e n erg ie şi m ateriale, penalizările
m ari, c a re s-au plălit p re p a ra ţiilo r în
c u r s u l t r i m e s t r u l u i I, p e n t r u n e r e s p e c - îm pletită cu sarcinile d e producţie care
tarea indicilor de calitate.
C oraportul a ra tă în co ntinuare că
în v e d e r e a c re şte rii p ro d u c tiv ită ţii şi
re d u c erea preţu lu i de cost, com itetul
raio n al de partid, consideră că este
necesar să se intensifice extinderea
a rm ă rii m e ta lic e în a b a ta je şi a rm ă rii
cu p refabricate în galerii (în special
cu inele din b o lţa ri). D e a se m e n e a
e s te a b s o lu t n e c e s a r c a in g in e rii şi
tehnicienii să studieze tem einic proble­
m a ieftinirii înlocuitorilor, refolosirii
lem nului şi posibilităţile de recu p e­
ra re a acestuia.
C om itetul raional de pariid aprecia­
ză ca insuficientă preocuparea condu­
cerii te h n ice a C o m b in atu lu i în ce
priveşte rezolvarea problem ei m ecani­
zării în cărcării în a b ataje le cam eră,
precum şi în p riv in ţa p ro g resu lu i teh­
nic în g en eral. E x p erim en tarea m a şi­
nilor de în c ă rc at nu a fost u rm ărită
sistem atic’ şi din a ceastă cau ză m a ­
şinile nu sîn t folosite şi deci nu se
pot tra g e concluziile necesare perfec­
ţio n ă rii lor.
*
R ealizările obţinute în prim ul tri­
m estru, în în d ep lin irea sarcin ilo r pu se
de C ongresul al II-lea al partidului
în faţa exploatărilor m iniere din V a­
lea Jiului, sînt. o m ate ria liz are a m u n ­
cii po litice şi o r g a n iz a to ric e d u s ă de
organizaţiile noastre de pariid. în trea­
ga activitate de partid a fost ax ată
pe m obilizarea m aselo r de m uncitori,
de in g in eri şi tehnicieni Ia lu p ta pen­
tru realizarea sarcinilor producţiei e
cărbune.
Ifî a d u n ă rile g e n e ra le a le a c e s to r
organizaţii se an alizează diferitele as-
_____ „ DRUMULSOCIALISMULUI'
de cost
partid
pecte ale problem elor ridicate de pro­
ducţie, luîndu-se m ă su ri co resp u n ză­
to are pentru rid icarea nivelului activi­
tăţii lor. P re o c u p a re a co m u n iştilo r fa ţă
de co nducerea concretă a econom iei
şi e x em p lu l p e rs o n a l al m u lto r c o m u ­
nişti ca : B a rth a F ran cisc, P efer M ol-
se de la P etrila, T u caciu c M ihai, Li-
ciu V aier, d e la A n in o asa, N a g y A n ­
drei de Ia L u p e n i, C siki E m e ric şi
V isa Io an de la V u lcan şi alţii au fă­
cut ca în treg u l colectiv ăl sectoarelor
respective să m un cească cu însufleţi­
re pentru realizarea sarcinilor de plan.
îm b u n ă tă ţire a m uncii de partid, creş­
te re a influ en ţei şi a rolului c o n d u c ă ­
tor politic al o rg a n iz a ţiilo r de bază,
s în t o g lin d ite şi p rin în tă rire a rîn d u -
rilo r lor, p rin p rim ire a d e c a n d id a ţi
şi noi m e m b ri de p artid . în tă rire a
rîndurilor organizaţiilor de partid a fă­
cu t posibil c a a cestea să p o a tă cu­
prinde cu m em b rii lor cele m ai im por­
ta n te locuri de m u n c ă . Astfel, putem
a ră ta că în sectorul 3 al m inei A ni­
n o a s a la to a te lo curile de m u n c ă şi
în toate schim burile se g ăse sc m em bri
şi can d id aţi de partid.
