Page 92 - 1958-04
P. 92
Tacr. 4 f)W MVX 3fîCT*rr*rxmnTf *r i m f
m r r^axrtfmaitl
¦ uttim ele şJtiriL • jultw xeAe ş lin i • ju JL tlirie ig ş l k i • jjjftm B le . ş t ir i Cu piesa „Institutorii*’ în turneu
D upă un binem eritat succes obţinut calităţile am intite se va p rezen ta în fa
ţa spectatorilor o form aţie teatrală a l
pe scen a T eatrului de S tat din A rad, cătu ită din cad re didactice, constituie un
e x e m p l u c e s e c u v i n e a fi s a l u t a t şi
colectivul artistic at sindicatului m u n u r m a t în a c e la şi tim p de cit m a i m u lte
cad re didactice din Deva, H u n ed o ara
citorilor din în v ă fă m în t A ra d va pre sa u alte localităţi ale regiunii, care
dispun de resu rse şi condiţii cores
zenta în ziua de vineri 2 m ai la H u p u n z ăto are pentru a face acest lucru.
n e d o a ra şi D e v a, ia r în 3 m ai la Ilia,
un spectacol teatral cu piesa„Institu-
torii” de O tto E rnst.
F a p tu l că pe sce n a te a trelo r din lo
-&&•
Delegaţia R.P. Romîne V I Z I T A
in frunte cu tovarăşul Ion Sheorghe lui A. I. Mikoian în R. F. Germană
Maurer a sosit in Argentina
Recepfia oferifă de preşedintele Uniunii sindicate fn R.F. Germană. Din partea
R.F. Germane au fost prezenţi:
BUENOS AIRES 28 (Ager mînc a fost întîmpinată de Pe- A. A. Smirnov lor din Germania occidentală, E. Gerstenmeier, preşedintele Flacăra O răştie a cedat pe teren propriu
pres) Delegaţia Republicii Popu dro Aramburu, preşedintele pro Bundestagului, L. Erhard, vice
lare Rorniue, în frunte cu tova vizoriu al Republicii Argentina, BONN 28 (Agerpres). TASS a- deputaţi din Bundestag, repre cancelar şi ministru al Econo
răşul Ion Gheorghe Maurer, pre Alfonso de la Feraere, ministrul nunţă: A. A. Smirnov, amba miei, von Brentano, ministrul A-
şedintele Prezidiului Marii A- sadorul extraordinar şi pleni zentanţi ai cercurilor de afaceri, facerilor Externe, F. Etzel, mi Duminică la Orăştie pe sta mult ca figurant în echipă. Pri
dunări Naţionale a Republicii Afacerilor Externe al Argentinei, potenţiar al U.R.S.S. în Repu nistrul de Finanţe, ambasado dionul „Flacăra”, în faţa a pes ma repriză se termină cu un
•Populare Romîne, a sosit în Ar blica Federală Germană, a ofe funcţionari superiori ai cance rul A. Lahr şi alte persoane. te 2.000 de spectatori s-a desfă scor alb : 0-0. In repriza II a ju
gentina pe bordul vasului italian precum şi de alte personalităţi o- rit in seara zilei de 26 aprilie şurat meciul de campionat ca cătorii ambelor echipe intră pe
„Conte Grande”. o recepţie în cinstea lui A. I. lariei cancelarului federal şi ai C om entariile presei tegoria C între Flacăra Orăştie teren decişi să modifice scorul.
ficiale argentiniene. Mikoian, prim-vicepreşedinte al şi Flacăra Tg. Jiu. Meciul era In min. 52 Oniga de la echipa
La sosire delegaţia R. P. Ro- Consiliului de Miniştri al Ministerului Afacerilor Externe germane aşteptat cu mult interes ţinând gazdă, este eliminat de pe teren
O unitate a forţelor armate ale U.R.S.S., şi a persoanelor care seama că ambele echipe sînt a- pentru lovirea intenţionată a ad
11 însoţesc, care au sosit in al R.F. Germane. « BERLIN 28 (Agerpres) TASS meninţate de retrogradare şi a- versarului. După 5 minute, prin
Argentinei a dat onorul. R.F.G. pentru semnarea acor anunţă: Comentind vizita in veau nevoie de cîte două puncte. tr-o preluare directă Florisn
dului dintre Republica Federa Dejunul oferif de Republica Federală Germană a marchează imparabil de la 7 m.
