Page 93 - 1958-04

Trăiască 1
Anul X Nr. 1048
I Mai—tradiţionala
A O A M E N ILO R M U N C II
Ziua de I M ai este cea m ai frum oasă
să rb ă to a re a oam enilor m uncii, este
sărb ăto a re a frăţiei m u n cito rilo r din
toate ţările — ziua solidarităţii inter­
naţionale a celor ce m uncesc.
în a in te cu a p ro a p e 70 de ani, la
t M ai m uncitorii dintr-o serie de ţări
au o rg an izat pentru prim a dată de­
m o n straţii m uncitoreşti. M arii dascăli
ai proletariatului au dat o înaltă pre­
ţu ire a c e sto r d em o n stra ţii şi ca sem n
d e p reţu ire a luptei p en tru so lid a­
ritatea internaţională a proletariatului
p e n tru o viaţă lib eră şi fericită —
ziua de 1 M ai a fost d eclarată ca săr­
bătoare internaţională a oam enilor
m uncii de pretutindeni.
¦ Ideea luptei c o m u n e şi a forţei m u n ­
citorilor din toate ţările a ap ăru t aşa
d a r î n , condiţiile cruntei exploatări ca­
pitaliste, atunci cînd socialism ul era
doar prevăzut c ă se va înfăptui m ai
devrem e sau m ai tîrziu.
De atunci a trecut un tim p în d elu n ­
g a t . m anifestaţiile m uncitorilor de 1
M ai au crescut cu fiecare an, oglin­
dind succesele m uncitorilor, co m bati­
v ita te a şi p u te re a lor de lu p tă p en tru
un trai m ai bun.
In prezent, condiţiile în care m u n ­
citorii îşi s ă rb ă to re s c ziua lor c ea m ai
frum oasă, se deosebesc fundam ental
faţă de cele din trecut. P e ste
959.(100.099 de o a m e n i d e pe g lo b s -a u
scu tu rat de jugul exploatării capitaliste,
au dev en it liberi şi îşi fă u re sc o v ia ­
tă cu a d e v ă ra t fericită. S teagul liber­
tăţii flutură azi în ţările lag ă ru lu i so­
cialist din E u ro p a şi A sia; U n ita te a
claseid e a c ţ i u n e .. .a______m u n c i t o a r e î n
prezent de n ezdruncinat, forţele care
luptă îm potriva capitalului h ră p ăreţ sînt
m ai puternice ca oricînd. T oate încer­
cările d u şm an ilo r noştri de a îm pie­
dica lupta pentru înfăptuirea m ăreţelor
id ealuri ale so cia lism u lu i şi c o m u n is­
m u lu i s - a o d o v e d it a fi i n c a p a b i l e de
a ne ab ate de pe drum ul pe care am
p o rn it. ..
C o n stru ire a c o m u n ism u lu i în U .R .S .S .
şi a so cialism u lu i în ţă rile de d e m o ­
craţie populară este o realitate pe care
n u o pot n e g a nici c h ia r cei m ai
înrăiţi capitalişti.
In ţă rile la g ă r u lu i so cialist, şi în ­
deosebi în U n iu n e a Sovietică, s-a u în ­
re g is tra t în u ltim ii a n i su cc e se e p o ­
cale, cu ceririle ştiinţei şi tehnicii au
a tin s culm i n e m a iîn tiln ite în istorie.
S tatul sovietic a d evenit în prezent
atît de puternic încît constituie che­
z ăşia in d ep e n d en ţe i şi secu rităţii po­
poarelor. D e-a lu n g u l celor p este 40
de ani de existenţă şi-a construit o
industrie grea puternică, o agricultură
m e c a n iz a tă fără a se m ă n a re în lum e, a
crescut o intelectualitate legată de
c la sa m u n c ito a re şi de ţă ră n im e a col­
h o z n ic ă p rin m ii de fire. In tr-o serie
de ra m u ri ale econom iei, U .R .S.S . a
lă sa t m ult in u rm ă cele m ai d ezv o lta­
te ţă ri c ap italiste din lu m e şi a re to a ­
te p o sib ilită ţile de a în tre c e din to a te
punctele de vedere orice ţa ră din lu­
me.
