Page 95 - 1958-04
P. 95
Nr.’ 104 8 .r m r m n r id c W J sM rrrb
i « v aC T T gaac^iT ^aa^ cr^.^xsBsssaasiwea
Sesliraea Marii A dunar
N aţio n ale O oră na tocmai potrivită pentru realizările din trimestrul I 1958. Mai •
Litrii an avui loa lucrările celei de-a Lucrările sesiunii aa fost deschise reportaj. Gara Teiuş era aproape pus concret, peniru că în acest trimestru, <
LV-a sesiuni a Marii Adunări Naţio, de tovarăşul Constantin Pîr.vulescu, tie. Trenurile, luate prin surprindere au îndeplinit pianul producţiei glo- 5
riale a R.P. Romîne. preşedintele Marii Adunări Naţio
nale, care a supus spre aprobare ur de soarele atit de dogoritor, se rc- bala cu 121,94 la sulă. j
Deputaţii si invitaţii au salutat cu mătoarea ordine de zi:
aplauze puternice lo intrarea tn sala trăseseră, parcă în viteză, cine ştie Cei "doi conducători au siabilit s d «
de şedinţe pe tovarăşiI: Gh. Glieor- 1. — Declaraţia de răspuns a Mării pe la ce umbră deasă. Nici vagoane,
ghiu-Dej, Cltivv Stoica, Gheorglu 'Adunări Naţionale a R. P.Romine nici fluierăturile manevranţilor, nici jse treacă această cifră la panoul de
Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Bo- la Apelul Sovietului Suprem al zgomotul locomotivelor. Doar acarii
rilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru U.R.S.S. adresat parlamentelor tutu onoare. Apoi, au hotărît ca la gazeta ţ
ror (arilor lumii in problema înce
Drăghici. Alexandru Moghioroş, Du tării experienţelor cu arma nucleară de perete să se scrie un articol în !
mitru Colin, Lconte Răutu, f.eontin 2. — Darea de seamă a delegaţiei stăteau Ia postul lor. Prin birourile care să se vorbească despre infăp- }
guvernamentale romine care a vizi.
Sălăjan, Ştefan Voitec. lanoş Faze- tal ţările din Asia. staţiei, îşi făceau de lucru impiega itiirca angajamentului în cinstea lui I
ka$, Vladimir Gheorghiu, Alexan 3. — Validarea alegerii deputatu ţii şi ielegrafişlii de serviciu. Ciţiva 1 Mai şi anume, despre cifra de 12,9
lui Dumitru Ştefan, ales la 30 mar
dru Birlădeanti. •Icălători se plimbau nerăbdători pe la sulă realizată Ia indicele statio¦
tie 1958 In circumscripţia electorală
Pe hanca Prezidiului Marii 'Adu peron, iar alţii se adăpostiseră în res. narea vagoanelor la încărcare şi des- L
nări Naţionale au luat loc tovarăşii
taiiraniui gării să se răcorească cil cărcare, cifra de 12,5 la sulă Ia sta- L
cile o halbă de bere. ţionarea tn tranzit cu prelucrare,
In aceste condiţii, singurul loc a- prescurtarea procesului tehnologic ia
nimat, rătrunea biroul de mişcare. manevră cu 2,5 la sulă şi altele. Tot
Constantin Nedclcu, şeful staţiei, dă la gazeta de perete s-a hotărît publi
dea instrucţiuni telegrajiştiior, impie carea celor care au contribuit la
acad. MihaU Ralea, Anton Moisescu, Minăstirea, regiunea Bucureşti. gaţii de mişcare întocmeau nişte fi acesie realizări. S-a stabilit să nu
vicepreşedinţi, Gheorghe Stoica, se Marea Adunare Naţională a adop şe de parcurs, Ioan Chioreanu, secre lipsească numele impiegaţilor de mif- L
tarul organizaţiei de bază venise să rare Alexandru Crişan, Ioan Gecan L
cretar, si membrii Prezidiului Marti tai in unanimitate ordinea de zi se sfătuiască Intr-o problemă cu şe- şi Gligor Lazăr, ale şefilor de ma- t
Adunări Naţionale. propusă. fu! staţiei şi aştepta ca acesta să nrvră Ludovic Acs, Ioan Pilţu şi Au- J
3 0 0 0 0 / -- ------------------ ------------------------------ termine discuţia cu ielegrafiştii. Din- rel Radu, aie• manevranţilor Aiecu *
tr-un loc mai retras, un ceferist care Dragii, Anghel dorica, Fiorian Hă. ţ
se vede că era în biroul acesta tot lălăi, ale acarilor Ioan Mara I, Ioan ţ
peniru nişte treburi importante, în Creţii, ale şefilor de tren Ioan Radu, ţ
trerupse pe şeful staţiei: şt Vaier Suciţi şi ale altora, printre ş
Marii Adunări Naţionale a S.P. Romine Pe şantierul laminorului bluming, a început montarea diferitelor, maşini şi mecanisme. — Tovarăşe Nedeicu, ar irebui a- care magazineri, revizori de ace eic. Din
IN CLIŞEU: vedere generală din hala laminorului 1.000.
