Page 95 - 1958-04
P. 95

Nr.’ 104 8                                                                                                                                                                                              .r m r m n r id c W J sM rrrb

                                                                                                                                 i « v aC T T gaac^iT ^aa^                                                                                                                                                            cr^.^xsBsssaasiwea

Sesliraea Marii A dunar

                    N aţio n ale                                                                                                                                                                                                                                                                                                O oră na tocmai potrivită pentru realizările din trimestrul I 1958. Mai •

   Litrii an avui loa lucrările celei de-a             Lucrările sesiunii aa fost deschise                                                                                                                                                                                                                                      reportaj. Gara Teiuş era aproape pus­ concret, peniru că în acest trimestru, <
LV-a sesiuni a Marii Adunări Naţio,                  de tovarăşul Constantin Pîr.vulescu,                                                                                                                                                                                                                                       tie. Trenurile, luate prin surprindere au îndeplinit pianul producţiei glo- 5
riale a R.P. Romîne.                                 preşedintele Marii Adunări Naţio­
                                                     nale, care a supus spre aprobare ur­                                                                                                                                                                                                                                       de soarele atit de dogoritor, se rc- bala cu 121,94 la sulă.                                            j
   Deputaţii si invitaţii au salutat cu              mătoarea ordine de zi:
aplauze puternice lo intrarea tn sala                                                                                                                                                                                                                                                                                           trăseseră, parcă în viteză, cine ştie                             Cei "doi conducători au siabilit s d «
de şedinţe pe tovarăşiI: Gh. Glieor-                    1. — Declaraţia de răspuns a Mării                                                                                                                                                                                                                                      pe la ce umbră deasă. Nici vagoane,
ghiu-Dej, Cltivv Stoica, Gheorglu                    'Adunări Naţionale a R. P.Romine                                                                                                                                                                                                                                           nici fluierăturile manevranţilor, nici                          jse treacă această cifră la panoul de
Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Bo-                    la Apelul Sovietului Suprem al                                                                                                                                                                                                                                             zgomotul locomotivelor. Doar acarii
rilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru                   U.R.S.S. adresat parlamentelor tutu­                                                                                                                                                                                                                                                                                                       onoare. Apoi, au hotărît ca la gazeta ţ
                                                     ror (arilor lumii in problema înce­
Drăghici. Alexandru Moghioroş, Du­                   tării experienţelor cu arma nucleară                                                                                                                                                                                                                                                                                                       de perete să se scrie un articol în !

mitru Colin, Lconte Răutu, f.eontin                     2. — Darea de seamă a delegaţiei                                                                                                                                                                                                                                        stăteau Ia postul lor. Prin birourile care să se vorbească despre infăp- }
                                                     guvernamentale romine care a vizi.
Sălăjan, Ştefan Voitec. lanoş Faze-                  tal ţările din Asia.                                                                                                                                                                                                                                                       staţiei, îşi făceau de lucru impiega­ itiirca angajamentului în cinstea lui I

ka$, Vladimir Gheorghiu, Alexan­                        3. — Validarea alegerii deputatu­                                                                                                                                                                                                                                       ţii şi ielegrafişlii de serviciu. Ciţiva 1 Mai şi anume, despre cifra de 12,9
                                                     lui Dumitru Ştefan, ales la 30 mar­
dru Birlădeanti.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                •Icălători se plimbau nerăbdători pe la sulă realizată Ia indicele statio¦
                                                     tie 1958 In circumscripţia electorală
   Pe hanca Prezidiului Marii 'Adu­                                                                                                                                                                                                                                                                                             peron, iar alţii se adăpostiseră în res. narea vagoanelor la încărcare şi des- L
nări Naţionale au luat loc tovarăşii
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                taiiraniui gării să se răcorească cil cărcare, cifra de 12,5 la sulă Ia sta- L

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                cile o halbă de bere.                                           ţionarea tn tranzit cu prelucrare,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                In aceste condiţii, singurul loc a- prescurtarea procesului tehnologic ia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                nimat, rătrunea biroul de mişcare. manevră cu 2,5 la sulă şi altele. Tot

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Constantin Nedclcu, şeful staţiei, dă­ la gazeta de perete s-a hotărît publi­

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                dea instrucţiuni telegrajiştiior, impie­ carea celor care au contribuit la

acad. MihaU Ralea, Anton Moisescu, Minăstirea, regiunea Bucureşti.                                                                                                                                                                                                                                                              gaţii de mişcare întocmeau nişte fi­ acesie realizări. S-a stabilit să nu

vicepreşedinţi, Gheorghe Stoica, se­                 Marea Adunare Naţională a adop­                                                                                                                                                                                                                                            şe de parcurs, Ioan Chioreanu, secre­ lipsească numele impiegaţilor de mif- L

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                tarul organizaţiei de bază venise să rare Alexandru Crişan, Ioan Gecan L

cretar, si membrii Prezidiului Marti tai in unanimitate ordinea de zi                                                                                                                                                                                                                                                           se sfătuiască Intr-o problemă cu şe- şi Gligor Lazăr, ale şefilor de ma- t