De asem enea m em bri de partid ca
D rob G h e o rg h e de la V ulcan, C ristea
A urel de la A ninoasa, H riţcan V asile
de la U ric a n i şi m u lţi alţii, au c eru t
sin g u ri să fie re p a rtiz a ţi la lo curile
de m u n că cele m ai grele.
U n rol h otărîfor în m ob ilizarea colec­
tiv e lo r de m u n c ito ri, in g in e ri şi te h ­
nicieni l-a av u t m u n ca politică de m a ­
să, p ro p ag an d a desfăşurată de o rg a­
nizaţiile de pariid. F ap tu l că în trea g a
m u n că politică de m a să a fost strîns
a u sta t în faţa o am enilor m uncii, a
d u s la în d e p lin ire a s a rc in ilo r e c o n o ­
m ice.
S arcin a principală care stă în pre­
zent în faţa m uncitorilor, tehnicieni­
lor şi in g in erilo r m ineri din V alea
Jiului, este de a lupta p en tru c a în
tim pul cel m ai scu rt să se a ju n g ă
la o p ro d u ctiv itate m ed ie pe b a zin
de o to n ă pe post. C reşterea p roduc­
tivităţii m uncii trebuie o bţinută pe
seam a îm bunătăţirii continue a o rg a­
nizării procesului de producţie, pe sea­
m a progresului tehnic şi al stim ulării
iniţiativei c re ato are a m uncitorilor, teh ­
nicienilor şi in g in erilo r, pe sea m a ri­
dicării calificării m u ncitorilor m ineri,
a respectării norm elor de tehnica secu­
rităţii şi a în tă ririi d is c ip lin e i în
m uncă.
In centrul aten ţiei colectivelor m in e­
lor şi sec to a re lo r, a o rg a n iz a ţiilo r de
p a riid şi de m a s ă , tre b u ie să stea d e a-
sem enea problem a reducerii preţului de
cost. Să luptăm pentru resp ectarea
in dicilor de c o n su n i la m a te ria le şi
energie, pentru folosirea deplina a uti­
lajelor şi m ecan ism elo r, pentru în lă tu ­
ra re a cu d esăv îrşire a p en alizărilo r şi
a altor cheltuieli inutile. T re b u ii să
ajungem la situaţia ca producţia d a ­
tă peste plan să o scoatem din eco­
nom iile din m a te ria le la indicii de
consum .
C om itetul raional de partid a tra g e
în m od special a te n ţia asu p ra nece­
sităţii îm b u n ă tă ţirii calităţii c ărb u n elu i
brut. T rebuie să se ale ag ă cu grijă
şistul, să se sco a lă sep a ra t interca-
(aţiile sterile groase. La m in ele care
d a u c ă r b u n e e n e rg e tic s e p u n e cil
to ată seriozitatea problem a' reducerii
preţului de cost pe tona de cărb u n e
şi îm b u n ă tă ţire a c alităţii c ărb u n elu i.
C om itetul ra io n al de partid cheam ă
pe m u n c ito rii, te h n ic ie n ii şi in g in e rii
de la m inele L upeni, V u lcan şi U rican i
să a sig u re în d ep lin irea şi d ep ăşirea
ritm ică ă p ian u lu i ia cărb u n ele cocsi­
ficabil.
G aran ţia îm bunătăţirii continue a
activităţii econom ice a exploatărilor m i­
n iere din V alea Jiului, stă în rid ica­
re a la u n nivel m a i în a lt a m u n cii po­
litice d e sfăşu ra te de o rg a n iz a ţiile de'
p artid , sin d ic a t şi U .T.M ., în ridicarea:
c a p a c ită ţii lo r de o r g a n iz a r e şi m o b i­ trebuie să tindem sp re acest lucru,
lizare a m uncitorilor m ineri, pentru
a îndeplini sarcin ile fra sa ie de cel de
al II-lea C ongres al partidului, de a
da patriei n o a stre c ărb u n e m ai m ult,
m ai bu n si m a i ieftin.