R ealizările de im p o rtan ţă istorică ale
U n iu n ii S ovietice şi ale ţă rilo r de de­
m o craţie p o p u lară dobîndite în anul
trecut, d em o n strează fără p utinţă de
tăg ad ă m area superioritate a lagărului
socialist faţă de cel capitalist. Cifrele
" vO O O O O O O O 00<XXX>00000000^0000000<X>000 o o o o o oooo^x>ooo<xxs>oooooooc
MaLziua so lid a rită ţii internaţionale a celor ce mun
PROLETARI DIN TOATE ~ŢĂRILE UN1Ţ1-VA /.
Miercuri 30 aprilie 1958 4 pagini 20 bani
sărbătoare Minerii Văii Jiului
şi-au îndeplinit
şi depăşit
angajamentele
de m ai jos sînt destul de edificatoare lizare din aceste ţări sînt în prezent
in a c e a stă direcţie. dep arte de cele din ţările capitaliste. In cinstea zilei de 1 Mai
minerii Văii Jiului s-au
In anul 1957 volum ul producţiei V iaţa îm b elşu g ată a oam enilor m uncii angajat să extragă peste
planul primelor patru luni
globale a U niunii Sovietice a fost cu din ţările socialiste a devenit o re a ­ ale anului 50.000 tone de
cărbune. Mobilizaţi şi în­
22 la su tă m ai m a re c a în a n u l 1955. litate vie, iar lu p ta pen tru d ezv o ltarea drumaţi în permanenţă de
către organizaţia de par­
In a n u l a c e s ta , U n iu n e a S o v ie tic ă va ei p e n tru a o fa c e m a i f r u m o a s ă şi tid şi prin aplicarea pre­
ţioasei iniţiative de creş­
p ro d u c e 53.600.000 to n e oţel şi m ai p lă c u tă este obiectivul p rin cip al în tere a randamentului pe
fiecare post, minerii din
41.700.000 tone lam in ate, ceea ce re­ p r e o c u p ă r ile d e zi c u zi. toate exploatările carboni­
fere au obţinut in între­
p rezintă ap ro a p e to t atîta cît s-a pro­ Cu totul alt tablou rep rezin tă v iaţa cerea socialistă un deose­
bit succes.
d u s în p rim ii 17 a n i ai p u te rii s o ­ m u n cito rilo r din ţările c ap italiste şi
Rină in dimineaţa zilei
vietice. O biective im p o rtan te se vor d ep en d en te. M uncitorii de aici suferă de 29 aprilie, din Valea
încă jugul exploatării nem iloase. L upta Jiului au fost livrate eco­
în făp tu i şi în celelalte ra m u ri ale e- nomiei naţionale 51.062
tone cărbune în afara sar­
conom iel naţionale. lor pentru o v iaţă m ai b u n ă este îm ­ cinilor de plan. In fruntea
întrecerii s-au situat mine­
O am enii sovietici în tîm p in ă ziua de piedicată de forjele rea cţio n are ale rii din Uricani care şi-au
depăşit, planul acestei luni
1 M ai cu succese rem arcab ile în toate m a re lu i c a p ita l. Aici, s ă r b ă to r ir e a zilei cu 14,5 la sută, urmaţi de
minerii din Pefrila cu 11,1
d o m e n iile vieţii e co n o m ice şi cu ltu rale. intern aţio n ale a celor ce m u n cesc se la sută şi de colectivul mi­
nei Lpnea cu 8,2 la sută.
