Page 94 - 1958-04
P. 94
ML 2 77 SO'crrr.rSMu cui r 1048
¦BBBBwaBawD a n a u ooeBB a B g a a a a a B n B a a w BBttgmgHg
F L Ă C Ă U L DE PE TRACTOR Noi întovărăşiri INTR-UN SAT OBIECTIVE NOI
li raionul laicg DE MUNTE IM CONSTRUCŢIE
Seară. Mecanizatorii de la S.M.T, iveală faţa veselă a unui flăcău, care,
Orăşiie, se îndreaptă spre dormitoa cu o mişcare înceată dar hotărită, De curînd în raionul 0 In Petroşani s-a început in
Haţeg au fost inaugura
re. Doi dintre ei mai zăbovesc cî- împinse maneta de viteză. Ascultător, te încă 5 întovărăşiri din care acest an, sub formă experimen
ieva minute in curtea staţiunii. Se tractorul porni trăgind după el brăz- trei sînt agricole şi două zooteh Pin Poiana, peste dealul Dorului, 2uri frecvente. La muzeul din sat se tală, construcţia a 7 blocuri cu
nice. întovărăşirile agricole au 'migrează de veacuri turmele oierilor găseşte o opincă de fier cu potcoava cite 4 apartamente, din beton
sjătuiesc. darele care se înfipseră adine in pă- fost constituite în satele Găuri- spre şes şl înspre munte. Din coifuri bătută invers; este una din opincile monolit uşor turnat in cofraje
cea, Sîmpetru şi Ciula Mică, iar in colţuri de ţară, din Banat in Do- cu care erau încălţaţi caii pentru a de dur-aluminiu. Noul sistem
— Am jost pe terenul Gostatului, mint. După ciţiva metri, flăcău! opri, întovărăşirile zootehnice în sa brogea şi pină la Suceava, turmele deruta urmărirea trecerilor clandestine. va permite construirea de lo
tele Vaduri şi Strei. işi caută hrana tâsind Poiana vădu cuinţe ieftine şi in timp scurt.
la Mureş, acolo unde ari tu. Pă- sări sprinten de la volan şi se în vită de larmă. Din T927 conducerea corului o ia
Cele 85 de familii înscrise învăţătorul Gh. Bogdan, cu ciţiva ° La Hunedoara, acolo unde
mintu.i zviniat şi se poate ara. dreptă spre brazdă. Luă o bucată şi-au unit în aceste noi întovă Mai înainte ... ani după ce fratele său — ţăranul Ion va fi viitorul centru al oraşu
răşiri circa 50 ha. teren arabil Bogdan a începui să instruiască fan lui, s-a deschis un nou cuarial.
— Zici că se poate ? Atunci mă din pămîntul reavăn şi-t frăinuită in şi păşune, 70 oi şi 8 vaci. înainte de 23 August 1944, ciţiva fara. Formaţia de cor şi fanfara, au Aici se vor construi circa 1.500
oieri la un loc, stăpineau atitea oi trăit pină in 1938, cind concentrările apartamente. La primele 8
duc acolo. Ce părere ai 7 palmă zimbind: „Are dreptate agro ----- oOo------ cite n-avea împreună tot satul de şi mai apoi războiul, au lăsat satul blocuri, fiecare cu cite 12 apar
1200 de case. Ion Sofană — zis Pur pustiu. tamente şi 8 garsoniere, au şi
— Cum vrei. Dacă farurile ţi-s nomul". Apoi se urcă iar la volan. Realizări însemnafe cel — era stăpinul a 4.000 de oi şi, început lucrările de fundaţie.
convoiul cailor Lui, se întindea din Succese
bune... ...Duduitul tractorului „U.T.O.S.-26" îa co ntractări ogradă pină In virful dealului. Local ° In oraşul Brad au început
nicii se angajau ciobani la stăpiru După 23 August 1944 cu puteri spo de curînd lucrările la o viitoa
— De asta mei o grijă. n-a încetat o clipă toată noaptea. Fa In comuna Vaţa, raionul Brad, să mine turmele pe drumuri lungi, ca rite, formaţiile artistice, reorganizate, re fabrică de pline. Fabrica va
s-au obţinut rezultate frumoase amarul. In desagii legănaţi pe spa au pornii cu vigoare la drum. De a- fi dotată cu utilaj modern şi va
Cei doi, agronomul de sector loan rurile tui spintecau in lung şi-n lat în acţiunea de contractări. Pînă tele măgarilor, in „covăfea" de lemn cum, corul poienarilor se face cunos avea o capacitate de 18 tone
în prezent au fost contractate îşi purtau „păsatele” ; in „botiţa" de cut in întreaga ţară şi an de an, la in 24 de ore. Acum s-au atacat
Tamaş şi tractoristul Haralatnbie întinsul tarlalei Gostatului. 14.000 kg. porumb şi 16.545 kg. lemn duceau intr-n despărţitură fiertu căminul cultural se adună „trofeele" lucrările de fundaţie.