N u ne vom opri la rezultatele
obţinute
Cu lin înalt simţ de răspundere pen-
iru îndeplinirea sarcinilor ce izvorăsc
din hotărîrea Conferinţei raionale de,
pariid în ceea ce priveşte sporirea
producţiei, credterea productivităţii
muncii şi reducerea preţului de cost
al cărbunelui, participanţii la dezba­
terile plenarei, analizînd autocritic acti­
vitatea organizaţiilor de partid şi de
masă, a conducerilor tehnico-adminis-
traiive s-au străduit să scoată în evi­
denţă rezervele încă nefolosite, care
există în fiecare exploatare minieră, să
indice noi căi care să ducă la dezvol­
tarea succeselor obţinute în primul
trimestru al anului. Vorbitorii au subli­
niat că pentru a se realiza 6 creştere sim­
ţitoare a productivităţii muncii pe ba­
zin este necesar în primai rînd să se
întărească preocuparea ca toate bri­
găzile de mineri să-şi îndeplinească
în mod ritmic sarcinile de plan.
— La mina Lonea — a ajătal in­
ginerul Gheorghe Caloianu, şeful a-
cesiei exploatări — mai avem încă un
număr destul de mare de brigăzi sub
plan. Im începutul anului — în luna
ianuarie — situaţia aceasta era de-a
dreptul îngrijorătoare: din 60 de bri­
găzi abia 30 îşi îndeplineau planul.
Jn urma analizării activităţii condu­
cerii minei de către comitelui de par­
iid, am întocmit un plan de măsuri în
care s.au prevăzut printre altele şi
redistribuirea cadrelor de mineri ca­
lificaţi în aşa fel îneît brigăzile să
fie omogene. De asemenea, s-a dus
muncă de lămurire ca un număr tot
mai mare de brigăzi să urmeze exem­
plul brigăzii lui Tucaciuc Mihai, luîn-
du-şi angajamente concrete de a de­
păşi planul în fiecare zi, în fiecare
schimb. După aplicarea acestor măsuri,
numărul brigăzilor sub plan a scăzut
Stă în putinţa noastră să
mai
A cordînd în treag a atenţie cuvenită
problem ei creşterii productivităţii m u n ­
cii, p a rtic ip a n ţii la d iscu ţii a u d e z b ă tu t ci şi alte m a te ria le , p re c u m şi cu re n t
cu deosebit interes problem ele red u ­
cerii p re ţu lu i d e c o s t şi îm b u n ă tă ţirii
calităţii cărbunelui.
In p le n a ră s-a a ră ta t că n u m a i lem -
,nu( c o n s u m a t în p lu s p e c o m b in a t în
p rim ul trim estru a d us la o scu m p ire
a preţului de cost al cărbunelui cu
In în ch eierea d e zb a te rilo r plenarei
C om itetului raional de p ariid a luat
c u v în tu l to v . Ilie V erdeţ, p rim -se c re -
ta r a! C o m ite tu lu i r e g io n a l de p a rtid .