Adunări Naţionale.                                   propusă.                                                                                                                                                                                                                                                                   fu! staţiei şi aştepta ca acesta să nrvră Ludovic Acs, Ioan Pilţu şi Au- J

                                            3 0 0 0 0 / -- ------------------ ------------------------------                                                                                                                                                                                                                    termine discuţia cu ielegrafiştii. Din- rel Radu, aie• manevranţilor Aiecu *

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                tr-un loc mai retras, un ceferist care Dragii, Anghel dorica, Fiorian Hă. ţ

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                se vede că era în biroul acesta tot lălăi, ale acarilor Ioan Mara I, Ioan ţ

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                peniru nişte treburi importante, în­ Creţii, ale şefilor de tren Ioan Radu, ţ

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                trerupse pe şeful staţiei:                                      şt Vaier Suciţi şi ale altora, printre ş

Marii Adunări Naţionale a S.P. Romine                                                                                                    Pe şantierul laminorului bluming, a început montarea diferitelor, maşini şi mecanisme.                                                                                                 — Tovarăşe Nedeicu, ar irebui a- care magazineri, revizori de ace eic. Din
                                                                                                                                         IN CLIŞEU: vedere generală din hala laminorului 1.000.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                cum să aveţi un birou cu cinci pe­ cei 17.500 lei ce i-au primii odată

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                reţi...                                                         cil diploma, vor acorda 99 de premii

                                                                                                                                     C o n stru cţii peste tot. A tît I.C .S.H .                 cup rin d proiectul lam inorului — o bib­                       pentru prim a dată m a c arau a de şărja-                      Toţi ii priviră surprinşi. Remarca lucrătorilor staţiei şi vor organiza o
                                                                                                                                 cît şi T ru stu l IV co n stru cţii şi-au tri­                  liotecă în tre a g ă — d espre m o n ta re a                    ja re v a lu a în b r a ţ tr o a c a u r ia ş ă şi-i
                                                                                                                                 m is oam enii să schim be faţa locurilor                        m acaralei „S triper" de 260 tone ridi­                         va deşerta în că rc ătu ra în bazinul am -                     era atit de nepotrivită cu ceea ce petrecere tovărăşească.
                                                                                                                                 bălule cu secole în u rm ă de paşii C or-                       c a tă la 15 m e tri în ă lţim e In tr - u n tim p              fiteatric al cuptorului. D a, cuptorul 1
                                                                                                                                 vinilor. C a de sub b ag h eta unui m a ­                       reco rd de băieţii lui A le x an d ru D îr-                     se încălzeşte. Şi, cîn d peste pu ţin tim p                    se discuta, Incit, o clipă nimeni n-a Momentul de acalmie în stafie
                                                                                                                                 gician, din n e an t parcă, au prins să                         m an, despre m ontarea transfercarului                          cele 185 to n e oţel se v o r re v ă rs a în
                                                                                                                                 se ridice ia to t p asu l noile obiective                       care va duce blocurile roşii de la cu p ­                       oala în altă cît o casă, uratele co n stru c­                  întrevăzut ţinta ei. Apoi, şeful sta­ durat puţin. Cînd cei doi conducători ‘
                                                                                                                                 industriale, sociale.                                           toarele ad înci ia m a sa tu rn a n tă cu o                     torilor şi ale oţelarilor vor răzbate
                                                                                                                                                                                                 viteză de 9 m etri pe secundă...                                dincolo de lim itele oraşului, v estin d ţă ­                  fiei îl întrebă miraţ i                                         au ieşit din biroul şefului de staţie,
                                                                                                                                     F u rn a le le 5 şi 6, fa b ric a de a g îo m e -                                                                           rii în treg i în că o victo rie a m uncii.
M area A d u n a re N a ţio n a lă a R epublicii P o p u la re R om ine, în tru n ită în                                         rare, term o cen trala tineretului, oţelăria                        S-<ţr p u te a s c rie m u lt d e s p re ro d a ju l                                                                       — De ce?                                                        pesie iot era mare fierbere. Sosiseră
                                                                                                                                 electrică nouă, cele două b aterii de                           căilor cu role din fa ţa m esei tu rn an te,                         Şi aici s-a u tu rn a t zeci de m ii de
s e siu n e la 28 aprilie 1958, a lu a t c u n o ş tin ţă de A pelul S o v ietu lu i S u p re m ai                               cocs, subsecţiile chim ice, oraşul m u n ­                      de cen trarea celor 4 grupuri L eonard                          m etri cubi de beton sim plu şi a rm a t, şi                   — Păi, unde o să puneţi cea de-a cîteva trenuri, altele se formaseră
                                                                                                                                 citoresc cu edificiile sale social-cultu-                       d in s a la m a şin ilo r, de fo a rfe c ă de 1.000             aici s-a u zidit su te de m ii de b u căţi
U n iu n ii S ovietice către p a rla m e n te le tu tu r o r ţă rilo r în p ro b lem a încetării im e-                           raie, toate po artă pecetea m odernului,                        de tone, de faptul că lu crările h id ro teh ­                  de c ără m id ă , şi aici s-au ex ca v a t zeci                cincea diplomă dc staţie fruntaşă pe pentru destinaţii îndepărtate. Călăto­
                                                                                                                                                                                                 nice se ap ro p ie de sfîrşit.                                  d e m ii de in. c. p ă m în t.
diaie şi neco n d iţio n ate a ex p erien ţelo r cu a rm a nucleară.                                                             a tehnicităţii înalte, respectiv k co n ­                                                                                                                                                      ţară ?                                                          rii alergau în ţoale, părţile, locomo­
                                                                                                                                                                                                     N um ai en u n ţare* cro n o lo g ică a lu­                     T ot în com binat, ceva m ai sus, un
P o p o ru l ro m în , a lă tu ri de ţo ale p o p o a re le iuinii, a s a lu tat cu c ăld u ră, ca                               fortului şi artei.                                              c rărilo r efectuate, a m a te ria le lo r folo­                alt şan tier, tîn ă r de tot, m a rc h e a z ă                 Gluma a stirnit rîsete indetungalc. tivele pufăiau şi-şi făceau semne prin
                                                                                                                                     Azi, în m are, profilul in d u stria l al                   site, a g re u tă ţilo r ivite pe p a rc u rs, sau              existenţa apropiată a unui nou a g re ­
o n o u ă şi m ă re a ţă acţiu n e de pace a U n iu n ii Sovietice, h o tă rîrea ei de a în ­                                                                                                    a izbînzilor, fără a vorbi de fruntaşi,                         gat.                                                           Discuţiile au fost apoi reluate, iar jitiierăfuri stridente, ia- soarele par­
                                                                                                                                 H u n ed o arei e pe sfîrşite. T recînd, fără
ceta u n ila te ra l ex p erie n ţele cu lo ate tip u rile de a rm e a to m ic e şi cu h id ro g e n .                           a n e g lija în să, p este obiectivele mici.                                                                                                                                                   după aceea Constantin Nedeicu şi că pălise tn această învălmăşeală.