grîu. ra de curechi şi in cealaltă de fasole, unele după altele: premiile cişiigate
Croitorii, îşi strinseră miinite. Asta-i firea tractoristului Haralam- Tractorul pe care lucrează, răbojul incrustat cu socoteli a a- ia concursurile pe ţară. Corul chemat ® Intr-un stadiu înaintat se
— Spor la muncă, Croitoriile! bie Croitorii. Cum se iveşte timp „U.T.O.S.-26", n-a intrat nici odată In fruntea acestei acţiuni se ducere de minte, o mină de mălai ¦ şi de nenumărate ori la Bucureşti, par află lucrările viitoarei fabrici
prielnic de lucru, nu pierde o clipă. in reparaţie generală. Cu el, in toam află satele Vaţa de jos, Basara- ceaunul pentru mămăligă. Femeile işi ticipă şi la Festivalul Mondial ai Ti- de prefabricate de la Bircea —
Să-mi spui miine cum a mers — Fie că-i zi sau noapte, el se urcă pe na anului 1957, a lucrat peste plan basa şi Strîmba. Satele de mun petreceau bărbaţii dincolo de sat pină ieretului şi Studenţilor de la Bucu Hunedoara. Aiâi se vor fabrica
mai spuse agronomul indepărlindu-sc. U.T.O.S -ui lui şi-i dă drumul. Des 130 hantri. Atunci a fost declarat te Căzăneşti, Prăvăleni şi Ciun- la Rod, pe dealul „Dorului" — cum reşti i este filmat de Studioul de filme blocuri din beton de zgură gra
pre calitatea lucrului ce-l face, ni tractorist fruntaş pe regiune. In iar e botezat din vechi, duiosul loc aJ din Buftea, iar cântecele corului sint
Peste vreo jumătate de oră, un meni, niciodată nu s-a ptins. Peste nă, ia reparatul utilajului din sta gani, deşi n-au avut sarcini pen despărţirilor. imprimate adesea de către Radiodifu
tinăr îmbrăcat in salopetă ieşi pe tot pe unde a lucrat, oamenii spu tru a contracta cereale, totuşi, ziune Concertele prezentate la Deva,
poarta staţiunii. Apoi, nu mult după neau plini de bucurie: „Bun trac ţăranii muncitori au contractat ...şi acum Sibiu, Petroşani. Oraşul Stalin şi in
aceea, in partea dinspre Mureş a torist flăcăul ăsta". Nu-i ziceau nici peste 1.000 kg. grîu şi 1.400 kg. alte oraşe ca şi ta sate. depăşeşte cifra
Orăştiei, se auzi un duduit de mo Haralatnbie, niciCroitorii. Şi acum porumb.
tor şi două lumini puternice spin
tecară întunerecul nopţii, scoţind la
îl mai ţin minte intovărăşiţii din ţiune, a fost din nou fruntaş, dove
Fruntaşi în munca de Peşicniţa, raionul Haţeg. Cind s-au dind prin aceasta că este şi un me
unit ei in întovărăşire, prin 1956, canic priceput. Iar acum, in campa
transformare socialistă primele brazde el le-a tras. Deşi pe nia de primăvară, a obţinut cea mai
a agriculturii clin atunci era şef de brigadă, s-a ur mare realizare pe staţiune. Planul
regiunea noastră cat pe tractor şi intr-o săptămină a campaniei de primăvară, pe tractor,
terminat de arat toată suprafaţa în şi l-a depăşit cu 12 Ia sută. PenPu
tovărăşirii. Văzind brazda adincă, entuziasmul cu care munceşte, pentru
dreaptă, oamenii au spus: „Straşnică calitatea lucrărilor ce le face, colec
arătură ne face flăcăul ăsta". Apoi tivul de la S.M.T. Orăştie ii stimea ELENA VULCAN Rosturile s-au schimbai minate de de 60 în uiiimii ani. In corul care nulată de la furnale, pentru vii
cit a stat el in Haţeg, intovărăşiţii ză şi se mituireşte cu el. c o re s p o n d e n tă voinţa oamenilor sub conducerea parti numără azi 96 de membri, sini corişti toarele construcţii Hunedorene.