A rătînd principalele sarcini care
stau în faţa o rg a n iz a ţiilo r de partid
m iniere din V alea Jiului, tov. V erdeţ
a spus printre a lte le :
A fost o perioadă destul de lu n g ă
cînd problem a p rincipală la o rd in ea
zilei o co n stitu iau c ărb u n ii. P e v re ­
m ea aceea era o foam e a econom iei
n aţio n ale de c ărb u n e şi nu n c prea
în tre b a m cît c o stă a c e s t c ă rb u n e şi ce
calitate a re el. E n tu zia sm u l care s-a
d ezv o ltat în rîn d u rile m in erilo r în u r­
m a aplicării sistem ului îm b u n ă tă ţit de
s a la riz a re şi n o r m a r e a m u n c ii a d u s la
rezu ltate frum oase, s-a so ld at cn zeci
de m ii de to n e de c ă rb u n e d a te peste
p la n şi, a ş a c u m s -a a r ă ta t aci, cu
o creştere sim ţitoare a productivită­
ţii şi în s e m n a te eco n o m ii. E s te u n m e ­
rit m a re al com uniştilor din V alea
Jiului care situ în d u -se în fru n tea luptei
pentru cărb u n e au reuşit să m obi­
lizeze m asele de m in eri la această
luptă, u şu rîn d prin ace a sta eforturile
partid u lu i şi g u v e rn u lu i în îm b u n ă tă ­
ţirea condiţiilor de viaţă ale în treg u ­
lui n o s tru p o p o r m u n c ito r.
C înd vorbim în să astăzi de c ărb u n e
trebuie să despărţim această problem ă
în d o u ă : u n a este p roblem a c ă rb u n e ­
lui e n e rg e tic , cu c are a m a ju n s să
satisfacem într-o m ăsură oarecare
nevoile econom iei n a ţio n a le şi alta
este problem a cărbunelui pentru cocs.
T rebuie a ră ta t că în ceea ce pri­
veşte satisfacerea nevoilor de c ărb u ­
ne cocsificabil noi n -a m re z o lv a t încă
problem a. L a H u n e d o a ra in tră zilnic
im p o rtan te c an tităţi de cocs din alte
ţări.
A tît în trim estrul IV din anul tre­
cu t cît şi în prim ul trim estru al aces­
tui an a m liv rat cocseriei din H u n e ­
d o ara c ărb u n e sub cantităţile planifi­
cate. A ceasta a produs greutăţi m ari :
a făcut ca furnalele să funcţioneze re­
dus.
Nu putem sp u n e că în acest an vom
rezolva definitiv problem a cocsului, în să
trebuie să avem o preocupare în a-
c ea stă direcţie. Noi înţelegem g re u tă ­
ţile c are a u e x istat la L upeni. E ste
tim pul însă ca acum să ne aşteptăm
ta o activitate m a i b u n ă din p a rte a
în februarie la 22, în marlie la 15
iar tn aprilie la 9.
Noi avem convingerea că în
scurt fimpĂ vom reuşi să facem ca
ţoale brigăzile să-şi îndeplinească şi
să-şi depăşească sarcinile de plan, oh-
Urând succese şi mai mari în creşte­
rea producTivittiţii pe exploatare. In
cinstea Zilei minerului care se apro­
pie, ne angajăm, ţinînd seama de rea­
lizările de pînă acum şi de posibi­
lităţile existente, să îndeplinim sar.
cina de creştere a productivităţii pre­
văzută, să extragem peste plan 15.000
tone de cărbune şi să realizăm
1.500.000 lei ecdnomii la preţul de
cost.
După ce a enumerat factorii care
au contribuit la succesele obţinute de
mina Petrila, tov. irig. Nicolae Ma­
nele a arătat că obiectivul pe care-l
urmăreşte în prezent colectivul aces­
tei exploatări este realizarea pînă la
sfîrşitut anului a unei productivităţi
de o tonă pe post pe exploatare şi do
a recupera pînă la 23 August minu­
sul de 14.000 tone de cărbune pe ca­
re-l datorează din cauza rămînerii în
urniă din anul 1956.
Despre posibilităţile de a dezvolta
realizările obţinute pînă în prezent
au vorbii în plenară şi tovarăşii losif
Ledrer, şeful exploatării miniere Lupeni,
losif Cotoţ, şeful exploatării miniere
Vulcan, Marian Angelcscu, şeful ex­
ploatării Uricani şi alţi tovarăşi.