E x prim înd politica co n secv en tă de p a c e a statului sovietic, grija p rofundă                                                                                                                                                                                                                                           Ioan Chioreanu, se retraseră în hi. Peniru un reportaj, ar fi fosl de­

fa ţă de in te re sele v itale alp p o p o a re lo r a c e a stă h o tă rîre c re ea z ă p re m ise d eo ­                                                                                                                                                                                                                      roul şefului statici.                                           sigur mai frapant un accident, o

sebit de favorabile peniru în c e tarea to ta lă a experienţelor cu arm ele nuclearo,                                                                                                                                                                                                                                           — Trebuie să pregătim festivitatea faptă deosebită a unui ceferist care

ceea ce a r în sem n a un prim pas de im p o rtan ţă istorică pentru elib erarea om e­                                                                                                                                                                                                                                          decernării diplomei.                                            evită un accident, ceva despre care •

nirii de a m e n in ţa re a războiului ato m ic .                                                                                                                                                                                                                                                                               — Şi eu m-am gîndit. In primul s-ar fi puiul scrie cu mai multă ver- ţ

M area A d u n are N aţio n ală şi g u v e rn u l R. P. R om îne, ex p rim în d n ă zu ­                                                                                                                                                                                                                                        rind...                                                         vă. Dar, osteneala a fost zadarnică, 2

inţele de pace şi securitate ale poporului rom în, p ro m ovînd o politică de co­                                                                                                                                                                                                                                               Staţia C.F.R. Teiuş primeşte pen­ Nu s-a găsit nimic din ceea ce ar ţ

                                                                                                                                 H u n ed o ara oferă trinitatea unor m ari                      a r necesita sute şi ch iar m ii de rîn-                        B ateria lll-a de cocs                                         tru a cincea oară diploma dc staţie fi pulul să fie senzaţional. Tovară­
                                                                                                                                 construcţii : blu m in g u l şi lam inorul de                                                                                                                                                  fruntaşă pe ţară. Prima dată a pri­ şul Chioreanu însă, a vorbit destul
e x iste n ţă p a ş n ic ă şi de c o la b o ra re m u ltila te r a lă , s-a u p r o n u n ţ a t fe rm îm p o ­

                                                                                                                                                                                                 duri.                                     1

triva cursei în arm ărilo r nucleare, p e n tru interzicerea totală a arm elor n u ­

                                                                                                                                 profiie m ijlocii, oţelăria M artin nouă                        L a s în d a ce st colos a! sid eru rg ie i şi                  In co n tin u area celorlalte două, aceas­                     mit-o în 1955, pentru realizările din dc clar:

cleare şi pentru folosirea energiei a to m ic e exclusiv în scopuri paşnice.