cum să aveţi un birou cu cinci pe cei 17.500 lei ce i-au primii odată
reţi... cil diploma, vor acorda 99 de premii
C o n stru cţii peste tot. A tît I.C .S.H . cup rin d proiectul lam inorului — o bib pentru prim a dată m a c arau a de şărja- Toţi ii priviră surprinşi. Remarca lucrătorilor staţiei şi vor organiza o
cît şi T ru stu l IV co n stru cţii şi-au tri liotecă în tre a g ă — d espre m o n ta re a ja re v a lu a în b r a ţ tr o a c a u r ia ş ă şi-i
m is oam enii să schim be faţa locurilor m acaralei „S triper" de 260 tone ridi va deşerta în că rc ătu ra în bazinul am - era atit de nepotrivită cu ceea ce petrecere tovărăşească.
bălule cu secole în u rm ă de paşii C or- c a tă la 15 m e tri în ă lţim e In tr - u n tim p fiteatric al cuptorului. D a, cuptorul 1
vinilor. C a de sub b ag h eta unui m a reco rd de băieţii lui A le x an d ru D îr- se încălzeşte. Şi, cîn d peste pu ţin tim p se discuta, Incit, o clipă nimeni n-a Momentul de acalmie în stafie
gician, din n e an t parcă, au prins să m an, despre m ontarea transfercarului cele 185 to n e oţel se v o r re v ă rs a în
se ridice ia to t p asu l noile obiective care va duce blocurile roşii de la cu p oala în altă cît o casă, uratele co n stru c întrevăzut ţinta ei. Apoi, şeful sta durat puţin. Cînd cei doi conducători ‘
industriale, sociale. toarele ad înci ia m a sa tu rn a n tă cu o torilor şi ale oţelarilor vor răzbate
viteză de 9 m etri pe secundă... dincolo de lim itele oraşului, v estin d ţă fiei îl întrebă miraţ i au ieşit din biroul şefului de staţie,
F u rn a le le 5 şi 6, fa b ric a de a g îo m e - rii în treg i în că o victo rie a m uncii.
M area A d u n a re N a ţio n a lă a R epublicii P o p u la re R om ine, în tru n ită în rare, term o cen trala tineretului, oţelăria S-<ţr p u te a s c rie m u lt d e s p re ro d a ju l — De ce? pesie iot era mare fierbere. Sosiseră
electrică nouă, cele două b aterii de căilor cu role din fa ţa m esei tu rn an te, Şi aici s-a u tu rn a t zeci de m ii de
s e siu n e la 28 aprilie 1958, a lu a t c u n o ş tin ţă de A pelul S o v ietu lu i S u p re m ai cocs, subsecţiile chim ice, oraşul m u n de cen trarea celor 4 grupuri L eonard m etri cubi de beton sim plu şi a rm a t, şi — Păi, unde o să puneţi cea de-a cîteva trenuri, altele se formaseră
citoresc cu edificiile sale social-cultu- d in s a la m a şin ilo r, de fo a rfe c ă de 1.000 aici s-a u zidit su te de m ii de b u căţi
U n iu n ii S ovietice către p a rla m e n te le tu tu r o r ţă rilo r în p ro b lem a încetării im e- raie, toate po artă pecetea m odernului, de tone, de faptul că lu crările h id ro teh de c ără m id ă , şi aici s-au ex ca v a t zeci cincea diplomă dc staţie fruntaşă pe pentru destinaţii îndepărtate. Călăto
nice se ap ro p ie de sfîrşit. d e m ii de in. c. p ă m în t.