In cuvîntul lor, vorbito­
rii au arăfat posibilităţile mari
de creştere a productivităţii muticii
prin reducerea posturilor neproductive
din subteran şi de la suprafaţă, prin
ridicarea nivelului de calificare a mun­
citorilor, prin extinderea mecanizării,
întărirea disciplinei în producţie.
Y
peste 600.000 lei. L ă m u lte e x p lo a tări
se co n su m ă în plus nu num ai lem n
electric, a e r c o m p rim a t etc.
M in e ru l T u c a c iu c M ih a i şi alţi v o r­
bitori a u a r ă ta t p rin exem ple concrete
c u m p o a te fi d u s ă lu p ta p e n tr u r e d u ­
cerea preţului de co st la fiecare loc
de m uncă.
— A ici s - ă a r ă ta t c ă .şi m in a A ni-
colectivului m inei L upeni, să cerem
exploatării Lupeni să facă eforturi m ai
m ari pen tru a o rg an iza m ai bine pro­
cesul de producţie, să a ju n g ă să
d ea p este p la n c ărb u n e cocsificabil,
să m ăre a sc ă continuu p ro d u c ţia de
c ă rb u n e cocsifioabil.
In ce p riv eşte c ărb u n e le n o stru e-
n e rg e tic — a spus în c o n tin u a re tov.
V erdeţ — noi am ajuns la un oare­
c are nivel de a satisface nevoile eco­
nom iei naţionale. A cum în să va tre­
bui să punem un accent deosebit pe
p ro b lem a: cum producem acest cărb u ­
ne, cît ne c o stă a ce st c ă rb u n e şi care
e ste c a lita te a lui. E s te c az u l c a a-
ceastă problem ă să devină subiect de
discuţie în to ate o rg an izaţiile de partid
din ex p lo atările noastre, să devină o
p re o c u p a re şi o fră m în ta re a tu tu ro r
c o le c tiv e lo r d e m u n c ito ri, te h n ic ie n i şi p e n tru g ă s ire a u n o r so lu ţii te h n ic e noi. lul o rg a n iz a ţiilo r de b a z ă în s ă n u „în
in g in e ri din b a z in u l c a rb o n ife r al Văii
Jiului.
Noi producem cărbune încă
s c u m p ; ex p loatările n o astre trebuie
să facă paşi m a ri în direcţia ieftinirii
preţu lu i de cost. In an u l c a re a trecut
salariile m uncitorilor m ineri au cres­
c u t m u lt şi a c e a s ta a fo st o m ă s u ră
justă, care ne-a a ju ta t să rezolvăm
un a din problem ele cele m ai im por­
tante : asig u rarea stabilităţii cadrelor
de m ineri, a tra g e re a spre acest bazin
a braţelor de m uncă necesare. Toto­
dată această m ăsură a influenţat
creşterea preţului de cost. D atoria
n o astră este să recuperăm în tr-u n tim p
cît m a i sc u rt a c e a stă su m ă . C o n fe rin ­
ţa raio n ală de partid, an alizîn d ou
sim ţ de ră sp u n d ere problem a reducerii
preţului de cost, a a ju n s la concluzia
că trebuie depuse eforturi pen tru 5
recupera această sum ă înainte de
1960. P rim u l p a s în direcţia a c e a sîa
este1 acela d e a se a ju n g e la o pro­
ductivitate pe întregul bazin de o to­
n ă pe post.
A vem posibilităţi pentru aceasta 1
A vem o rg an izaţii de partid puternice,
a v e m m in e ri e n tu z ia ş ti şi d o rn ici de
a obţine realizări cît m ai m ari, av em
şi z ă c ă m in te de c ă rb u n e suficiente.
T rebuie să folosim toate posibilităţile
pe c a r e le a v e m p e n tru a d a v ia ţă
lo zin cii: om ul şi tona pe b a z in !