                                                                                                                                 şl bateria Iii-a de cocs.                                       îndreptîndu-ne paşii spre com binatul                           ta se află în plin lucru. Z idirea pro-                        trimestrul IV, a doua oară in 1956 — Păi, senzaţionalul ăsla-i. Nici

M area A dunare N aţio n ală a R epublicii P o p u lare R om îne consideră că

o p r im ă m ă s u r ă i m e d i a t r e a l i z a b i l ă p e n t r u a t i n g e r e a a c e s t o r ţe lu ri a r fi î n ­     Laminorul bluminc                                               din chiar perim etrul H unedoarei, în-                          priu-zisă a bateriei, începută în noiem ­                      in trimestrul 11, a treia şi a patra un accident. Altfel, n-am fi primit
                                                                                                                                                                                                 tiln ii n a ltă c o n s t r u c ţ i e la Ie! d e u r i a ş ă ,  brie 1957, c o n tin u ă. P în ă în p rezen t                  oară îh 1957 in trimestrele ! şi li diploma dc staţie fruntaşă pe ţarăl

c e ta r e a p e n tru t o td e a u n a şi p r e tu tin d e n i a e x p e r ie n ţe lo r cu a r m a a to m ic ă şi

                                                                                                                                 De ce să am inteşti pentru început ?                            la fel de im p u n ă to a re .                                  s-a te rm in a t zo n a re g e n e ra to a re lo r şi          şi a cincea oară, adică acum, peniru                                               GH. PAVEL

cu h id ro g e n , e x p erien ţe c are duc la c re a r e a de a rm e tot m ai d istru g ă to a re ,

m ăresc psihoza războinică, infectează atm osfera planetei noasire cu substanţe                                                                                                                  Oţelăria Siemens Martin                                         se lucrează ia rîn d u l 6 (d in cele 9)
                                                                                                                                                                                                               nonă
                                                                                                                                 D e oam eni, de cifre ? S în t atîtea îneît

                                                                                                                                                                                                                                                                 al zonei de ardere.

rad io acliv e, pu n în pericol s ă n ă ta te a g e n eraţiei a ciu ale şi a celor viitoare.                                     g î n d u r i i e s e o p r e s c b a ha u n o b ie c tiv ,

        U n a co rd cu p riv ire la în c e tarea g e n e ra lă a e x p erien ţelo r cu a rm a n u ­                                                                                                                                                              C a lucrări ce vor deservi viitoarea                                                                 90

cleară a r fi d e o u r i a ş ă î n s e m n ă t a t e p e n t r u d e z v o l t a r e a î n c r e d e r i i î n t r e s t a t e  ba ia altui.  O am enii, m ii, toţi sînt                                                                                                                                                                                               p,

                                                                                                                                                                                                                                                                 b aterie şi care se află în lucru, trebuie

                                                                                                                                 vrednici de laude şi cinstire. Ce să                            în c e p u tă în m ijlo cu l iernii iui 1956

şi a r d esch id e noi p e rsp ec tiv e p e n tru re z o lv a re a p ro b lem ei d e z a rm ă rii şi a                                                                                                                                                           am intite turnul  d e c ă r b u n e n r. 2,

                                                                                                                                 spui ?                                                          pe locul u n u i vechi la b o ra to r şi a

                                                                                                                                                                                                                                                                 r a m p a d e c o c s n r. 2, tu r n u l d e s tin g e r e     U n, so are puternic lu m in e a ză şi în ­                     Ioacliiţn M o d îlcă şi A rori U n g u r, şef

altor problem e internaţionale.                                                                                                  Că pentru acest lam inor s-au m o n ­                           unei hale de zgură,             noua oţelărie

In prezent, cînd un a se m e n e a a c o r d este ceru t cu tărie de foate p o p o a ­                                                                                                                                                                           n r. 2. I n te n s s e lu c re a z ă la m ă r ir e a           călzeşte în treag a jnină, cu excepţia ce­                      dc echipă, dau g ăuri în peîktele vînăt-

                                                                                                                                 t a t c c a . 4 .2 0 0 to n e u tila je , c ă p în ă in         M artin im pune - - privirilor  cu cele

rele iu b ito a re de pace, g u v e rn e le S. Ii. A. şi M arii B ritan ii nu se p ot s u s tra g e                                                                                                                                                              secţiei de p reg ătirea cărbunelui, iar în                     lor cîteva galerii subterane. Iarba a                           roşcat al stîncii, cocoţaţi m ai abitir ca

                                                                                                                                 sfîrşitul tutu ro r lucrărilor se vor m ai                      3 hale auxiliare, schelele m elanjorului,

o bligaţiei de a se a lă tu ra U n iu n ii S oviefice, în cetîn d la rîn d u l lor ex p erien ­                                                                                                                                                                  ce priv eşte secţiile chim ice, stad iu l în                   izbucnit peste tot în tr-u n verde aprins,                      n işte alp in işti. O sc u rtă c o n v o rb ire şi

                                                                                                                                 m o n ta în c ă i i . 000 t o n e ? ; că ia m a s a             turnul de apă, pavilionul social — de

ţele cu a rm e le a to m ic e şi cu h id ro g e n .                                                                                                                                                                                                              care se află lucrările la rectificarea                         ch iar şi p rin tre pietrele de tc a te n u a n ­               afli că b rig a d a lui M o d îlcă este fru n ­

                                                                                                                                 tu rn a n tă , calea cu role, caja de lucru,                    cum p ăşeşti în oraş.