diaie şi neco n d iţio n ate a ex p erien ţelo r cu a rm a nucleară. a tehnicităţii înalte, respectiv k co n ţară ? rii alergau în ţoale, părţile, locomo
N um ai en u n ţare* cro n o lo g ică a lu T ot în com binat, ceva m ai sus, un
P o p o ru l ro m în , a lă tu ri de ţo ale p o p o a re le iuinii, a s a lu tat cu c ăld u ră, ca fortului şi artei. c rărilo r efectuate, a m a te ria le lo r folo alt şan tier, tîn ă r de tot, m a rc h e a z ă Gluma a stirnit rîsete indetungalc. tivele pufăiau şi-şi făceau semne prin
Azi, în m are, profilul in d u stria l al site, a g re u tă ţilo r ivite pe p a rc u rs, sau existenţa apropiată a unui nou a g re
o n o u ă şi m ă re a ţă acţiu n e de pace a U n iu n ii Sovietice, h o tă rîrea ei de a în a izbînzilor, fără a vorbi de fruntaşi, gat. Discuţiile au fost apoi reluate, iar jitiierăfuri stridente, ia- soarele par
H u n ed o arei e pe sfîrşite. T recînd, fără
ceta u n ila te ra l ex p erie n ţele cu lo ate tip u rile de a rm e a to m ic e şi cu h id ro g e n . a n e g lija în să, p este obiectivele mici. după aceea Constantin Nedeicu şi că pălise tn această învălmăşeală.
E x prim înd politica co n secv en tă de p a c e a statului sovietic, grija p rofundă Ioan Chioreanu, se retraseră în hi. Peniru un reportaj, ar fi fosl de
fa ţă de in te re sele v itale alp p o p o a re lo r a c e a stă h o tă rîre c re ea z ă p re m ise d eo roul şefului statici. sigur mai frapant un accident, o
sebit de favorabile peniru în c e tarea to ta lă a experienţelor cu arm ele nuclearo, — Trebuie să pregătim festivitatea faptă deosebită a unui ceferist care
ceea ce a r în sem n a un prim pas de im p o rtan ţă istorică pentru elib erarea om e decernării diplomei. evită un accident, ceva despre care •
nirii de a m e n in ţa re a războiului ato m ic . — Şi eu m-am gîndit. In primul s-ar fi puiul scrie cu mai multă ver- ţ
M area A d u n are N aţio n ală şi g u v e rn u l R. P. R om îne, ex p rim în d n ă zu rind... vă. Dar, osteneala a fost zadarnică, 2
inţele de pace şi securitate ale poporului rom în, p ro m ovînd o politică de co Staţia C.F.R. Teiuş primeşte pen Nu s-a găsit nimic din ceea ce ar ţ
H u n ed o ara oferă trinitatea unor m ari a r necesita sute şi ch iar m ii de rîn- B ateria lll-a de cocs tru a cincea oară diploma dc staţie fi pulul să fie senzaţional. Tovară
construcţii : blu m in g u l şi lam inorul de fruntaşă pe ţară. Prima dată a pri şul Chioreanu însă, a vorbit destul
e x iste n ţă p a ş n ic ă şi de c o la b o ra re m u ltila te r a lă , s-a u p r o n u n ţ a t fe rm îm p o
duri. 1
triva cursei în arm ărilo r nucleare, p e n tru interzicerea totală a arm elor n u
profiie m ijlocii, oţelăria M artin nouă L a s în d a ce st colos a! sid eru rg ie i şi In co n tin u area celorlalte două, aceas mit-o în 1955, pentru realizările din dc clar:
cleare şi pentru folosirea energiei a to m ic e exclusiv în scopuri paşnice.