l-an solicitat ta toate lucrările. Despre faptele lui, care constituie — O— dului şi. viaţa a prins făgaş drept. veterani ca ton Măniioiu zis Sirim-
Dacă înainte erau puţini oieri care bu, ilie Bozdoc zis Matei, lancu Şerb ° La Sebeş au început in a-
Şi, peste tot mute a lucrat trac cete mai bune exemple de urmat, s-a O noua fabrica stăpineau toate oile si mulţi ciobani şi allii. cest an lucrările la viitoarea
toristul Haratambic Croitorii, s-au au vorbit şi in adunarea generală a or
zit numai cuvinte c a : „Straşnic flă ganizaţiei de bază, cind acest har dc pline simhriaşi, azi sini puţini ciobani fără Mult apreciate ta serbări sint echipa Casă de cultură raională. Pină
oi şi foştii bogătani rui mai au colţi. de dansuri, alcătuită din 8 perechi acum, pentru acest şantier s-au
cău", „Bun băiat", „Nu stă o clipă. nic tractorist a fost primit în riadul Zilele trecute prin strădania O nouă formă de viaţă a prins cheag şi instruită de directorul căminului procurat 270.000 bucăţi cără
colectivului de muncitori, ingi in sat acum doi ani si alta acum anul cu!tural Gh Vontca, echipa de teatru, mizi, 10 vagoane ciment, 2 va
Parcă.i sfirlează flăcăul ăsta". candidaţilor de partid. R . B U D I N neri şi tehnicieni ai întreprin — sint cele două întovărăşiri pentru condusă de Marin Olaru, brigada ar
o.•L>• O derii de industrie locală „1 Mai" creşterea oilor. întovărăşiţi ca Prodan tistică de agitaţie şi iarajul căminului goane var, 40 m.c. material lem
- o - - o ••*¦*© •*»* •« * •©• *>0 a fost dată în folosinţă în ora Nicotae a Nitului, Şofană ton zis cultural. Echipa de dansuri şi tara
şul Deva o nouă fabrică de pîine Smintind, Vutcari Ion zis Creţii si ful, urmînd exemplu! corului, valori nos şi 2 vagoane fier-beton. Pe
UN O M O B IŞ N U IT dotată cu agregate moderne. Nicotae Nenciu, au de ce fi mulţumiţi. fică cu pricepere tezaurul folclorului noul şantier s-au început deja
tocai. Suita de cintece ciobăneşti „Pe
N iC O A R A IO A N , Pe Friederich Pinczes — şef pe la 1.000. In martie am avut Noua fabrică dispune de 6 Au rămas doar in cintece şi poveşti plaiuri mărginene", prelucrată de di lucrările de fundaţie.
secretarul C om itetului com unal de de echipă In crescătoria de porci 1.050. Muncim şi noi cu norma, cuptoare sistem „Danff" a căror vieţile şi isprăvile vitejeşti ale haidu. rijorul Bogdan şi profesorul l. Mun-
partid M ihalţ, decorat cu O rdinul de la gospodăria dc Stat din adică pentru porcii ce trec ca încălzire se face indirect, prin citor, conduşi de căpitani inimoşi ca teanu din Deva, ca si dansurile „Oile", —o — '
Strei — Căian - - nu l-am găsit număr peste norma obişnuită ce intermediul unor injectoare cu Pui-Băiat, Dăian şi Cosma, haiduci „Invîriita" si „Iniilnirea băciţelor cu
M u n c i i c l a s a IlI-a. la locul său de muncă, 0 sta revine pe cap de îngrijitor, obţi flacără scurtă, acţionate prin ce luptau pentru dreptatea celor nă ciobanii" s-au bucurat de entuziasmul Noi purtători
re gripală l-a obligat să rămină nem plusul de salariu. Salariu-i aer comprimat furnizat de mo păstuiţi. Viaţa nouă, şi-o construiesc spectatorilor şi aprecierea cunoscăto al insignei G. M . 4 .