.M area A d u n a re N a ţio n a lă a R. P. R o m în e         consideră că parlam entele                                                                                                                                                                        benzenului, sp ălarea benzenului, depo­                        ţele c a re a scu n d în pîntccele lor p re ­                   taşă pe m ină, că aplică iniţiativa' m i­

                                                                                                                                 foarfecă şl tra n sp o rtu l do şutaje, s-au                    Şi aici ca şi ta b lu m in g , s -a m u n ­

S.IJ.A . şi M arii B ritan ii s în t p u se în fa ţa unei im e n s e ră s p u n d e ri. D e a titu ­                                                                                                                                                             zitul aco p erit de b en zen brut, p erm it                    ţio su l m in e re u de fief. O a m e n ii şi-a u               n e rilo r d in A n in o a sa şi că în loc de

                                                                                                                                 t u r n a t iO.OOO in .c . b e t o n a r m a t şi c ă           cit intens, în co rd at, fără a se ţine se a ­

dinea acesto r puteri faţă de h o tărîrea U niunii Sovietice depinde ca o m enirea                                                                                                                                                                               a face a firm aţia să term enele de d are                      le p ă d a t h ain ele. L u c re a z ă în voie, sîn t           300 kg. m in e re u peste plan, cît şi-a

                                                                                                                                 p în ă în p re z en t p e în tre g şan tieru l s-au             m a d e zi şi n o a p te , d e a n o t i m p , d e

să fie fe rită de a m e n in ţa r e a ră z b o iu lu i sa u s ă fie tîrîtă m a i d e p a rie in c u rsa                                                                                                                                                          în e x p l o a t a r e v o r fi r e s p e c ta te .            veseli. In sfîrşit, p rim ă v a ra 1                            luat a n g a ja m e n tu l, dă zilnic, pe fieca­

                                                                                                                                 tu rn a t 60.000 m . c. de a se m e n e a b e to a ­            intem perii. Eforturile         c o n stru c to rilo r

înarm ărilor.                                                                                                                    ne? ; că se va utiliza un sistem de                                                                                                                                  ¦fr                       M i n a T c liu c , p a r e a fi o c a r i e r ă , u n          re post, cîtc 400 k g m in ereu peste
                                                                                                                                                                                                                                                                     H unedoara. M ereu nouă, m ereu tînă-
                                                                                                                                                                                                 I.C .S.H .-ului s-au văzut de cu rîn d în­                      ră, sim bol al forţelor u m a n e d escătu­
                                                                                                                                                                                                                                                                 şate, se profilează în perspectiva viito­
Ţ in în d s e a m a de in te re sele v itale a le po p o ru lu i n o stru şi ale în treg ii o-                                   ungere centralizat pentru toate ag re­                                                                                          rului d rep t cel m ai de sea m ă pilon in ­                   am fiteatru uriaş, pe a cărui trepie m i­                       plan.              '¦ - •
                                                                                                                                                                                                                                                                 d u stria l a! ţării; ia r a c e s te ' trei noi
                                                                                                                                                                                                 cu n u n ate de succes prin ap rin d erea fo­                   unităţi, n estem ate ale siderurgiei n o a s­                                                                                  In celelalte sectoare, alţi fruntaşi.
                                                                                                                                                                                                                                                                 tre, vin să sp u n ă în că o dafă că ţara
m eniri, M area     A d u n a re N a ţio n a lă a R epublicii P o p u la re R o m în e îşi ex­                                   gatele lam inorului şi că în treg u l p ro ­                                                                                    noastră a păşit pe drum ul industriali­                        şu n ă locom otive de linie în g u stă , va-
                                                                                                                                                                                                                                                                 zării, a! so cialism u lu i.
                                                                                                                                                                                                 cului in b a z a c u p to ru lu i nr. I. Azi, o                                                                                                                                                D in secto ru l Ii, re m a rc ă m pe G a şp ă r

prim ă sp e ra n ţa că p arlam en tele tu tu ro r ţărilor vor sprijini iniţiativa nobilă                                         c e s t e h n o l o g i c v a fi c o n d u s a u t o m a t i ­                                                                                                                                 g o n e tc , e x c a v a to a re şi m ulţi o a m e n i,

                                                                                                                                                                                                 privire aten tă distinge sus de tot cum

a Sovietului S u p rem al U .R .S.S. şi e fo rtu rile în d re p ta te sp re în c e tarea totală                                  zat de la 4 pupitre de co m a n d ă ?                                                                                                                                                          m ineri. P e d e asu p ra acestui a nfiteatru,                  Fiorian, care în schim bul de o n o are a

                                                                                                                                                                                                 palele vîntului de p rim ăv a ră îm prăştie                                                                                                                                                    d a t 57 tone dc m in ereu peste plan,

a experienţelor cu a rm a ato m ică şi cu hidrogen.                                                                              D ar pentru toate acestea ar trebui                                                                                                                                                            liniile aerien e ale funicularului p o artă

întregul popor rom în v a face lot ce-i stă în putinţă pentru a-şi aduce                                                         nu u n e n u n ţ la p id a r, ci p a g in i în treg i,          tum ul u şo r ce se ridică n eco n ten it din                                                                                  pe ele în to ate părţile v ag o n ctelc cu                      A lex an d ru Ilc rb a n , L ad islau B abiniuc...
                                                                                                                                                                                                 coşul uriaş.