C onferinţa raională de partid a sub­
liniat însă cu tărie şi cu m u ltă co m ­
p eten ţă că creşterea productivităţii ntî
n o a sa d ă cărb u n e la u n p reţ d e cost
ridioât — a sp u s tov. T ucaciuc. P e n ­
tru aceasta ne sim ţim vinovaţi în pri­
m ul rîn d noi, co m u n iştii de la m in ă
pentru c ă acolo u n d e com uniştii s-au
preocupat de această problem ă s-au
obţinut rezultate bune. In sectorul n o s­
tru, de exem plu, o rg a n iz a ţia de b ază
s-a o cupat de reducerea preţului de
cost, com uniştii au stat de v o rb ă cu
toţi ceilalţi m ineri d in sector, le-au
a ră ta t ce în seam n ă să d ăm cărbune
m ai ieftin şi c u m s e p o a te face a-
c e a s ta : econ o m isin d lem nul, explozivul,
avînd grijă ba m aşinile să n u m earg ă
în gol. P e rso n a l a m econom isit în lu ­
n a m artie 40 bucăţi lem n recuperîndu-1
prin răpire. In felul acesta a m aju n s
ca în sectorul nostru preţul de cost
s ă fie m a i re d u s decît p re v ă d s a r ­
cinile de plan.
In p le n a ră au fost scoase la ivea­
lă o serie d e c a u z e c a re duc la c re ş­
terea preţului de cost al cărbunelui
Să legăm mai strîns munca politică
de problemele producţiei
Munca politică şi organizatorică des­
făşurată de organizaţiile de partid şi
de masă pentru mobilizarea muncito­
rilor, tehnicienilor şi inginerilor la în­
deplinirea sarcinilor irasate de Confe­
rinţa raională, a făcui obiectivul unei
serioase analize în plenară.
Participanţii la dezbateri au legat
în mod just rezultatele obţinute în
îndeplinirea indicilor de plan de ac­
tivitatea desfăşurată de organizaţiile
de pariid, sindicale şi U.T.M.
— Rezultatele nesatisfăcătoare obţi­
nute de unele sectoare în ri­
dicarea productiviîaţii muncii şi
reducerea preţului de cost — a spus
tov. Alexandru Goadă, secretarul co­
mitetului de pariid al minei Petrila
— se datoresc în mare măsură şi fap­
tului că noi, comitelui de partid al
minei n-am antrenat toate organiza­
ţiile de bază să analizeze în adunările
lor generale aceste probleme. De ase­
menea, noi, n-am urmărit în suficien­
tă măsură cum se preocupă comitelui
sindical şi organizaţia U.T.M. de aira.
gerea masei de muncitori sindicalişti
şt brigăzilor de tineret la dezbaterea
problemelor legate de creşterea pro­
ductivităţii şi reducerea preţului de
cosi în cadrul consfătuirilor de produc­
ţie şi consfătuirilor cu brigăzile de
tinerel.
Despre lipsurile care caracterizează
munca politică de mobilizare a munci-
trebuie să se bazeze num ai pe inten­
sificarea eforturilor m uncitorilor. V a
trebui să ne g în d im foarte m u lt la
m ecanizarea lucrărilor grele care cer
un volum m are de m uncă; să punem
accent pe realizarea încărcatului m e­
canic.
T rebuie spus că în ce priveşte efor­
turile m u n cito rilo r, v o in ţa lor, ace ste a
au fost m o b ilizate m u lt. In ce pri­
veşte în să g ă sirea u n o r căi de m eca­
nizare, de îm b u n ă tă ţire a procesului
tehnic, nu s-a ţin u t pas cu aceasta.