la Germană şi Uniunea Sovie K. Adenauer lui A. I. Mikoian, prim-vicepre La chemarea arbitrului Curnel pentru Flacăra Tg. Jiu. Din a-
tică. şedinte al Consiliului de Miniş Niţescu (Sibiu), echipele au ali cest moment echipa din Tg. Jiu
in UJS 8 milioane de m uncitori, BONN 28 (Agerpres). TASS tri al U.R.S.S., ziarul „Neues niat următoarele formaţii. pune stăpînire pe joc pericutînd
ingineri şi tehnicieni vor La recepţie au luat parte can anunţă : La 26 aprilie cancela Deutschland" subliniază că a- în nenumărate rînduri p tarta
. 5 ® fre c e In acest an ia ziua celarul R.F.G., K. Adenauer; rul R. F. Germane, K- Adenauer, ceastă vizită serveşte cauzei Flacăra Orăştie : Stanconi — gazdelor. In min. 75 Conslanli-
de lucru de 6 — 7 ore ministrul Afacerilor Externe al a oferit la reşedinţa sa — pala destinderii încordării interna Bordilaş, Danciu, Bordei — Pâ- nescu înscrie al doilea gol pen
R.F.G., von Brentano şi alţi tul Schonbtirg uri dejun in cin ţionale şi coexistenţei paşnice. răscan, Oniga — Văideanu,
MOSCOVA (Agerpres). A. le miniere şi metalurgice din membri ai guvernului R.F.G., stea lui A. I. Mikoian, priin-vi- Pop, Nicisin, Găină, Prodan. tru echipa oaspe. In min. 80 Vîl
Ooregiiad, prim-vicepreşedinte bazinul carboniler al Doneţului, ambasadorul A. Labr, şeful de cepreşedinle al Consiliului de Ziarul arată că Uniunea So ceanu de la oaspeţi este eliminai
al Comitetului do stat pentru de exemplu, unde a fost intro legaţiei guvernamentale a R.F. Miniştri al U.R.S.S. Din partea vietică promovează o politică de Flacăra Tg. Jiu : Muler «-
problemele muncii şi salarizării dusă ziua redusă de lucru, cîş- Germane care a dus tratative ¦sovietică la dejun au fost P.N. relaţii normale şi paşnice cu Pacoste, Răcelescu, Vulpe — de pe teren tot pentru lovirea
al Consiliului de Miniştri al tigurile minerilor nu s-au redus, la Moscova ; fruntaşi ai vieţii Kumîkin, locţiitor al ministru toate ţările. Statul sovietic a Boroga, Vîlceanu, — Florini,, adversarului.
n .R.S.S., a declarat că aproxi ci au crescut cu aproximativ politice şi obşteşti din R.F.G., lui Comerţului Exterior al făcut şi face tot posibilul pen Locaciu, Opriţescu, Cernşanu,
mativ 8 milioane de muncitori, 25—30 la sută. A crescut pro printre care E. Ollenhauer pre U.R.S.S., I. Ilicev, şeful secţiei tru stabilirea unor relaţii nor Constantinescu. Echipa din Tg. Jiu a meritat
ingineri şi tehnicieni vor frece ductivitatea muncii. In prezent şedintele P.S.D.G. şi W. Richter, a treia europeană a Ministeru male şi de prietenie cu Repu victoria căci a depăşit echipa
pină la sfîrşitul anului in curs datorită introducerii mecanis lui Afacerilor Externe al blica Federală Germană. Jucătorii ambelor echipe au gazdă in viteză şi la jocul cu ca
la ziua de lucru de 6—7 ore. melor şi a tehnicii noi, fiecare dat dovadă de nervozitate djn pul.
