Page 96 - 1958-04
P. 96

Pag. 4                                                                                                                                                               'm u mul 'sdcrfaTsffîfmi                                                                                                                                                                                                                      N r wm

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         ESH&s SEHH

I Mai—tradiţionala sărbătoare

A OAMENILOR MUNCII

(U rm a re din pag. l-a )                                       cu m u ltă tă rie că la g ă ru l so cia list se                      ziua de 1 M ai dind peste plan în tri­

                                                                în tăreşte tot m ai m ult, că ideile m a r­                          m estru l 1 al a n u lu i cu re n t p este 40.000

siu n e a Sovietului S u p rem al U .R .S.S .                   xist-leniniste cuprind  m ase tot m ai                               de tone cărbune,

a adoptat o m ăsu ră ce se bucură de                            largi, că m ersul glorios spre socialism                             L am in o riştii de la H u n e d o a ra , ad ap -

sprijinul u n an im       al tuturor po­                        nu-1 p o a te opri nim enr. A şa c u m se                            tîn d in iţiativ a m inerilor de la A n in o a ­             \V II 71 II Y %

poarelor iubitoare de pace, aceea                               su b lin iază în D eclaraţia ela b o ra tă de                        sa la specificul lor s-a u a n g a ja t ca în                                                                                                                                              Procesai iteilaforilir impoi

potrivit căreia U n iu n ea Sovietică va                        consfătuirea reprezentanţilor partidelor                             c in ste a lui 1 M a i s ă la m in e z e p este

înceta u n ilateral experim entarea de                          c o m u n is te şi m u n c ito re şti de Ia M o s ­                  plan în fiecare oră cîte o to n ă de la ­                    Sili 8.1. Mihoian în R.D. ta ia n S                                                                                                    preşedintele! snkarno

arm e cu în cărcătu ră nucleară.                                cova, tră să tu ra caracteristică a epocii                           m inate. Ei au realizat cu succes acest