La C onferinţa raională s-a a ră ta t
necesitatea m obilizării corpului tehnic
In ultim a vrem e se fac m u lte pro­
puneri, se poartă discuţii în jurul a-
cestor problem e. D a r este tim pul să
trecem de faza propunerilor. N ecesi­
tatea de a găsi sistem e m al raţio n a­
le, m a i e c o n o m ic e d e e x p lo a ta r e a
c ărb u n e lu i şi d e a g ă si m e to d e prin
care să se uşureze m u n c a m inerilor
este im pusă însăşi de nevoile red u ce­
rii p re ţu lu i d e c o s t şi cre şte rii p ro ­
ductivităţii m uncii. E ste absolut nece­
sa r să se treacă în această problem ă
d e la v o rb e Ia fapte.
V a trebui ca în activitatea sa vii­
toare, com itetul ra io n a l de partid să-şi
im pună foarte serios controlul în a-
ceastă problem ă, pentru că nu se poate
păşi în ain te ap ăsîn d num ai pe o pe­
dală pe pedala intensificării efor­
turilor o am en ilo r m uncii.
De asem enea, în C onferinţa raională
de partid s-a ridicat cu seriozitate pro­
blem a redistribuirii forţelor de m ineri
buni pentru a face ca toate brigăzile
de m ineri să aibă o oarecare egali­
tate în forţe, să-şi realizeze planul. Se
vede însă că această sarcină, aceas­
tă indicaţie a C onferinţei ra io n a le de
partid n-a fost îm b răţişată de toate
colectivele exploatărilor. Se pare că
m ulţi judecă cu inim a, pun problem a că
unii o am en i nu vor să se d e sp a rtă din
g ru p e: m ulţi nu vor să în ţe le ag ă că este
tim pul să se frea c ă n e în tîrz ia t la
crearea de b rig ăzi o m o g en e. A colo u n ­
de s-a făcut acest lucru, se văd şi re ­
zu ltate bune. A tît tim p cît n u se va
face acest lucru vom av ea brigăzi
ra?. 3
lor.c e r î n d u - s e c u h o t ă r î r e l i c h i d a r e a
Tov. C otoţ losif a a ră ta t că pentru
lo c o m o tiv a şi v a g o a n e le în c h iria te de
la G .F.R . de m in a V u lc an — c a re de
altfel sîn t în tr-o s ta re de u z u ră în a ­
intată — se plăteşte o chirie care In­
tr-u n a n de zile aco p e ră v a lo a re a a ce s­
tor utilaje.
M ai m u lţi vorbitori au sco s în evi­
denţă leg ătu ra strînsă ce există în ­
tre p re ţu l de co st şi c a lita te a c ă r b u ­
nelui a ră tîn d n ecesitatea ca lu p ta p e n ­
tru re d u c e re a p re ţu lu i de c o st să fie
m ai strîn s îm pletită cu lupta pentru
îm b u n ătăţirea calităţii cărbunelui.
D acă în cadrul exploatărilor ar exis­
ta o p re o c u p are m a i m a re p e n tru ă
se ex trag e cărb u n e de calitate m ai
bună, fără să se depăşească procen­
tul de şist a d m is , e le a r fi s c u tite d e
p e n a liz ă rile p e c a r e tre b u ie s ă le plăteas-’
că a p ro a p e în fiecare lu n ă p reparaţii-’
lor, p e n aliză ri c a re u rc ă şi ele sim ţi-'
tor preţul de cost.
torHor la îndeplinirea sarcinilor 'de
plan a vorbit şi tov. ’Augustin Zbo-
rovschi, secretarul comitetului de, ppr/
tid al minei Lupeni.
— După conferinţa raională — 1 a
spus tov. Zborovschi — comitetul de
partid al minei Lupeni şi-a intensifi­
cat activitatea pentru educarea şi mo­
bilizarea muncitorilor la îndeplinirea
şi. depăşirea indicilor de plan. Luate în­
să în ansamblu, rezultatele obţinute
de mină noastră nu ne mulţumesc. B
drept, am avut greutăţi. Totuşi, dacă
din partea conducerii administrative şi
din partea comitetului de pariid al mi­
nei, ar fi existai o mai mare preocu­
pare pentru problemele producţiei, si­
tuaţia cu care s-a prezentat mina noas­
tră asfăzi ar fi fost mai bună atît
în ceea ce priveşte productivitatea cîi
şi în ceea ce priveşte preţul de cost.