Ei a u în d e p lin it şi au d e p ăşit cu m ult d esfăşo ară sub sem nul luplei pentru Importante realizări au ob­
ţinut şi exploatările din
p lan u rile de p ro d u cţie în industrie, în eliberarea de exploatare, pentru dem o­ Vulcan şi Aninoasa. Tre­
buie evidenţiat efortul de­
c o n stru c ţii; agricultura sovietică cu­ c ra ţie şi so c ia lism . M iz e ria , s ă r ă c ia , pus de către minerii din
Lupeni. Urmîncl exemplul
no aşte azi un avînt considerabil. Re­ şom ajul apasă greu pe spatele m u n ­ comuniştilor, întregul co­
lectiv al minei a muncit
centa re o rg a n iz a re a m uncii în indus­ citorului. N im ic şl nim eni nu poate
luna aceasta cu multă în­
trie şi construcţii a jucat un uriaş ascunde adevărul despre viaţa m ase­
lor m u n c ito a re din aceste ţări. S.U :A . sufleţire reuşind să lichi­
rol pozitiv în îm b u n ătăţirea activităţii
deze aproape in întregime
în aceste dom enii. T rad u c e re a în v ia ­ în p rezen t este ţa ra cu cei m ai m ulţi
rămînerea în urmă din a-
ţă a legii „cu privire la d ezvoltarea şo m e ri: în A nglia, F ranţa, G erm ania,
ceastă lună.
c o n tin u ă a o rîn d u irii co lh o z n ice şi la J a p o n ia şi în alte ţări capitaliste, nu -
r e o r g a n i z a r e a s t a ţ i u n i l o r d e m a ş i n i şi inarul oam enilor care nu au de lucru
tractoare" adoptată de recenta sesiu­ este m ai m a re ca oricînd.
ne a Sovietului S u p rem al U .R .S.S., G re a şi p lin a de s u fe rin ţe e ste şi
v a contribui la re a liz area unui nou v iaţa m uncitorilor din ţările depen­
şi p u te rn ic a v în t al tu tu ro r ra m u rilo r dente. L upta lor de eliberare n aţio n ală
agriculturii socialiste. este strîns legată de lupta pentru un
P a rtid u l c o m u n is t şi g u v e rn u l so v ie­ trai piai bun. A ceastă luptă, în unele
tic a u elab o rat un p ro g ra m g ran d io s ţări a avut succese rem arcabile. State
de dezvoltare pe m ai departe a eco­ ca India, B irm ania, E gipt, A fg an is­
n o m ie i n a ţio n a le în u r m ă to r ii 15 an i. ta n etc., şi-a u cu ce rit in d e p e n d e n ţa
îndeplinirea acestui p ro g ram v a în­ n aţio n ală păşind pe un dru m de sine-
sem n a un pas hotărîtor în trecerea stătăfor. E xistă toate g aran ţiile că,
trep tată a U niunii Sovietice spre co­ prin eforturi c o m u n e, în viitor şi ce ­
m unism .
lelalte state d e p e n d e n le .d e m a re le ca-
S u c c e s e r e m a r c a b i l e a u o b ţ i n u t şi pital se vor elibera, iar colonialism ul
ţările de dem ocraţie populară. Sub con­
va dispare cu desăvîrşire.
ducerea partidului com unist, poporul Ţările socialiste întîm pină sărb ăto a­
chinez, a n tre n a t în m u n c a p aşnică de rea intern aţio n ală a celor ce m uncesc
construcţie socialistă, a construit un sub sem nul luptei p en tru în tă rire a u n i­ fr-o-o-o-* a s f
m are n u m ăr de obiective industriale, tăţii şi coeziunii , 'lagărului socialist, Muncitori fruntaşi •
a o rg a n iz a t m a jo rita te a ctovîrşitoare pe b a za principiilor m a rx ist-lm in is-
a ag ricu ltu rii pe b aze noi, so cia liste : m ului.
toate prevederile planului cincinal se D u şm a n ii păcii şi libertăţii p o p o a re ­ In ............. * *
înfăptuiesc cu succes, unele fiind chiar lor însă fac încercări disperate pen­
depăşite încă de pe acum . P oporul chi­ tru a îm piedica m u n ca n oastră p aş­ & vip a / ® - / ^ w v
nez m unceşte în prezent cu însufleţire nică. Ei c a lo m n iaz ă pe toate căile =M JE
p e n tru c a în u rm ă to rii 15 an i să a - U n iu n e a S o v ietică şi ţă rile d e d e m o ­
ju n g ă din u rm ă A n g lia în ce priveşte craţie populară, seam ăn ă neîncredere
principalele produse industriale. între popoare, m enţin psihoza războiu­
In an u l trecut, în ţă rile so cialiste lui rece, in tim id e a z ă p o p o a re le cu
din E u ro p a , s -a u p ro d u s de 3,5 ori pregătirile febrile pentru un nou război. Schimburi de onoare
m ai m ultă energie electrică, aproape de /M ăsurile lu ate de ei cu priv ire la în a r ­
3 ori m a i m u lt oţel şi de 2,5 ori m ai m area atom ică a ţărilor care fac par­
m u lt c ărb u n e ca în anii dinainte de te din N .A .T.O ., a stîrn it in d ig n a re a
război. tutu ro r oam enilor care u răsc războiul.