P opoarele lum ii v ăd în această m ă ­                         n o astre o constituie trecerea de la c a ­                          a n g a ja m e n t. In felul a ce sta , la m in o riş ­         BERLIN 29 (Agerpres). La                                     A. I. Mikoian a fost însoţit
                                                                                                                                                                                                                                                               de M. G. Pervuhin, P. N. Ku-
sură o nouă în cercare a U niunii Sovie­                        p ita lism la so cia lism , in a u g u r a tă de                     tii h u n e d o r e n i a u r e u ş it c a în t r i m e s ­  28 aprilie Biroul Politic al Co­                             mikin, I. I. Ilicev.                                                DJAKARTA 29 (Agerpres).                 Ismail a arătat că este mem­
                                                                                                                                                                                                  mitetului Central al Partidului                                                                                               La 22 aprilie a început la Dja­         bru al organizaţiei musulmane
tice de a stăvili pregătirile de război,                        M area R evoluţie Socialistă din O ctom ­                            tru l 1 1958 să d e a p este p la n 2.960                    Socialist Unit din Germania a                                   In discuţia care a decurs in­                                 karta procesul atentatorilor la         de tineret din Indonezia G.P.I.I.
                                                                                                                                                                                                  primit pe A. I. Mikoian, mem­                                tr-o atmosferă cordială, au fost                                 viaţa preşedintelui Sukarno. Ac­        şi membru al frontului antico­
un nou efort co n cret al statului sovietic                     brie.                                                                tone de lam inate.                                           bru in Prezidiul C.C. al P.C.U.S.                            atinse probleme care interesea­                                  tul terorist a fost săvîTşit la 30      munist.
                                                                                                                                                                                                  şi prim-vicepreşedinte al Consi­                             ză cele două părţi ca : situaţia                                 noiembrie 1957.
p e n tru a a p ă ra p acea în lum e. O pinia                   Intr-o serie de ţări de pe glob socia­                               U riaşe prefaceri s-au p etrecu t şi în                      liului de Miniştri al U.R.S.S.                               în Europa, situaţia în Germania                                                                             Ziarul „Harian Rakjat" arată
                                                                                                                                                                                                                                                               şi relaţiile dintre poporul ger­                                    Cu prilejul săvirşirii acestui       că „atentatul împotriva preşedin­
publică m o n d ială salu tă  cu căldură                        lism ul a în vins şi există toate posibi­                            viaţa satelor noastre. Ţ ărăn im ea, care                       Din partea germană au fost                                man şi popoarele Uniunii So­                                     atentat, nouă oameni au fost u-         telui Sukarno face parte din
                                                                                                                                                                                                  de faţă Walter Ulbricht, prim-                               vietice.                                                         cişi, iar 54 au fo.st răniţi. Din       complotul terorist internaţional
noul gest al U niunii Sovietice şi se                           lităţile ca el să în v in g ă în in treag a                          o d in io ară ducea jugul robiei m oşiereşti,                secretar al C.C. al P.S.U.G.,                                                                                                 cele arătate de acuzatul princi­        împotriva activiştilor mişcărilor
                                                                                                                                                                                                  Otto Grotewohl, Friedrich Ebert,                                Schimbul de păreri a confir­                                  pal Iusub Ismail, care a .recu­         naţionale”. Ziarul arata că a-
p ro n u n ţa cu tot m ai m ultă hotărîre                       lum e.                                                               este astăzi stăp în ă pe păm întul care-l                    Willi Stoff, Alfred Neumann,                                 mat unanimitatea de păreri a                                     noscut că este vinovat de acu­
                                                                                                                                                                                                  membri ai Biroului Poljtic, E-                               tovarăşilor germani şi sovietici                                 zaţiile care i s-au adus, rezultă       proape toţi acuzaţii sînt membri
p e n tru u rm a re a lui şi de c ă tre celelalte               T radiţionala sărbătoare  in te rn a ţio ­                           m unceşte. Sprijinită de        către statul                 rich Muckcnberger, Erich Elon-                               în toate problemele atinse şi so­                                că el a acţionat la indicaţia u-
                                                                                                                                                                                                  necker, Bruno Leuschner şi Her-                              lidaritatea frăţească in lupta                                   nuia din conducătorii clicii sepa­      ai partidului Maşumi şi ai orga­
state care deţin arm e atom ice.                                nală a oam enilor m uncii este întim pi-                             dem ocrat-popular cu unelte agricole, se­                    bert Warnke, membri supleanţi                                pentru pace şi socialism pe ba-                                  ratiste a lui Lubis şi că tot el a
                                                                                                                                                                                                                                                               2a marxism-leninismului.                                                                                 nizaţiei musulmane de tineret şi
    L upta duşm anilor socialism ului îm ­                      n ată de poporul nostru cu succese deo­                              m inţe selecţionate, credite av an tajo ase                  ai Biroului Politic.                                                                                                          săvirşit o acţiune teroristă împo­
p o triv a păcii nu se re z u m ă n u m a i la                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          că conducători ai partidului
dom eniul m ilitar. Ei în cearcă pe toate                       sebite în to ate dom eniile de activitate.                           şi îndrum ări agrotehnice,      ţărănim ea                                                                                                                                                 triva Partidului Comunist în va­
căile să învenineze conştiinţa o am en i­                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               Maşumi, care au aderat la clica
lo r cu tot felul de teorii false, fa v o ­                     A plicînd în v iaţă p ro g ram u l partidului                        noastră a sporit considerabil producţia                                                                                                                                                    ra anului 1957,
rabile capitalism ului, cu scopul de a                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  de rebeli, nu sînt străini de a-
a b a te ate n ţia p o p o arelo r de la lupta                  şi guvernului, oam enii m uncii din ţa ra                            de cerealc-m arfă. In regiunea H u n e d o a ­
lor p en tru ţeluri nobile, de a sp a rg e                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              cest complot.
u n ita te a clasei m uncitoare, de a de­                       noastră au dat un puternic avînt indus­                              ra procesul de tran sfo rm are socialistă
făim a ţările lagărului socialist, de a
d enatura m arxism -leninism ul.                                triei. D in tr-o ţa ră în a p o ia tă , ţa ra n o a s ­              a agriculturii se d esfăşo ară în ultim ul

                                                                tră a devenit o ţară cu o bază indus­                                tim p într-u'n ritm m u lt m a i viu decît

                                                                trială în p lin ă d e zv o ltare. S -a u c o n ­                     în anii precedenţi. A stăzi, în reg iu n e,
                                                                struit noi ram uri industriale, noi oraşe
                                                                m uncitoreşti, iar v iaţa oam enilor m uncii                         e x istă 54 G .A .C . cu 3.573 fam ilii, 351
                                                                s-a îm b u n ătăţit intr-o m ăsu ră conside­
                                                                rabilă.                                                              în to v ă ră ş iri a g ric o le cu 18.920 fam ilii,                                               -® ® ~