*V f acasă in dimineaţa aceea. bun, dar şi muncă facem. Uneori toare electrice. De asemenea, poienarii azi —¦ frumoasă şi luminoa rilor.
această muncă este grea, mai fabrica este dotată cu un grup să. Se puteau număra înainte pe de Ziua de 1 Mai este intimpina-
— Am fost îndreptat la dum ales că la crescătoria noastră de timoace cu două cernătoare gete casele luminate electric; azi In sat s-a pornit construirea unui tă cu noi succese şi pe tărîm
neata, tovarăşe Pinczes. Direc încă nu sînt asigurate toate mecanice şi două balanţe auto se pot număra doar cele luminate cu cămin cultural model. In toamna ~a- sportiv. Astfel, un număr de 80
torul gospodăriei m-a asigurat condiţiile necesare. Cînd vom mate. Pentru prepararea aluatu petrol. O staţie de radioficare cu 675 ceshii an, pentru sărbătorirea semi tineri din colectivul sportiv
că eşti cel mai potriKit pentru avea în grajduri şi în boxe lu lui s-a instalat un preparator de de difuzoare a impinzit satul i s-a centenarului ăe la înfiinţarea corului C.F.R. Rapid, din Şcoala profe
materialul ce intenţionez a-1 mină electrică, canalizare, jghea saramură mecanizat, care dis făcut o fabrică de brinzeturi fine, o din Poiana. localnicii vor să-l termine. sională C.F.R. Simeria, au cu
scrie, aşa că, de nu-ţi vine greu, buri suficiente, munca noastră tribuie apa necesară procesului circumscripţie sanitară, o casă de naş Aici va fi adăpostit valorosul muzeu cerit insigna G.M.A., gradul I.
'"cordă-mi cîteva minute. se va uşura, iar noi, la rîndul tehnologic, iar pentru apa nece teri, dispensar cu staţionar şi un ma local, biblioteca cu mii de cărţi şi să Printre noii purtători, se numă
nostru, vom obţine rezultate şi sară grupului sanitar, a fost gazin universal. Casele acoperite cil lile de repetiţii ale echipelor artistice. ră elevii fruntaşi la învăţătură
In timp ce-şi consuma deju mai bune. .Deoearn.d.ată, astea-s instalat un cazan sistem „Boi „şisă" au rămas prin sat ici şi colo şi sport Eugen Burza, Titus
nul, îl studiam pe bătrînelul în condiţiile. şi căutăm a le face ler". Frămîntatul pîinii se face doar ca o aducere aminte printre ca Cu ocazia semicentenarului, se fac Clroza, Zaharie Stan, Victor
cărunţit, ale cărui priviri vioaie faţă. Vă spuneam ceva mai ina- acum cu ajutorul a trei mala- sele noi ce se înalţă an de an. Trei pregătiri intense. Satul vrea să dove Bembea şi alţii.
şi cercetătoare, cît şi trăsăturile inte despre salariu. Ne tot pre xoare mecanice. Noua fabrică autobuse fac zilnic legătura salului dească că poienarii ce colindă liberi
fine dar hotărîte, îmi treziră cu gătim să ne cumpărăm un aparat are o capacitate de 18 tone în de munte cu oraşele. ţara din capăt in capăt, apreciază luminarea insignelor a avut
riozitatea. Simpatic îngrijitor de de radio, dar pînă la electrifica timp de 24 ore. Această cantita aria, cultura şi că, deşi salul lor îm loc intr-un cadru festiv. Cei ca
porci ; în pijamaua elegantă, cu rea locuinţelor de aici, nu-1 te acoperă necesarul chiar în Pentru lumină bracă un aspect migraioriu, ca puţine re au primit insigna şi-au luat
iniţiale estetic cusute de o mînă cumpărăm. Pînă atunci, timpul cazul cînd cerinţele populaţiei alte sate, ei ştiu să iupte pentru o angajamentul ca peste puţin
dibace, cu ziarul „Eldre“ deschis liber şi mai ales serile le petrec vor creşte cu 50 !a sută faţă de Setea de lumină a frâminlal de viaţă mai bună. Dc sub pălăriuţele timp să cucerească şi insigna
în faţă — aşa l-am văzut la în cele de acum. mult viaţa ciobanilor, şi încă înainte mocăneşti, ochii poienarilor strălucesc
ceput. ikin anturajul cărţilor. de 1900 au înfiinţat un cor. Prin 1912 de mindric cind spun de unde sini... G.M.A. gradul II.