şl bateria Iii-a de cocs. îndreptîndu-ne paşii spre com binatul ta se află în plin lucru. Z idirea pro- trimestrul IV, a doua oară in 1956 — Păi, senzaţionalul ăsla-i. Nici
M area A dunare N aţio n ală a R epublicii P o p u lare R om îne consideră că
o p r im ă m ă s u r ă i m e d i a t r e a l i z a b i l ă p e n t r u a t i n g e r e a a c e s t o r ţe lu ri a r fi î n Laminorul bluminc din chiar perim etrul H unedoarei, în- priu-zisă a bateriei, începută în noiem in trimestrul 11, a treia şi a patra un accident. Altfel, n-am fi primit
tiln ii n a ltă c o n s t r u c ţ i e la Ie! d e u r i a ş ă , brie 1957, c o n tin u ă. P în ă în p rezen t oară îh 1957 in trimestrele ! şi li diploma dc staţie fruntaşă pe ţarăl
c e ta r e a p e n tru t o td e a u n a şi p r e tu tin d e n i a e x p e r ie n ţe lo r cu a r m a a to m ic ă şi
De ce să am inteşti pentru început ? la fel de im p u n ă to a re . s-a te rm in a t zo n a re g e n e ra to a re lo r şi şi a cincea oară, adică acum, peniru GH. PAVEL
cu h id ro g e n , e x p erien ţe c are duc la c re a r e a de a rm e tot m ai d istru g ă to a re ,
m ăresc psihoza războinică, infectează atm osfera planetei noasire cu substanţe Oţelăria Siemens Martin se lucrează ia rîn d u l 6 (d in cele 9)
nonă
D e oam eni, de cifre ? S în t atîtea îneît
al zonei de ardere.
rad io acliv e, pu n în pericol s ă n ă ta te a g e n eraţiei a ciu ale şi a celor viitoare. g î n d u r i i e s e o p r e s c b a ha u n o b ie c tiv ,
U n a co rd cu p riv ire la în c e tarea g e n e ra lă a e x p erien ţelo r cu a rm a n u C a lucrări ce vor deservi viitoarea 90
cleară a r fi d e o u r i a ş ă î n s e m n ă t a t e p e n t r u d e z v o l t a r e a î n c r e d e r i i î n t r e s t a t e ba ia altui. O am enii, m ii, toţi sînt p,
b aterie şi care se află în lucru, trebuie
vrednici de laude şi cinstire. Ce să în c e p u tă în m ijlo cu l iernii iui 1956
şi a r d esch id e noi p e rsp ec tiv e p e n tru re z o lv a re a p ro b lem ei d e z a rm ă rii şi a am intite turnul d e c ă r b u n e n r. 2,
spui ? pe locul u n u i vechi la b o ra to r şi a
r a m p a d e c o c s n r. 2, tu r n u l d e s tin g e r e U n, so are puternic lu m in e a ză şi în Ioacliiţn M o d îlcă şi A rori U n g u r, şef
altor problem e internaţionale. Că pentru acest lam inor s-au m o n unei hale de zgură, noua oţelărie
In prezent, cînd un a se m e n e a a c o r d este ceru t cu tărie de foate p o p o a n r. 2. I n te n s s e lu c re a z ă la m ă r ir e a călzeşte în treag a jnină, cu excepţia ce dc echipă, dau g ăuri în peîktele vînăt-
t a t c c a . 4 .2 0 0 to n e u tila je , c ă p în ă in M artin im pune - - privirilor cu cele
rele iu b ito a re de pace, g u v e rn e le S. Ii. A. şi M arii B ritan ii nu se p ot s u s tra g e secţiei de p reg ătirea cărbunelui, iar în lor cîteva galerii subterane. Iarba a roşcat al stîncii, cocoţaţi m ai abitir ca
sfîrşitul tutu ro r lucrărilor se vor m ai 3 hale auxiliare, schelele m elanjorului,
o bligaţiei de a se a lă tu ra U n iu n ii S oviefice, în cetîn d la rîn d u l lor ex p erien ce priv eşte secţiile chim ice, stad iu l în izbucnit peste tot în tr-u n verde aprins, n işte alp in işti. O sc u rtă c o n v o rb ire şi
m o n ta în c ă i i . 000 t o n e ? ; că ia m a s a turnul de apă, pavilionul social — de
ţele cu a rm e le a to m ic e şi cu h id ro g e n . care se află lucrările la rectificarea ch iar şi p rin tre pietrele de tc a te n u a n afli că b rig a d a lui M o d îlcă este fru n
tu rn a n tă , calea cu role, caja de lucru, cum p ăşeşti în oraş.