Intre ţările lag ăru lu i socialist exis­ A cei c are îşi d a u s e a m a ce a r în ­ Călan Simeria
tă o u n ita te v iab ilă. In tre ele s-au sem n a azi un război atom ic, c o n d am ­ In zilele de 25—26 aprilie, au O am enii m uncii din re g iu n e a SlMERIA (de la subredacţia
avut loc la uzina „Victoria'" — noastră voluntară). In schim­
s ta to rn ic it relaţii de c o la b o ra re şi a ju ­ n ă cu to a tă tă ria pe su sţin ă to rii lui, Călan, schimburi de onoare în n o a stră, în tîm p in ă ziua de 1 M ai, burile de onoare care s-au ţinut
cinstea zilei de 1 Mai. la complexul C.F.R. Simeria,
tor reciproc, relaţii care se deosebesc consideră această m ă su ră ca o aven­ cu succese deosebite în producţie. s-au înregistrat o seamă de rea­ fB fm
Cele mai bune rezultate au lizări frumoase. Astfel, la ate­
fu n d am en tal de cele dintre ţările c a ­ tu r ă n e s ă b u i t ă c a r e a r fi f a ta lă p e n tr u fost obţinute la furnalul I, ca­ In n u m e ro a se fabrici, uzine şi în ­ lierele C.F.R., s-au colectat pes­ FR A N CISC BARTHA,
re în ziua de 25 a îndeplinit pla­ te 66.000 kg. fier vechi, faţă de şef de b rig a d ă de tineret, m ina
pitaliste. U n iu n e a Sovietică aco rd ă un om enire. D e aceea, în pre­ nul în proporţie de 107,02 la su­ trep rin d eri, a u a v u t ioc en tu z iaste 32.000 cit era angajamentul şi
tă, iar în 26 cu 116,07 la sută. 9.295 kg. materiale neferoase. P e trila .
ajutor frăţesc, dezinteresat ţărilor de zent lu p ta îm potriva p re g ă tiri­ Rezultate apropiate s-au obţi­ schim buri de onoare. R ezultatele
nut şi la furnalul 11. La depoul de locomotive — ¦ K ft
d em o craţie p o p u lară în to ate dom eniile lor de război a devenit m ai dîr- au întrecut aşteptările. R elatăm m ai unde s-au ţinut trei schimburi
S-au evidenţiat in mod deose­ de onoare, obiectivul cel mai '/<' ¦> ,
de activitate. La rîndul lor ţările de ză ca oricînd. Tot m ai m ult este con­ bit prim-furnalistul Aurel Boz- jos cîteva din schim burile de o n o a ­ principal a fost economisirea de
dog, şeful încărcător Viorel Son­ combustibil şi ulei, remorcarea i mm
dem ocraţie populară, pe b aza relaţiilor d a m n a tă a titu d in e a de d is p re ţ ce -o dor de la furnalul I, iar de la re ce au a v u t loc zilele acestea. de trenuri cu supratonaj şi eli­
jurnalul II prim-furnalistul le- minarea defectelor intre spălări. D U M ITR U STRATULAT,
ce le an eu U n iu n e a S o v ietică, o a- m anifestă m arii m onopolişti faţă de ronim Foroij, jurnaliştii Vasile Toate acestea au fost depăşite p r i m -¦ to p ito r, O . S . . M . — H u n e d o a r a .