Trecerea ia ziua de lucru redusă muncitor din Donbas dă mai U.R.S.S., A. A. Smirnov, amba care cauză s-au produs durităţi
se aplică în rindul muncitorilor mult cărbune, acum în 6—7 ore sador extraordinar şi plenipo de ambele părţi. Astfel, Pop în A D O I.F R O JN A V S C H I şi iW EOîR-
şi funcţionarilor clin unele ra decit înainte în 8 ore. tenţiar al U.R.S.S. în R.F.G., min. 9 a fost accidentat pără
muri ale industriei grele in con membri ai ambasadei U.R.S.S. sind terenul pentru cîteva mi GHE BALOG
formitate cu hotărirea C.C. al Incepînd de la 1 mai sc va in nute, revenind pe urmă mai
P.C.U.S., Consiliului de Miniş troduce ziua de muncă de 6 orc * ' corespondenţi '
tri al U.R.S.S. şi C.C.S. din pentru muncitorii care lucrează
in subteran, din bazinele carbo Pentru dezvoltarea conţinu a re U. M. C ug ir a învins liderul
Uniunea Sovietică. nifere de la Vorkuza. Kizel şi
Magadang. Pe viitor trecerea la Conferinţa de presă a Iui A. I. Mikoian la Bonn Duminică pe stadionul din za II-a oaspeţii caută să pună
Trebuie să se aibă in vedere, ziua redusă de lucru se va face Alba lulia, U. M. Cugir din ca stăpînire pe joc. Insă cugirenii
a subliniat Qoregliad, că sala şi la alte întreprinderi ale indus- BONN 28 (Agerpres) TASS Ori de cile ori statul german N.A.T.O. apreciază fidelitatea tegoria C. a învins pe Metalul dau peste cap acţiunile între
riul nu se va reduce in nici un friei carbonifere îndeosebi in anunţă : In cadrul conferinţei de a pornit cu arma în mină pen acesteia faţă de Occident prin „Oţelul roşu“ cu scorul de 2-0 prinse de oaspeţi şi la un atac
Kuzbas, în regiunea Moscovei presă care a avut loc la Bonn tru cucerirea aşa zisului spa promptitudinea cu care R. F. (1-0). Echipa gazdă a făcut o bine inspirat măresc scorul la
¦;jz atunci cind ziua de lucru şi in Orientul îndepărtat sovie la 26 aprilie, Anastas Mikoian, ţiu vital, aceasta a adus popo Germană se expune riscului adevărată demonstraţie fotbalis 2-0. Deşi Oţelul roşu a solicitat
tic. prim-vicepreşedinte al Consiliu rului său nenumărate nenoro mortal legat de eventualitatea tică. De fapt scorul putea fi şi arbitri de la Bucureşti, totuşi a
este de 6—7 ore, ci va creşte lui de Miniştri al U.R.S.S., a ciri şi irosirea fără rost a bo izbucnirii unui război atomic. mai mare dacă în timpul celor părăsit terenul cu deziluzii. Ar
repetat declaraţia făcută la 25 găţiilor naţionale. In prezent, Dacă este intr-adevăr aşa, a a- două reprize nu s-ar fi ratat nu bitrul Ioan Gheorghiţă (Bucu
in permanenţă. La întreprinderi aprilie, că dacă pe teritoriul cum s-a întîmplat adesea în rătat Mikoian, trebuie să recu meroase ocazii de a marca. reşti) a arbitrat corect cele două
R.F. Germane nu vor exista ar istoria Germaniei, se fac din noaştem că interesele anumitor formaţii. Gel mai bun de pe le-
guverniM sovietic adresată me nucleare şi arma rachetă, nou încercări de a împinge pe state sînt puse mai presus dc- Primul punct a fost înscris în
leventelor $.11.1, narii Britanii Uniunea Sovietică, chiar şi în germanii din Republica Fede cît interesele proprii. minutul 4 de către Drăghici. ren a fost Tîrnăveanu de la
cazul izbucnirii unui conflict rală pe o cale agresivă, de a-i Gazdele ratează (min. 10 şi 25)
franţei militar cu participarea R. F. asmuţi împotriva statelor din In cuvîntarea sa, Mikoian a ocazii clare. In partea a doua U.M. Cugir. S-a evidenţiat în
Germane, se va abţine de la fo răsărit. arătat că poporul sovietic nu a primei reprize oaspeţii îşi re
losirea armei nucleare şi a ar treşte un sentiment de simpa vin, dar Biro, din apropierea treaga echipă din Cugir.