.M area A d u n a re N a ţio n a lă a R. P. R o m în e consideră că parlam entele benzenului, sp ălarea benzenului, depo ţele c a re a scu n d în pîntccele lor p re taşă pe m ină, că aplică iniţiativa' m i
foarfecă şl tra n sp o rtu l do şutaje, s-au Şi aici ca şi ta b lu m in g , s -a m u n
S.IJ.A . şi M arii B ritan ii s în t p u se în fa ţa unei im e n s e ră s p u n d e ri. D e a titu zitul aco p erit de b en zen brut, p erm it ţio su l m in e re u de fief. O a m e n ii şi-a u n e rilo r d in A n in o a sa şi că în loc de
t u r n a t iO.OOO in .c . b e t o n a r m a t şi c ă cit intens, în co rd at, fără a se ţine se a
dinea acesto r puteri faţă de h o tărîrea U niunii Sovietice depinde ca o m enirea a face a firm aţia să term enele de d are le p ă d a t h ain ele. L u c re a z ă în voie, sîn t 300 kg. m in e re u peste plan, cît şi-a
p în ă în p re z en t p e în tre g şan tieru l s-au m a d e zi şi n o a p te , d e a n o t i m p , d e
să fie fe rită de a m e n in ţa r e a ră z b o iu lu i sa u s ă fie tîrîtă m a i d e p a rie in c u rsa în e x p l o a t a r e v o r fi r e s p e c ta te . veseli. In sfîrşit, p rim ă v a ra 1 luat a n g a ja m e n tu l, dă zilnic, pe fieca
tu rn a t 60.000 m . c. de a se m e n e a b e to a intem perii. Eforturile c o n stru c to rilo r
înarm ărilor. ne? ; că se va utiliza un sistem de ¦fr M i n a T c liu c , p a r e a fi o c a r i e r ă , u n re post, cîtc 400 k g m in ereu peste
H unedoara. M ereu nouă, m ereu tînă-
I.C .S.H .-ului s-au văzut de cu rîn d în ră, sim bol al forţelor u m a n e d escătu
şate, se profilează în perspectiva viito
Ţ in în d s e a m a de in te re sele v itale a le po p o ru lu i n o stru şi ale în treg ii o- ungere centralizat pentru toate ag re rului d rep t cel m ai de sea m ă pilon in am fiteatru uriaş, pe a cărui trepie m i plan. '¦ - •
d u stria l a! ţării; ia r a c e s te ' trei noi
cu n u n ate de succes prin ap rin d erea fo unităţi, n estem ate ale siderurgiei n o a s In celelalte sectoare, alţi fruntaşi.
tre, vin să sp u n ă în că o dafă că ţara
m eniri, M area A d u n a re N a ţio n a lă a R epublicii P o p u la re R o m în e îşi ex gatele lam inorului şi că în treg u l p ro noastră a păşit pe drum ul industriali şu n ă locom otive de linie în g u stă , va-
zării, a! so cialism u lu i.
cului in b a z a c u p to ru lu i nr. I. Azi, o D in secto ru l Ii, re m a rc ă m pe G a şp ă r
prim ă sp e ra n ţa că p arlam en tele tu tu ro r ţărilor vor sprijini iniţiativa nobilă c e s t e h n o l o g i c v a fi c o n d u s a u t o m a t i g o n e tc , e x c a v a to a re şi m ulţi o a m e n i,
privire aten tă distinge sus de tot cum
a Sovietului S u p rem al U .R .S.S. şi e fo rtu rile în d re p ta te sp re în c e tarea totală zat de la 4 pupitre de co m a n d ă ? m ineri. P e d e asu p ra acestui a nfiteatru, Fiorian, care în schim bul de o n o are a
palele vîntului de p rim ăv a ră îm prăştie d a t 57 tone dc m in ereu peste plan,
a experienţelor cu a rm a ato m ică şi cu hidrogen. D ar pentru toate acestea ar trebui liniile aerien e ale funicularului p o artă
întregul popor rom în v a face lot ce-i stă în putinţă pentru a-şi aduce nu u n e n u n ţ la p id a r, ci p a g in i în treg i, tum ul u şo r ce se ridică n eco n ten it din pe ele în to ate părţile v ag o n ctelc cu A lex an d ru Ilc rb a n , L ad islau B abiniuc...
coşul uriaş.