în tre a g a co n trib u ţie la eforturile în d re p ta te sp re în c e tarea exploziilor cu a r­                                pagini care ar constitui un ad ev ărat                                                                                                                                                         m inereu. P reţioasa     în cărcătu ră este                     D in sectorul III, pe Io a n M eteş, Ilie

                                                                                                                                                                                                 Azi, p e n iţa u n u i a p a r a t în scrie pe o                                                                                                                                               C ioflică. P e scurt, m in a T cliuc se a n ­

m e nucleare, la în fă p lu ire a n ă z u in ţe lo r fierb in ţi ale tu tu ro r p o p o a re lo r de a                           epos al m uncii. S -ar putea scrie m ult                                                                                                                                                       p u rta tă spre H u n e d o ara, sau cu trenu-

                                                                                                                                                                                                 coală în pătrăţele o linie frîntă, caic                                                                                                                                                        g a ja se să întîliîpine 1 M ai cu 700 tone

v e d ea în d e p ă rta tă p rim e jd ia ră z b o iu lu i n u c le a r şi a o ricăru i co n flict a rm a t.                      n u m a i despre cele 4.000 v o lu m e c a rs                                                                                                                                                  ţul special, la G ălan.                     *

                                                                                                                                                                                                 vesteşte apropierea      m o m entului cînd                                                                                                                                                    d e m in e re u p e ste p la n şi a d a t 1.063

                                                                                                                                                                                                                                                                                      A. jU R C A                                   D c sus, o am en ii p a r n işte furnici.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                P e m ă su ră ce cobori treptele spre o ri­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                tone de m inereu:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                M inerii Teliucului, o am et'i harnici,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                z o n t u l 1, ş i p î n ă l a o r i z o n t u l V I I , r e ­