mei rachete împotriva vreunui Recentele hotărîri în dome tie sinceră faţă de năzuinţele porţii, trage fără efect. In repri
obiectiv din Germania occiden niul înarmării atomice, şi pre germanilor de a-şi vedea patria M. V ÎLC EA N U
tală. gătirile pentru crearea pe teri reunificată. Pentru aceasta, a
toriul R. F. Germane a baze spus ei, germanii trebuie însă corespondent
In R. F. Germană!, a spus lor atomice şi a rampelor pen să se aşeze la aceeaşi masă şi
MOSCOVA 28 (Agerpres). U.R.S.S. pentru efectuarea pre Mikoian, sînt subapreciate se tru rachete ale altor puteri ale să cadă de acord între ei. Handbal
TASS anunţă : Ziarele centrale gătirilor necesare in vederea in- rios posibilităţile pe care Ic o-
din 27 aprilie publică nota gu tfinirii miniştrilor Afacerilor Ex- feră propunerea Poloniei de a N.A.T.O., n declarat Mikoian, Nu prea înţelegem poziţia ne In raionul Sebeş a fost orga Petreşli care a cîşligat toate cele
vernului sovietic adresată gu terne, întrucît o astfel de con se crea o zonă denuclearizată în dovedesc că guvernul R. F. gativă a guvernului R. F. Ger nizat de căi re U.C.F.S. campio patru jocuri totalizind 8 puncte,
vernelor S.U.A., Marii Britanii sfătuire mai înseamnă de fapt o Europa, din care să facă parie Germane îşi asumă rolul de ini mane în problema încheierii natul raional de handbal la fete fiind urmată de Tineretul nou
şi Franţei in problema convocă conferinţă a celor palru puteri, R. F. Germană, Cehoslovacia, ţiator a! intensificării continue tratatului de pace cu Germania, şi băieţi. In cadrul campiona — Sebeş cu patru puncte şi
rii unei conferinţe la nivel înalt la care pe de o parie ar partici R. D. Germană şi Polonia. Am a cursei înarmărilor atomice în a arătat Mikoian. Greu se poa tului participă patru echipe femi Victoria Miercurea cu zero pun
cu participarea şefilor de guver pa trei state din partea Uniunii Europa şi atrage ţara in pre te nega faptul ?ă un astfel de nine („1 Mai” Petreşli, Sebeşul, cte.
ne. nord atlantice, iar pe de altă confirmat, a declarat el, că IJ- gătirile în vederea unul război tratat ar avea o mare impor Sebeş, Victoria Miercurea şi Re
parte numai un singur stat din niunca Sovietică este gata să atom ic; de la aceste pregătiri tanţă pentru progresul unificării colta Apoldu de Sus) şi trei e- In zilele de 26-27 aprilie s a
In notă se spune că dacă gu partea organizaţiei Tratatului respecte statutul unei asemenea piuă la aventuri militare nu mai Germaniei. desfăşurat returul campionatului
vernele celor trei puteri preferă de la Varşovia. zone şi să privească teritoriu! este decit un pas. chipe masculine („! Mai” Pe de handbal feminin şi masculin.