în tre a g a co n trib u ţie la eforturile în d re p ta te sp re în c e tarea exploziilor cu a r pagini care ar constitui un ad ev ărat m inereu. P reţioasa în cărcătu ră este D in sectorul III, pe Io a n M eteş, Ilie
Azi, p e n iţa u n u i a p a r a t în scrie pe o C ioflică. P e scurt, m in a T cliuc se a n
m e nucleare, la în fă p lu ire a n ă z u in ţe lo r fierb in ţi ale tu tu ro r p o p o a re lo r de a epos al m uncii. S -ar putea scrie m ult p u rta tă spre H u n e d o ara, sau cu trenu-
coală în pătrăţele o linie frîntă, caic g a ja se să întîliîpine 1 M ai cu 700 tone
v e d ea în d e p ă rta tă p rim e jd ia ră z b o iu lu i n u c le a r şi a o ricăru i co n flict a rm a t. n u m a i despre cele 4.000 v o lu m e c a rs ţul special, la G ălan. *
vesteşte apropierea m o m entului cînd d e m in e re u p e ste p la n şi a d a t 1.063
A. jU R C A D c sus, o am en ii p a r n işte furnici.
P e m ă su ră ce cobori treptele spre o ri
tone de m inereu:
M inerii Teliucului, o am et'i harnici,
z o n t u l 1, ş i p î n ă l a o r i z o n t u l V I I , r e
Focul a apărui In abataj la şapte' c am en i care au îm p ru m u tat cite ceva
sprezece pe nesimţite. Furaţi de iure
şul muncii, oamenii din brigadă nici siunii, jarul pica din poditările care c u n o ş t i p e m i n e r i i T e l i u c u l u i , o a m e n i clin te n a c ita te a şi a s p r im e a ro c ilo r cu
n-au observat că din frontul negru in
care se răsfring scinieieioare lucirile se aprindeau la tavan. Temperatura p u t e r n i c i , h a r n i c i , i s c u s i ţ i c ă u t ă t o r i a i m in e re u de fier, sîn t la în ă lţim e , aşa
pilpîinde ale lămpilor, din unghere
le întunecate ale abatajului, prin mii în abataj se menţinea la peste 50 de acestei com ori ce se n u m eşte m inereu c u m a u m a i f o s t ş i c u m v o r fi ş i df-
de canale nevăzute se revarsă domol grade. Mulţi au dat sfatul să se re. d e [ier. I.a s e c to r u l I, ş e f u l d c b r i g a d ă
asupra lor o dogoare tot mai fierbin nunţe la scoaterea acestui şpiţ. Bri acitm încolo. ^ , : j.
te, copleşitoare.
experimentaţi, cu pregătire specială arătaţi cam obosiţi — li s-a adresat Sas Teodor, Sularca Victor, Crăciun gadă nu s-a speriat şi nici nu s-a dat
— Mi se pare că-i hibă cu aba pentru a executa lucrări care prezintă el. Şi parcă vă lipseşte ceva... Nu se Traicui, toii candidaţi de partid, Popa
tajul vostru, măi băieţi I — şi-a dat un pericol mai mare, cum sînt focurile, vede că aţi avea şi voi un pic de Ştefan ,secretarul organizaţiei U.T.M. jînapoi. Pătrunşi dc dorinţa de a cîş-
părerea maistrul de revir. surpările. Se înţelege că in munca, ambiţie. Peniru locul ăsta de muncă din sector, Praţa Gavrilă, Vasiie Mu
aceasia de salvalori priceperea şi în trebuie mai multă holărire, voinţă, tre reşan, Gavrilă Dejeli, losif Popa, Cor liga lupta cu focul, Crislea şi ortacii \
Abia atunci a început să le dea de drăzneala trebuie îmbinate cu efortul buie ca inimile din voi să fie un pic nel Mîrza, Ioan Zamfir, Constantin
guidit zăpuşeala din ort. A doua zi, la fizic şi cu voinţa. mai fierbinţi dccît jocul de aci... Miiran, Nicolae Tamaş... săi, asigurhidu-şi măsurile de securi
raportul de dimineaţă, şeful sectoru
lui anunţa nervos: Am fi nedrepţi dacă am acuza pe In dapă.amiaza acelei zile Crislea Şi, lupta cu focul, adevărata luptă, tate, s-au folosit cu răbdare de toate
salvatorii care timp de r.iteva luni a fost ocupat cu treburi. aprigă şi neosioilă a început în ziua