N-am avut vreme să stau mai
— Ce-aş putea să vă spun, GH. M UREŞAN
tovarăşe — începu îngrijitorul
de porci, după ce-şi termină de
junul. Lucrez în această mese mult la îngrijitorul de porci, Cînd s-a făcut inaugurarea, s-a constiluii o fanfară cu 12 instru C. SO A R E corespondent
rie, mai bine de 6 ani. Tainele Friederich Pinczes. In drumul ce colectivul de muncitori al noii mente. Prin 1914, fanfariştii, ce dă Măsuri şi
ei le-am învăţat la crescătoria mă ducea spre alte treburi am fabrici de pîine a început apli deau programe comune cu corul, sint
din Şoimuş, unde hătrînul zo reflectat asupra frumoaselor con carea în practică a reţetei de judecaţi 'de împărăţia austro-ungară şi
otehnist Traian Iovanaş mi-a diţii de viaţă, create oamenilor fabricaţie nr. !. Peste 6 ore pe condamnaţi pentru a fi cintat cintece BRAD (de la subredacţia de muncă. Ca urmare a acestei
fost „profesor"... Acu, de un an, poarta noii fabrici -- căreia ce chemau pe romîni ia luptă pentru noastră voluntară). Cu cîtva măsuri, calitatea producţiei s-a
sînt aci la Strei şi lucrez în e- muncii, de regimul nostru. Nu-i muncitorii i-au dai: denumirea de eliberarea naţională. Fuga din arma timp în urmă, în cadrul coope îmbunătăţit. De asemenea s-au
chipă cu Francisca Kelemberger „1 Mai" au pornit spre centreie ta austro.ungară şi transportul clan rativei „Moţul" din Baia de economisit 6.000 dm.p. de piele.
A N GHEL, IO A N , şi loan Pepelea. Nu cîştig rău : rlcci deloc surprinzător faptul că de distribuire Rimele 5 tone de destin in Ardeal peste graniţă a li Crjş s-a început experimentarea
m a istru viticol la G .A .S. A poldu salariu de bază 600 şi-l urc pînă pîine de bună calitate. teraturii tipărite in România, erau ca sistemului îmbunătăţit de sala Prin organizarea de echipe pe
de Sus, decorat cu O rdinul M uncii ei se avîntă eu atîta entuziasm faze de operaţii (exemplu : la
clasa IIl-a. în muncă. — Pe drept cuvînt
că, au de ce. GH. LUPAN
rizare. In perioada experimen faza tras pe calapod şi cusut
tării au fost luate o serie de rame) s-a ajuns la o creştere a
 m drumeţii acum prin satele ra m© i r ie m © a ue s preunţiinlormrenvtiaabţailă.şi-'aAstăsczih,imînbaţtara pădu măsuri tehnico-organizatorice productivităţii muncii zilnice de
ionului Ilia. Un raion ca multe cursul. care au dus la îmbunătăţirea 90— 120 la sută. Totodată pre
altele a cărui înfăţişare se schimbă procesului de producţie. ţul de cost pe primul trimestru
cu fiecare zi ce trece, sub inţeleapta Mărturie acestor spuse, stau marile a fost redus cu 0,50 la sută faţă
conducere a partidului nostru. Astfel, membrii cooperaiori de cel planificat.
Prin satele raionului Ilia înfăptuiri ale regimului nostru, înfăp au fost repartizaţi după gradul
S-a deschis o carte tuiri care te intimpină la fiecare pas. de calificare la diferite locuri I. P I R V A
nouă în viaţa satelor In cele 10 sate ale comunei Lăpugiu,
ţăranii muncitori s.au organizat in Corul dobrenilor se pregăteşte
A vind o imagine a satului sărac
de odinioară, nu se poate să nu 21 întovărăşiri agricole şi zootehnice.