sa realizeze schimbul de păreri statelor care fac parte din ea Principala impresie cu care treşli, Tineretul nou-Sebeş şi Iată rezultatele obţinute : Femi
pe căi diplomatice, sub forma Tn acest caz guvernul sovic- ca fiind exclus din sfera de fo Deseori, a spus Mikoian, ne am rămas în urma întîlnirilor Victoria Miercurea). După termi nin : „1 Mai” Petreşli — Recol
unei consfătuiri a ambasadori fic consideră că este mai indi losire a armei nucleare şi a ar este dat să auzim că înarmările din R. F. Germană, a declarat narea turului campionatului raio ta Apoldu de Sus 9-0 ; Sebeşul
lor acreditaţi la Moscova cu mi cat ca schimbul de păreri preli mei rachetă, dacă guvernele atomice sînt impuse de planu Mikoian, este că schimbul de nal de handbal în fruntea cla Sebeş —- Victoria Miercurea 2-2;
nistrul Afacerilor Externe al minare pe căi diplomatice să S .U.A., Angliei şi Franţei vor rile militare ale Uniunii nord păreri care a avut loc a fost samentului se află !a fete echipa Sebeşul Sebeş — Recolta A-
U.R.S.S., guvernul sovietic pro aibă loc în cadrul unor convor atlantice şi că unii parteneri ai util şi va contribui la o mai „1 Mai” Petreşli, care a cîş- poldu de Sus 3-0; „1 Mai" Pe-
pune ca la o astfel de conferin biri intre ministrul Afacerilor proceda la fel. R. F. Germane din cadrul bună înţelegere reciprocă a pă tigat toate cele 6 jocuri dispu ireşti — Victoria Miercurea 8-0;
ţă, alături de ambasadorii Externe al U.R.S.S. cu fiecare rerilor în problemele care inte tate, realizînd în total 12 pun Victoria Miercurea — Reco'ta
S.U.A., Marii Britanii şi Fran din ambasadori in parte. Aceas -o ® resează guvernele statelor noas Apoldu de Sus 3-0; Sebeşul
ţei să participe ambasadorii Po ta ar corespunde practicei în tre şi în primul rînd în ce pri cte, fiind urmată de echipa Sebe. Sebeş — „1 Mai" Petreşli 1-2.
loniei şi Cehoslovaciei. In acest deobşte uzitate a schimbului de veşte dezvoltarea continuă a re şui — Sebeş, cu 7 puncte, Vic Masculin : „1 Mai” Petreşti —
caz, se arată în notă, s-ar ţine păreri pe căi diplomatice in ast laţiilor dintre U.R.S.S. şi R, F. toria ATiercurea cu 3 puncte şi Victoria Miercurea 3-0 ; Tinere
seama în măsura cuvenită de fel de cazuri. Germană. Recolta Apoldu de Sus cu 2 tul nou Sebeş — Victoria Mier
principiul parităţii şi s-ar asi puncte. curea 6-0: „1 Mai” Petreşti —
gura egalitatea in drepturi a Nota guvernului sovietic a S-a bucurat de recunoaştere Tineretul nou Sebeş 8-4.
părţilor, atit de necesară pen fost inmînată la 26 aprilie de deplină punctul dc vedere că es La băieţi, în fruntea clasa
tru pregătirea rodnica a confe Andrei Gromiko, ministrul Afa te necesar să se meargă pas G H . M IH A LC EA
rinţei la nivel înalt. cerilor Externe al U.R.S.S., am cu pas în direcţia îmbunătăţirii mentului după terminarea turu
basadorilor S.U.A., AAarii Brita relaţiilor şi creării unei atmos corespondent
Guvernul sovietic consideră nii şi Franţei la Moscova. Ea fere de încredere reciprocă. lui se situează echipa „1 Mai”
ca inacceptabilă propunerea In italia s-a cea ie a 13-a Pentru început, a spus Mikoian,
S.U.A., Marii Britanii şi Franţei, constituie răspunsul la declara am căzut de acord ca în afară
cu privire la intîlnirile simulta aniversare răscoalei naţionale eh problemele deja reglementate Seri plăcufe vă oferă 1
ne ale celor trei ambasadori cu ţiile guvernelor S.U.A., Marii să elaborăm acorduri importante
ministrul Afacerilor Externe al antifasciste din 1945 de colaborare culturală şi teh- %RESTAURANTUL „MINERUL" DIN PETROŞANI unde co n c ert
Britanii şi Franţei clin 16 şi 24 nico-ştiinţifică.