— [.a şaptesprezece nc-a apărut s.au luptat cu focul de la şaptespre metodele şi mijloacele pentru a învin
foc... Nu se ştie din ce cauză... Poate zece că n-au pus în joc ioalâ price ge. De Ia rol, unde şedeau pentru
vreo apojiză... sau curentul prea pu perea lor, că n-au depus eforturi mari
ternic de aer... In orice caz, trebuie să peniru a smulge ţişia de cărbune care a-şi reface forţele în atmosferă cil
luăm măsuri urgente de izolare. purta in ea germanele pericolului. Ei
s-au străduit pe cît au putut, dar de temperatură normală şi aer curai, cite
In scurtă vreme, calea de acces spre ta un timp au începui să simtă că
şaptesprezece a fost barată. Jos, in focul le-o ia înainte. Dimineaţa n-a intrat insă în mină de 13 martie cînd abatajul cu numă un miner parcurgea în fugă cei 18—
galerie, s-a clădit zid din bolovani
grei, legaţi tn ciment, prin care nu Abatajul s-a infierbintat din nou. cu brigada. A rămas să aştepte pe rul 17 a fosl luai tn primire de bri 90 de metri pînă la . front, scotea 10—
putea răzbate nici cel mai mic fir de şeful de sector. Focul eh ia şaptespre gada formată din voluntari ci? comu 15 iopeţi de cărbune după care se
aer. Cînd secretarul organizaţiei de bază,
Crislea Aurel, a trecui împreună cu zece nu-i dăduse pace peste noapte. nistul Aurel Crislea. retrăgea în grabă, în Timp ce altul,
Focul a fost izolat şi pus sub su şeful sectorului să vadă cum merg
praveghere atentă. Asia s.a Intîmplat treburile la şaptesprezece, icmperalura — Uite la ce m-am gîiidit eu — Luîncl pieptiş greutăţile, oamenii con cu forţele refăcute, ii lua îndată locul.
prin 1956, Ia Aninoasa. in abataj era de peste 40 de grade. spuse şeful sectorului, frămîntat de a- duşi de Crisiea au scos din abataj In abataj, fiecare mişcare era execu
celeaşi griji. Să întărim acest loc de chiar în prima zi 8—10 tone de căr tată repede şi cu cea mai mare pre
Prins in sirînsoarea ermetică a zi — Cum merge, tovarăşi ? CU mai muncă cu tehnicieni şi cu membri de bune pe schimb, adică încă odată pe cizie, fiecare sculă era aşezată ia locul
durilor, focul de la şaptesprezece s-a durează pînă gătaţi fîşia ? partid... atita cît scotea echipa de salvatori. In sau pentru a mi se irosi nici o clipă
zvircolit la început ca un balaur in zilele următoare, cînd s-a obişnuit cu fără rost.
tr-o capcană, apoi în decursul săptămâ — Mai durează. Pe puţin vreo douâ- — Eu aş avea ailă părere, tovarăşe
nilor şi lunilor, din lipsa aerului proas irei luni...
păt, s-a domolii Ireplat, inlrind în- inginer. Brigada mea e dcslul de bună. condiţiile noului loc de muncă, ’ Fi au 'Aşa s-a dus bătălia zi de zi, fără
ir-un fel de somn adine, îndelung. — Imposibil să mai ţinem locul
acesta deschis trei luni — a răspuns Să-mi. daţi voie să-mi iau din ea mers cu cile 16—20 de lone pe schimb. repaus, pînă la 8 aprilie în schimbul
Dar cu asta, jocul de la şaptespre inginerul îngrijorat. Focul n-o să ne
zece n-a fost biruit încă. lase să lucrăm încă trei luni. Şi-apoi, vreo 4—5 oameni pe care i-oi alege Aici, in pintccele jierbinle al mun I, cirul ultima lopată • de cărbune in
sînt celelalte abaiaje care aşteaptă du şi împreună cu ei să-mi înjghebez telui, la cîteva sute de metri adîn- fierbintat a fost evacuata de la aba
Cu precauţia cerută in astfel de si pă şaptesprezece. Dacă mi zorim aici o brigadă cu care să preiau abata dine, măsurîndu-şi forţele cu aspra tajul şaptesprezece. .