Voica, Ntihai Albert şi alţii. A- mult faţă de angajament. Numai
jută cu anum ite produse de care are oam eni, faţă de propunerile săn ăto ase semenea schimburi de onoare la economii de combustibil, s-au
nevoie. au avut loc şi la celelalte secţii redus cantităţile planificate în­
ce se fac în direcţia destinderii în ­ ale uzinei. La turnătorie, la sec­ L a'fabrica tre 12 şi 22 la sută.
„ S e b e ş u l4"
R ealizările im portante ce s-au înfăp­ cordării în relaţiile internaţionale. ţia mecanică, peste tot, munci­ Succese frumoase s-au înregis­
SEBEŞ, (de la .subredacţia trat şi la staţia C.F.R. călători,
tuit în ţă rile la g ă ru lu i so cia list au fă ­ In plin c o n tra st cu m ă su rile de în a r­ torii si. tehnicienii au muncit noastră voluntară) — In ziua revizia de vagoyne, triaj şi la
schimbului de onoare care a alte unităţi.
cut să crească într-o m ăsu ră consi­ m a re şi de c o n tin u a re a ex p erim en tării cu mult entuziasm, dppăşindu-şi avut loc la fabrica „Sebeşiil“
din Sebeş, In cinstea. zilei de S. M U N T E A N U
d e ra b ilă n iv e lu l d e v ia ţă m a te ria l şi de arm e atom ice şi cu h id ro g en de simţitor sarcinile de plan. Da­ 1 Mai, rezultatele au fost cît se
poate de bune: planul de pro­ corespondent
cultura! al oam enilor m uncii. C o n su ­ către puterile occidentale, recenta se- rul lor în cinstea zilei de 1 Mai, ducţie pe întreprindere a fost
depăşit cu 9,37 la sută.
m u l de a lim e n te , de îm b r ă c ă m in te şi poate fi socotit in sute de tone
Cele mai bune rezultate au
încălţăm inte, posibilităţile de cu ltu ra­ (C o n tin u are în pag. 4-a) de fontă, piese turnate etc. fost obţinute de secţia Kptton
cane şi-a îndeplinit planul în
KAROL NAGY proporţie de 120 la sută,' secţia
circulare cu 125 la sută şi sec­
corespondent ţia Kett cu 128 la sută.
FIL A R E T C H IR U TA
2.700 000 îei econom ii ia p re |u l de cost
HUNEDOARA, (de la subredacţia noastră dat peste .plan 2.574 tone cocs metalurgic. Prin­ IA G O B O ŢO I, ţ
voluntară) Colectivul de muncitori şi tehnicieni tre schimburile care se menţin în fruntea între­ depoul ţ
a! noii oje/inii Siciucn de la uzina cocso-chimică a Combinatului side­ cerii se remarcă cel Condus de inginerul Eme- m ecanic de locom otivă,
rurgic Hunedoara, a reuşit să realizeze însemna­ ric Kaba şi maistrul. Ştefan • Staron, urmat de Teiuş. î
te economii în cinstea zilei de 1 A'lai. Aşa de cel al tineretului-, îndrumat de inginerul Viorel
pildă, odată cu angajamentul de a da peste Ardeleanu ‘şi maistrul Aron Gros. Acelaşi lucru i » i 5-fl t, ---------- ^
plan 15.000 tone cocs metalurgic, (care nu de se poate vorbi şi despre secţia chimică, care în
mult a fost depăşit) colectivul acestei uzine a momentul de faţă îşi are şi ea depăşite sarci­
realizat de la ,1 ianuarie pînă la 27 aprilie a. c., nile de plan faţă de angajamentele luate. De
economii la preţul de cost în valoare de peste pildă, la gudron s-a îndeplinit planul în pro­
2.700.000 lei, faţă de 900.000 lei, cît prevedea porţie'de HI la sută, la îngrăşămfnt azotos 106
angajamentul. Ca un fapt demn de laudă trebuie la sută, iar la benzen cu 115 la sută.
ccăia,! ..că de Ia J--2Z. „agri-Lc .a. c.„ -cccsn.ri.Lj_u
G H . M A R I O V I C I ._ _