âtează orchestra Deju Munteanu. Refrenele vocale: solista deo
aprilie. Mikoian a arătat că acordurile
ROMA (Agerpres) TASS a- re, progres, pace. realizate constituie doar începu n muzică uşoară Carmen Cristes cu. Specialiiăfi de artă culinarăR
nunţă : La 25 aprilie în întrea Arrigo Boldrini, preşedintele tul unui comerţ adevărat, pe
ga Italie s-a sărbătorit cea de a care-l pot duce cele două state ^ * Grătar special * Băuturi alese * Dans * Antren. S
13-a- aniyersare a răscoalei na Asociaţiei naţionale a partiza
DECLARAT A COMUNA ţionale antifasciste din 1945. In nilor italieni, luînd cuvîntul la în aVantajul reciproc. .Dacă se ANUNJ
numeroase oraşe ale ţării au a- Florenţa a declarat că Republica
a SJm* de ră z b o i a m e r ic a n i şi s o v ie tic i vut loc mari mitinguri populare italiană îşi are originea în anii va manifesta dorinţă în ace*! DIRECŢIA CONSERVATO către o comisie specială.
la care au luat cuvîntul condu îndelungatei mişcări populare de RULUI „CIPRIAN PORUM- Condiţiile de participare sin!
WASHINGTON (Agerpres). rezoluţia adoptată în timpul în- cători ai partidelor progresiste. rezistenţă împotriva fascismului, sens, a arătat el, milioane de BESCU“ ŞI INSTITUTUL DE
In seara zilei de 26 aprilie n tîlnirii noastre de la Moscova în anii războiului de eliberare. TEATRU SI CINEMATOGRA următoarele :
plecat cu avionul de la Wa din 1955 care prevede că vete Luînd cuvîntul la Arezzo, Lui- In cei 13 ani care au trecut de tone de mărfuri de care simte FIE „ION Î.UCA CARAGIAl E“
shington la New York, de unde ranii sovietici şi americani ai gi Longo, secretar general ad la eliberarea ţării acest lucru s a DIN BUCUREŞTI, recrutează — să nu depăşească virsta de
se va înapoia apoi îri patrie, celui dc-al doilea război mon junct al Partidului Comunist Ita uitat şi s-a mers pînă acolo în nevoie economia ţărilor noastre prin Casa regională do creaţie 25 ani ;
delegaţia veteranilor sovietici dial să se întrunească anual şi lian, a amintit că scopul mU cit a început persecutarea pa: elemente talentate pentru exa
participanţi la intîlnirea de pe să facă schimburi de mesaje. carii de rezistenţa a fost reînnoi tizanilor. ar putea fi trimise, anual în cele — să fie elemente ialentate,
Elba. rea politică şi socială a vieţii na menul-de admitere ec se va line cu deosebite înclinaţii pentru
Sperăm că aniversarea inlii- ţionale, lichidarea bazelor socia Toţi acei care au participat la două direcţii. După cum a su una din următoarele ramuri :
înaintea plecării din Wa nirii de pe Elba va deveni o le ale fascismului, crearea de mişcarea de rezistenţă, a spus în luna septembrie la Bucu teatru, canto, instrumente cu
shington, veteranii sovietici şi sărbătoare lot mai mare în ţă condiţii mai bune de viaţă pen Boldrini, trebuie să-şi menţină blinia! Mikoian, aceasta o fa reşti. coarde, instrumente de suflat,
americani au semnat urmă rile noastre. tru popor, renunţarea la politica unitatea şi să dea ţării un nou
toarea declaraţie comună : războiului. Aceste revendicări guvern care să traducă în viaţă vorizează îmbinarea ferici?ă a In acest scop, doritorii se vor dirijat sau compoziţie.