tuaţii, spre toamna lui 1957, oamenii trebuie să închidem pe ireisprezcce, pe jul de la salvalori. Inir-o lună de zile n.aiură, Crislea şi ortacii săi au în
de specialUaie au desfăcut un dig paisprezece... Se duce de rîpă secto vreau să dăm gaia focul de acolo / scris acte de adevărat eroism. Cu cil Angajamentul luai de comuniştii din
şi au cercetat cu atenţie abatajul. rul / noua brigadă a lui Aurel Crislea a
— Se poale relua lucrul — au lio- Crislea a cercetat atent locul de Soluţia propusă de Crislea a fost înaintau în fîşia aprinsă, prezenţa fost îndeplinit înainte de termen.
iărit ei. Dar cu foarte mare grijă... muncă. A pipăit jugurile armăturilor
Fîşia de cărbune care a mal rămas, infierbiniaie, a încercat tăria straiului, acceptată de comitetul de partid şi de greului şi a primejdiei se făcea Fot Lupia cu jocul a fost cişţigată de
s ă fie scoasă cu salvalori I a iras adine în piept din aerul teribil conducerea minei. In aceeaşi zi ci a mai mult simţită. Spre holarul cu îndrăzneţi.
de înăbuşitor al abatajului. A privit discutat pe rind cu mai mulţi oameni. şaisprezece iotul era ars • a irebuit
Saluatorii sini mineri dintre cei mai aieni şi oamenii i le-a văzut oboseala Ze-a vorbii despre locui de muncă de să se înainteze numai prin cenuşă. Şi, un lucru deosebit de importării:
din ochi şl moleşeafa din mişcări. ia şaptesprezece, despre greutăţile ca Aci, s-a ivit nevoia să atace altă ca bătălia a joşi încheiată fără pierderi.
re trebuie biruite. A arăial ce fel de meră pe culcuşul stratului peniru că In perioada aceasia nu s.a produs nici
— Măi băieţi, mi se pare că vei oameni ar irebui pentru d învinge a- între culcuş şi surpare rămăsese un cel mai mic accident, nu s-a intim-
ceste greutăţi, dar n.a spus nici ţi spiţ de cărbune lung de vreo 7 metri
plat nict un caz de gazare, nici un
nuia „hai, vino iu cu mine". Oamenii care dacă n-ar ţi fosl curăţit, ar fi caz de îmbolnăvire. E drept, Crislea
care s-au crezut in măsură să-şi în reprezentat un pericol de incendiu. a dat jos de pe el vreo 16 leg. de P rin tre fru n ta şii m inei T cliuc se n u m ă ră şi b rig a d a c o n d u să de m in e
cerce puterile cu focul s-au oferii sin grăsime. Dar avea şi de unde. Aurel
guri, să lucreze in noua brigadă a lui Parcă nalura a vrut să pună la în Crisiea e un munte de om, care cin- ru l l o a c h i n i M o d îlc ă , d in s e c to r u l i. In c in s t e a zilei d e 1 M a i b r i g a d a s a
Crislea Comunistul David Gavrilă, ca cercare în acest loc de muncă limita iăreşie pesie 100 kg. Şl inima lat e
re na de mult terminase o şcoală de de voinţă şi de holărire a acestui grup jierbinle. ţ
partid, s-a angajat primul. Apoi au de mineri curajoşi. Timp de 8—9 zile,
venit alături de Crislea, Barliş Ga brigada a parcurs cei 7 metri mimai humă de comunist. a obţinut succese deosebite.
vrilă, r -’iibru de partid, Mitrea Stan, prin foc, Locul de nutncă eră. strimt,
armăturile gemeau sub apăsarea pre C. M A G D A I.iN IN C L I Ş E U : O parte din b rig a d a lui lo a c h in i M o d îlc ă, în tim p u l lu cru lu i. L
t
J -\.