fi impresionai de marile transfor o găsiţi. Prin muncă voluntară oa bibliotecă unde zilnic se găsesc căr te s-au mirat toţi locuitorii satului Şi, nu este un fapt neînsemnat. Oa Pe străzile ce duc dinspre şcoală sau şi din celelalte col-
mări survenite in viaţa salului de menii harnici ridică localul noii şcoli ţile cete mai noi. Un dispensar medi Sălciva. Vestea s-a dus şi la cei din menii s-au convins de adevărul cu
astăzi. Şi ce poale fi mai grăitor de medii, construiesc şi palatul adminis Pojoga, care, la rindul lor, au ridicat vin!uliii partidului, de grija pe care ţuri ale Dobrei, spre căminul cultural al comunei, vezi ve-
cit cele ce se petrec în fiecare zi aci. trativ ai instituţiilor raionale. In cile cal stă ia dispoziţia bolnavilor. Pen întrebători din umeri. Acum nu mai le-o poartă pentru crearea unei vieţi
In momentul aciuai se lucrează pen file s-ar puica cuprinde manie în surprinde faptul că din marginea sa îmbelşugate. S-au construit şcoli noi nind mereu alţi şi alţi bărbaţi şi femei, unii mai tineri, alţii
tru construcţia a nu mai puţin de făptuiri din acest raion? tru vilele noastre este asigurată asis tului piuă la ţărmul Mureşului înspre la Baştea, Teiti şi la Coseşti. S.a ridi
30 de şcoli. Nu mai există analfa comuna Petriş, raionul Arad, tractoa cat cămin cultural la Baştea, Hoidea, mai bătrini. Toţi au aceeaşi ţin tă — spre căminul cultural. Nu
beţi. Oamenii liberi, adevăraţii stă- Moş AJexe Dumbravă, tenţa veterinară la dispensarul vete rele iniorc in voie brazdă care nu un dispensar medical modern la Teiu,
pini ai ogoarelor au tras brazde de ne povesteşte mai respectă haturile, brazdă din se ridică zidurile căminului cultural e zi de film, e zi de repetiţii, Şi aceasta la dobreni a devenit
întovărăşire, cuiegind roade pe care rinar din sal. In fiecare sal aparţi care griul iese, in pai ca trestia, in din Fintoag. Cu cită mândrie vor
uneori abia le-au visat. In raionul A fost grădinar la castelul din spic ca vrabia. besc mai ales cei din Lăpugiu de obişnuinţă, lată că s-au adunat coriştii pînă la ultimul. Dirijo-
Ilia, înfloresc astăzi patru gospodării Zam, acolo unde astăzi există nător comunei Zam, exisiă întovără Sus care, pe linia reînnoirii iradiţiei, rul Şulea Traian, cu un semn cere atenţie. E acelaşi dirijor
agricole colective, unde 145 familii un spital modern pentru îngrijirea Toată comuna a intrat in înto au realizai acea frumoasă „Suită pă-
realizează an de an venituri mari sănătăţii oamenilor muncii. Im adu şiri agricole. Lucrăm voioşi pămîntul. vărăşire. SăJciva şi Pojoga au jost durenească" mult aplaudată nu numai cu care corul pădurenilor din Dobra a obţinut cele mai fru-
de pe cete 446 ha. teren. cerea aminte a zilelor trăite, moş primele sate complect cooperativizate in regiune, ci şi chiar pe scenele
Alexe oftează... Viaţa lui s-a conto De ce s-au mirat in raionul P.ia. Şi, astăzi, nu se mai Bucureşiiului. Despre echipele de tea
f.a 17 februarie 1952 a fost inau pit cil viaţa salului pe care l-a con sălcivanii ? miră nimeni de faptul că intovărăşiţii tru, dansuri şi cor din Lăpugiu de
gurată cea mai veche întovărăşire a- dus ca preşedinte al sfatului popular au obţinui anul trecut 1.500 kg. grîu los şi Fintoag se vorbeşte In mulie
gricolă din raion — la Mintia. In a- in arui aceştia luminoşi. /' s-a vorbii despre întovărăşirea ia ha. deşi culturile au /ăst inundate părţi. Dar, oamenii aceştia au .rea
ce:aşi timp şi-au unii păminturile şi ¦< agricolă, despre tractoare, des de trei ori consecutiv de apele Mure lizat lucruri minunate. Copiii lor au