Soldaţi fiind ne-am înlîinit au fost înscrise în constituţie. principiile fundamentale ale con-
Noi, veteranii americani şi ca prieteni pe Elba în 1915. In prezent însă, a spus în con stituţiei republicane şi să ducii posibililăjilor economice ale prezenta la Deva in ziua de 29 Se recomandă să fie propuşi
sovietici ai celui de-al doilea veterani fiind ne-am întllnil ca tinuare vorbitorul, partidul dc- o politică de pace şi progres. in special tii de muncitori şi
război mondial întruniţi la prieteni la Moscova în 1955 şi mocrat-creşlin încearcă în fel şi U.R.S.S. şi R. F. Germane —
Washington pentru a sărbători acum la Washington în cadrul chip să ocolească constituţia şi Mari mitinguri populare au a- aprilie, ora 9, la Casa regională ţărani muncitori — de preferin-
cea de a 13-a aniversare a în- acestei săptămîni consacrate în- să nu o aplice în viaţă. In înche vut loc de asemenea la Genzano fiecare din părţi are surplusuri
tîlnirii prieteneşti de pe Elba a tîlnirii de pe Elba. Credem ci, iere Longo a vorbit despre ne '(provincia Roma) unde a luai de creaţie, sfr. Bariţiu nr. 2, un , ţă absolvenţi ai unei şcoli me
armatelor noastre, confirmăm intîlnirile noastre vor sluji la cesitatea de a forma după apro cuvîntul E. O. Onofrio, vicepre -.au rezerve de mărfuri, în a
din nou jurămintul pe care l-am întărirea tradiţionalul ui spiri ¦ piatele alegeri un parlament şedinte al.Comisiei centrale de de va avea loc selecţionarea de dii cu examen de maturilate.
făcut la 25 aprilie 1945 că vom de prietenie dinirc popoare1 care să dezvolte moştenirea lă control a Partidului" Comunist T căror achiziţionare este intere
obţine ca între popoarele ţări Uniunii Sovietice şi S.U.A. ş : sată de mişcarea de rezistenţii, talian, la Eeggio Meii Emilia e.ooooooooooooo<xxx>oooooooo<xoooo<xx>ooo< x>oooooooooo
lor noastre să domnească prie vor contribui la asigurarea u să dea poporului italian bunăsta sată cealaltă parte.
nui viitor fericit şi denm î unde a luat cuvîntul F. Bani g o f e r t a o t s e r v ic iu g
tenia. condiţiile prosperităţii. fost preşedinte al Consiliului de
Reafirmăm că vom sprijini Miniştri, şi în multe alte oraşe. O. <>
g Sanatoriul T.B.O. Brad angajează bucal ar calificat, cu sn-®
Ctlariul tarifar de 050 lei plus 150 lei spor dc periclilale. I se a- >
o sigură gratuit cameră de locuit. ?,
Cei interesau vor depune cereri la adresa de mai. sus. g
OCOOOOOOOOOOO<XX>OOOOOOOOOOCOOOOOOOCOOOOOOOOOOOO< g
Redacţia *şi adm inistraţia ziarului 6tr. G Aîartie nr. 9, Telefon î 188— IS'J. Taxa plălilă în num erar conform aprobării Direcţiunii Gen P .l.l.R . nr. 236.320 din 6 nolembiie JJla. 1iparu!: întreprinderea Poligrafică „l M ai“ — DEVA.