  Focul a apărui In abataj la şapte'                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            c am en i care au îm p ru m u tat cite ceva
sprezece pe nesimţite. Furaţi de iure­
şul muncii, oamenii din brigadă nici                                                                                                                                                                                                                             siunii, jarul pica din poditările care c u n o ş t i p e m i n e r i i T e l i u c u l u i , o a m e n i                       clin te n a c ita te a şi a s p r im e a ro c ilo r cu
n-au observat că din frontul negru in
care se răsfring scinieieioare lucirile                                                                                                                                                                                                                          se aprindeau la tavan. Temperatura p u t e r n i c i , h a r n i c i , i s c u s i ţ i c ă u t ă t o r i a i                   m in e re u de fier, sîn t la în ă lţim e , aşa
pilpîinde ale lămpilor, din unghere­
le întunecate ale abatajului, prin mii                                                                                                                                                                                                                           în abataj se menţinea la peste 50 de                           acestei com ori ce se n u m eşte m inereu                       c u m a u m a i f o s t ş i c u m v o r fi ş i df-
de canale nevăzute se revarsă domol                                                                                                                                                                                                                              grade. Mulţi au dat sfatul să se re.                           d e [ier. I.a s e c to r u l I, ş e f u l d c b r i g a d ă
asupra lor o dogoare tot mai fierbin­                                                                                                                                                                                                                            nunţe la scoaterea acestui şpiţ. Bri­                                                                                          acitm încolo.      ^ , : j.
te, copleşitoare.
                                                     experimentaţi, cu pregătire specială                                        arătaţi cam obosiţi — li s-a adresat                            Sas Teodor, Sularca Victor, Crăciun                             gadă nu s-a speriat şi nici nu s-a dat
   — Mi se pare că-i hibă cu aba­                    pentru a executa lucrări care prezintă                                      el. Şi parcă vă lipseşte ceva... Nu se                          Traicui, toii candidaţi de partid, Popa
tajul vostru, măi băieţi I — şi-a dat                un pericol mai mare, cum sînt focurile,                                     vede că aţi avea şi voi un pic de                               Ştefan ,secretarul organizaţiei U.T.M.                          jînapoi. Pătrunşi dc dorinţa de a cîş-
părerea maistrul de revir.                           surpările. Se înţelege că in munca,                                         ambiţie. Peniru locul ăsta de muncă                             din sector, Praţa Gavrilă, Vasiie Mu­
                                                     aceasia de salvalori priceperea şi în­                                      trebuie mai multă holărire, voinţă, tre­                        reşan, Gavrilă Dejeli, losif Popa, Cor­                         liga lupta cu focul, Crislea şi ortacii \
   Abia atunci a început să le dea de                drăzneala trebuie îmbinate cu efortul                                       buie ca inimile din voi să fie un pic                           nel Mîrza, Ioan Zamfir, Constantin
guidit zăpuşeala din ort. A doua zi, la              fizic şi cu voinţa.                                                         mai fierbinţi dccît jocul de aci...                             Miiran, Nicolae Tamaş...                                        săi, asigurhidu-şi măsurile de securi­
raportul de dimineaţă, şeful sectoru­
lui anunţa nervos:                                      Am fi nedrepţi dacă am acuza pe                                             In dapă.amiaza acelei zile Crislea                             Şi, lupta cu focul, adevărata luptă,                          tate, s-au folosit cu răbdare de toate
                                                     salvatorii care timp de r.iteva luni                                        a fost ocupat cu treburi.                                       aprigă şi neosioilă a început în ziua
   — [.a şaptesprezece nc-a apărut                   s.au luptat cu focul de la şaptespre­                                                                                                                                                                       metodele şi mijloacele pentru a învin­
foc... Nu se ştie din ce cauză... Poate              zece că n-au pus în joc ioalâ price­                                                                                                                                                                        ge. De Ia rol, unde şedeau pentru
vreo apojiză... sau curentul prea pu­                perea lor, că n-au depus eforturi mari
ternic de aer... In orice caz, trebuie să            peniru a smulge ţişia de cărbune care                                                                                                                                                                       a-şi reface forţele în atmosferă cil
luăm măsuri urgente de izolare.                      purta in ea germanele pericolului. Ei
                                                     s-au străduit pe cît au putut, dar de                                                                                                                                                                       temperatură normală şi aer curai, cite
   In scurtă vreme, calea de acces spre              ta un timp au începui să simtă că
şaptesprezece a fost barată. Jos, in                 focul le-o ia înainte.                                                      Dimineaţa n-a intrat insă în mină de 13 martie cînd abatajul cu numă­ un miner parcurgea în fugă cei 18—
galerie, s-a clădit zid din bolovani
grei, legaţi tn ciment, prin care nu                    Abatajul s-a infierbintat din nou.                                       cu brigada. A rămas să aştepte pe rul 17 a fosl luai tn primire de bri­ 90 de metri pînă la . front, scotea 10—
putea răzbate nici cel mai mic fir de                                                                                            şeful de sector. Focul eh ia şaptespre­ gada formată din voluntari ci? comu­ 15 iopeţi de cărbune după care se
aer.                                                   Cînd secretarul organizaţiei de bază,
                                                     Crislea Aurel, a trecui împreună cu                                         zece nu-i dăduse pace peste noapte. nistul Aurel Crislea.                                                                       retrăgea în grabă, în Timp ce altul,
   Focul a fost izolat şi pus sub su­                şeful sectorului să vadă cum merg
praveghere atentă. Asia s.a Intîmplat                treburile la şaptesprezece, icmperalura                                       — Uite la ce m-am gîiidit eu —                                   Luîncl pieptiş greutăţile, oamenii con­                      cu forţele refăcute, ii lua îndată locul.
prin 1956, Ia Aninoasa.                              in abataj era de peste 40 de grade.                                         spuse şeful sectorului, frămîntat de a-                         duşi de Crisiea au scos din abataj                              In abataj, fiecare mişcare era execu­
                                                                                                                                 celeaşi griji. Să întărim acest loc de                          chiar în prima zi 8—10 tone de căr­                             tată repede şi cu cea mai mare pre­
   Prins in sirînsoarea ermetică a zi­                  — Cum merge, tovarăşi ? CU mai                                           muncă cu tehnicieni şi cu membri de                             bune pe schimb, adică încă odată pe                             cizie, fiecare sculă era aşezată ia locul
durilor, focul de la şaptesprezece s-a               durează pînă gătaţi fîşia ?                                                 partid...                                                       atita cît scotea echipa de salvatori. In                        sau pentru a mi se irosi nici o clipă
zvircolit la început ca un balaur in­                                                                                                                                                            zilele următoare, cînd s-a obişnuit cu                          fără rost.
tr-o capcană, apoi în decursul săptămâ­                 — Mai durează. Pe puţin vreo douâ-                                         — Eu aş avea ailă părere, tovarăşe
nilor şi lunilor, din lipsa aerului proas­           irei luni...
păt, s-a domolii Ireplat, inlrind în-                                                                                            inginer. Brigada mea e dcslul de bună. condiţiile noului loc de muncă, ’ Fi au 'Aşa s-a dus bătălia zi de zi, fără
ir-un fel de somn adine, îndelung.                      — Imposibil să mai ţinem locul
                                                     acesta deschis trei luni — a răspuns                                        Să-mi. daţi voie să-mi iau din ea mers cu cile 16—20 de lone pe schimb. repaus, pînă la 8 aprilie în schimbul
    Dar cu asta, jocul de la şaptespre­              inginerul îngrijorat. Focul n-o să ne
zece n-a fost biruit încă.                           lase să lucrăm încă trei luni. Şi-apoi,                                     vreo 4—5 oameni pe care i-oi alege                                Aici, in pintccele jierbinle al mun­                          I, cirul ultima lopată • de cărbune in­
                                                     sînt celelalte abaiaje care aşteaptă du­                                    şi împreună cu ei să-mi înjghebez                               telui, la cîteva sute de metri adîn-                            fierbintat a fost evacuata de la aba­
   Cu precauţia cerută in astfel de si­              pă şaptesprezece. Dacă mi zorim aici                                        o brigadă cu care să preiau abata­                              dine, măsurîndu-şi forţele cu aspra                             tajul şaptesprezece. .
tuaţii, spre toamna lui 1957, oamenii                trebuie să închidem pe ireisprezcce, pe                                     jul de la salvalori. Inir-o lună de zile                        n.aiură, Crislea şi ortacii săi au în­
de specialUaie au desfăcut un dig                    paisprezece... Se duce de rîpă secto­                                       vreau să dăm gaia focul de acolo /                              scris acte de adevărat eroism. Cu cil                             Angajamentul luai de comuniştii din
 şi au cercetat cu atenţie abatajul.                 rul /                                                                                                                                                                                                       noua brigadă a lui Aurel Crislea a