Toţi participanţii la dezbaterile ple­
narei ău accentuat în cuvîntul lor că
întărirea rolului conducător al organi­
zaţiilor de partid, încadrarea locurilor;
de muncă mat "grele cil 'comunişti des-
toinici, intensificarea muncii politice de
masă, legarea mai strînsă ă întregii
munci politice ele problemele produc­
ţiei, constituie factorul hotărîtor în în­
deplinirea sarcinilor trasate de Con­
ferinţa raională de partid în ceea ce
priveşte sporirea producţiei, 'creşterea
productivităţii muncii şi reducerea pre­
ţului de cost al cărbuneluL
„consacrate" de fruntaşi şi brigăzi
„consacrate" de codaşi. Trebuie nea­
p ă r a t fă c u t un pas c o n cret şi în a -
ceastă problem ă. C onsider că orga-i
nizaţiile de partid v o r trebui să pri­
m ească sarcin a ca într-un term en scurt
să p u n ă în d e zb a te re a ceastă p ro ­
b l e m ă ş i s ă s e t r e a c ă c o n c r e t l a <5
distribuire m ai judicioasă a tu tu ro r
c o m u n iştilo r la to cu rile de m u n c ă şl
apoi a m inerilor buni.
C onsider de asem enea că este ne­
cesar ca problem ele activităţii econo­
m ice financiare a ex ploatărilor să co n ­
stituie subiectul discuţiilor nu n u m ai
la n iv elu l C o m b in a tu lu i şi al C o m i­
te tu lu i r a io n a l de p a rtid oi şi la n iv e ­
g e n e r a l" c u m s-a m a i făcu t, ci să fie
explicate de către oam eni com petenţi
în faţa co m u n iştilo r elem en tele co m p o ­
nente ale preţului de cost, să se a r a ­
te care sînt elem entele care g re v e a ­
ză cel m ai m u lt a su p ra costului c ărb u ­
nelui, să se indice co n cret căile de
red u cere a preţului de cost. In felul
acesţa vom reuşi să antren ăm o rg a ­
nizaţiile de b ază la o lu p tă m ai efica­
ce p en tru ieftinirea preţului de cost al
cărbunelui, să obţinem o îm b u n ătă­
ţire re a lă în a ce a stă p riv in ţă. V om
putea să realizăm acest lucru cu co n ­
d iţia c a şi în co m itetu l ra io n a l, în
biroul raio n al, p ro b lem a reducerii p re­
ţulu i d e c o st al c ă rb u n e lu i să s te a în
centrul preocupărilor.
T ov. V e rd e ţ a su b lin ia t în co'ntiriuă-
re că problem a care a făcu t obiectul
dezbaterilor din plenară — creşterea
productivităţii m uncii, reducerea pre­
ţului d e cost, îm b u n ă tă ţire a calităţii
cărbunelui — este cea m ai principală,
este v e rig a cea m ai im p o rtan tă în
V alea Jiului şi a a r ă ta t c ă d a c ă se
vor an aliza cu m asele de com unişti
posibilităţile de îm b u n ătăţire a activi­
tăţii în a c e a stă p riv in ţă se vor o b ţin e
rezultate bune, sarcinile trasate de
C o n f e r i n ţ a r a i o n a l ă d e p a r t i d v o r bl
trad u se în viată.
Pe baza rapoartelor p rezen tate şi
a discuţiilor purtate p le n ara a adop­
tat o hotărîre în care sînt prevăzute
m ăsuri concrete a căror aplicare va
d a u n nou a v în t luptei m in erilo r din
V alea Jiului p en tru cărb u n e m ai m ult,
m ai ieflin şi m ai tu n .