cei din Gurasada şi Tisa. De atunci — In satul nostru, a trăit pe vre pre recolte mari la ha. Li s-au arătat şului, 4.500 kg. porumb şi 15.000 kg. şcoli spaţioase. Seara, tinerii şi vîrsl-
si pină acum, pe baza liberului muri un baron. In faţa lui trebuia avantajele lucrării păminiuiui in co sfeclă de zahăr. Munca lor este plină nicii se string la căminul cultural
consimţăminl, au mai fosi consti să stai cu capul plecai. Pămîntul nu mun. Li s'-a vorbii că ia ha. poale de belşugul pe care l-au dorit întot unde fac pregătiri pentru ă se pre
tuite încă 102 întovărăşiri agricole era al nostru, cum pe masă n-aveam fi obţinută o recoltă cuprinsă intre deauna. zenta Ia diferite concursuri. Tinerii
in care 5.118 familii, lucrează la un nici mălai, nici pîine. Şcoală ? Nu 2.400—3.000 leg. gria dacă pămintu! din Valea Lăpugiului 'an planiat o
loc 5.509,64 ha. teren. In 23 înto era pentru noi. Tot ce ne-a rămas a- este lucrai cu tractorul. Pe sălcivani Sn ţara pădurenilor suprafaţă de 10 ha. cu 'puieţi. 'Aceas-
vărăşiri zootehnice, 914 familiii cresc tunci era să muncim din greu, să i-n cuprins nedumerirea. Doar şi ci la in timp de 7 zile. 'Acestea sini
un număr de 3.941 oi. Fondul de aveau pluguri. Ba chiar unii aveau D upă „Dealul Nevoeşului" trccînd numai citeva din aspectele satelor de
bază a! întovărăşirilor agricole, se pluguri de fier. Dar, totuşi, oamenii de Abticea, călătorul intră pe
ridică astăzi ia 280.000 lei. au vrui să se convingă. Cînd a ve Valea I.ăpugiuiiii. Un ţinut care al
nii prima dală tractorul in sat s-aii
In zilele noastre, raionul Ilia a sirius in jurul lui „a mirare" . Ba
devenit un şantier. Nu există sat in cind au văzut că plugul răstoarnă
care să nu se fi construit scoată
nouă, cămin cultura! sau dispensar umplem hambarele baronului. Nu era trei brazde dinlr-odaiă, s-au scărpi tădată era vestit prin ţuica de prune azi din raionul Ilia. Despre viaţa oame moaşe succese — premiul Iii pe ţară în 1951 la concursul ama-
medical. Vreţi o dovadă? La Ilia nici dispensar, nici doctor. Ce să mai nat la ceafă. Atunci cind primele şi sălbăticia peisajelor. Locuitorii nilor de aici, despre transformările ce torilor şi premiul I la cele do uă festivaluri raionale şi regio-
vorbiri, de sărbători ca 1 Mai. familii de întovărăşiţi au sirius re. I.ăpugiuiiii, cuprinzind 10 sale — s-ati făcui in ultimul timp se pot nai din 1956 şi 1957. Repetiţii le sint gata să înceapă. Conş-
colta, multora nu le venea a crede, Tciu, Grind, Lăsău, Ohaba, Fintoag, scrie pagini întregi. Ele sint multe,
Astăzi, in satul nostru s-au petre loan Crişan, unul dintre primii înto Coseşti, Holdea. Başlca, Lăpugiu de importante, ioaie făcute in folosul şi tiincioşi, atît veteranii corului cit şi cei noi, se străduiesc să
cut multe. La şcoala de 7 ani înva vărăşiţi, a sirius 2.400 leg. de griu los şi Lăpiigiu de Sus, — o duceau pentru binele omului nou, omului
ţă copiii iniovărăşiţilor din Zam şi ia ha. Porumb şi sfeclă 'de zahăr, pregătească acum o suită foar te grea, dar foarte frumoasă —
Suita de Bazavan: doină, invî rlită, horă, sirbă. Şi, pe lin
gă aceasta mai au şi citeva pie se corale. Acestea sint insă un
din împrejur. Avem magazin cu măr exact cu jumălalc mai mult deciI au ră u ; se ocupau mai mult cu tăiatul muncii. secret pină in ziua de... 1 A4ai. Vîir- v
furi de care ne pofteşte inima, o sirius individualii. De primele recol lemnelor. 'Agricultura, pe alunei era
*• N. CAZAN i Dirijorul dă semnalul şi, din sala căminului din Dobra,
sub bagheta conducătorului, str abat frumoase melodii populare.