   — Se poale relua lucrul — au lio-                    Crislea a cercetat atent locul de                                        Soluţia propusă de Crislea a fost înaintau în fîşia aprinsă, prezenţa fost îndeplinit înainte de termen.
 iărit ei. Dar cu foarte mare grijă...               muncă. A pipăit jugurile armăturilor
 Fîşia de cărbune care a mal rămas,                  infierbiniaie, a încercat tăria straiului,                                  acceptată de comitetul de partid şi de                          greului şi a primejdiei se făcea Fot                               Lupia cu jocul a fost cişţigată de
 s ă fie scoasă cu salvalori I                       a iras adine în piept din aerul teribil                                     conducerea minei. In aceeaşi zi ci a                            mai mult simţită. Spre holarul cu                               îndrăzneţi.
                                                     de înăbuşitor al abatajului. A privit                                       discutat pe rind cu mai mulţi oameni.                           şaisprezece iotul era ars • a irebuit
    Saluatorii sini mineri dintre cei mai            aieni şi oamenii i le-a văzut oboseala                                      Ze-a vorbii despre locui de muncă de                            să se înainteze numai prin cenuşă.                                Şi, un lucru deosebit de importării:
                                                     din ochi şl moleşeafa din mişcări.                                          ia şaptesprezece, despre greutăţile ca­                         Aci, s-a ivit nevoia să atace altă ca­                          bătălia a joşi încheiată fără pierderi.
                                                                                                                                 re trebuie biruite. A arăial ce fel de                          meră pe culcuşul stratului peniru că                            In perioada aceasia nu s.a produs nici
                                                        — Măi băieţi, mi se pare că vei                                          oameni ar irebui pentru d învinge a-                            între culcuş şi surpare rămăsese un                             cel mai mic accident, nu s-a intim-
                                                                                                                                 ceste greutăţi, dar n.a spus nici ţi­                           spiţ de cărbune lung de vreo 7 metri
                                                                                                                                                                                                                                                                 plat nict un caz de gazare, nici un

                                                                                                                                 nuia „hai, vino iu cu mine". Oamenii care dacă n-ar ţi fosl curăţit, ar fi caz de îmbolnăvire. E drept, Crislea

                                                                                                                                 care s-au crezut in măsură să-şi în­                            reprezentat un pericol de incendiu.                             a dat jos de pe el vreo 16 leg. de                             P rin tre fru n ta şii m inei T cliuc se n u m ă ră şi b rig a d a c o n d u să de m in e ­
                                                                                                                                 cerce puterile cu focul s-au oferii sin­                                                                                        grăsime. Dar avea şi de unde. Aurel
                                                                                                                                 guri, să lucreze in noua brigadă a lui                             Parcă nalura a vrut să pună la în­                           Crisiea e un munte de om, care cin-                            ru l l o a c h i n i M o d îlc ă , d in s e c to r u l i. In c in s t e a zilei d e 1 M a i b r i g a d a s a
                                                                                                                                 Crislea Comunistul David Gavrilă, ca­                           cercare în acest loc de muncă limita                            iăreşie pesie 100 kg. Şl inima lat e
                                                                                                                                 re na de mult terminase o şcoală de                             de voinţă şi de holărire a acestui grup                         jierbinle.                                                                                                                                                 ţ
                                                                                                                                 partid, s-a angajat primul. Apoi au                             de mineri curajoşi. Timp de 8—9 zile,
                                                                                                                                 venit alături de Crislea, Barliş Ga­                            brigada a parcurs cei 7 metri mimai                                humă de comunist.                                           a obţinut succese deosebite.
                                                                                                                                 vrilă, r -’iibru de partid, Mitrea Stan,                        prin foc, Locul de nutncă eră. strimt,
                                                                                                                                                                                                 armăturile gemeau sub apăsarea pre­                                                                         C. M A G D A I.iN  IN C L I Ş E U : O parte din b rig a d a                        lui lo a c h in i M o d îlc ă, în tim p u l lu cru lu i. L
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     t
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             J -\.
   90   91   92   93   94   95   96