                                                                    A gricultura ţării noastre este o rg a n i­                      precum şi 158 în to v ărăşiri zootehnice                     Deschiderea expoziţiei econom ice a R.P. R
                                                                zată în tr-o m ă su ră tot m ai m a re pe
                                                                baze socialiste, ceea ce v a asig u ra o                             care cu p rin d 7.468 fam ilii
                                                                abundenţă de produse agro-alim enlare
    R evizionism ul este u n a din teoriile                     pentru consum ul populaţiei.                                              O am enii m uncii din agricultura re­                   în R. P. C h i n e z ă                                                                                                        Agravareasituaţiei economice
pe care ideologii burghezi în cearcă să                                                                                               giunii n o astre întîm pină I M ai sub
o ră sp în d e a sc ă pe to a te căile.                                                                                              sem n u l luptei pentru trad u c e re a în v ia ­               PEKIN 29 (Agerpres). —                                    pe calea construirii socialismu­
                                                                                                                                      ţă a sarcin ilo r ce d ecu rg din co n sfă ­                China Nouă anunţă: Comitetul                                 lui vor ajuta şi la construirea
D eclarînd învăţătura m arxist-leninistă                                                                                             tuirea pe ţa ră a ţă ra n ilo r şi lu crăto ri­              Chinez pentru promovarea co­                                 socialismului în R. P. Chineză.                                                         A FRANŢEI
                                                                                                                                     lor din sectorul socialist al agriculturii                   merţului internaţional a oferit o
ca învechită, n eg în d rolul de c o n d u ­                                                                                         ce s-a ţin u t recen t la C o n sta n ţa , care                                                                              Ana Toma, adjunct al minis­                                   Declaraţia preşedintelui Asociaţiei patronatului francez
                                                                                                                                     constituie u n im bold spre obţinerea de
cător al partidului şi d ictatura prole­                                                                                             victorii şi m ai m ari în m u n c a pen tru
                                                                                                                                     tran sfo rm area socialistă a satelor n o as­
tariatului, revizioniştii     contem porani                         Ţ a r a n o a s tr ă rut m a i s e a m ă n ă cu                  tre.                                                         recepţie cu prilejul deschiderii                             trului Comerţului, conducătoarea
                                                                vechea R om înie burghezo-m oşierească.                                                                                           expoziţiei economice a R. P. R.                              delegaţiei guvernamentale ro-
se ploconesc în faţa          „dem ocraţiei"                    E a a devenit un stat puternic, m em bru                                  C u p rileju l zilei de I Alai poporul                                                                               mîne, şi-a exprimat, speranţa că                                    PARIS 29 (Agerpres). — Pre­          rul, Franţa va cheltui cele 650
                                                                al m arii fam ilii a ţărilo r lag ăru lu i so ­                      n o stru trece în rev istă m in u n a te le su c­               Vicepreşedintele comitetului,                             această expoziţie Va contribui la                                şedintele Asociaţiei patronatului       milioane dolari americani îm­
burgheze şi parlam en tarism u lu i, neso­                      cialist, un stat al o am en ilo r m uncii de                         cese o b ţin u te în d ezv o ltarea ştiinţei,                Tzi Cido-din, a declarat cu acest                            o mai bună înţelegere a efor­                                    francez, Viliiers, a declarat în        prumutaţi din S.U.A. şi vom a-
                                                                la o ra şe şi sate, u n s ta t c are îşi ad u ce                     culturii şi artei, care devin tot m ai m ult                 prilej că este adine impresionat                             turilor depuse de poporul romîn                                  cadrul unei şedinţe a conducerii        sista la o nouă devalorizare ca­
co tin d în acest fel prin cip iile in te rn a ­                din p lin c o n trib u ţia la a p ă r a r e a păcii                  un bun al celor ce m uncesc. Intelec­                        de cele ce a văzut la expoziţia                              pe calea construirii socialismu­                                 asociaţiei că ultimele statistici       tastrofală a francului11.
                                                                şi secu rităţii in tre popoare.                                      tualitatea n o a stră se b u cu ră astăzi din                economică a R.P.R., exprimîn-                                lui.                                                             cu privire la economia ţării în­
ţionalism ului proletar.                                                                                                             plin de încrederea şi sprijinul statului                     du-şi convingerea că realizările                                                                                              dreptăţesc pş experţi să vorbeas­          Organele de presă şi reprezen­
                                                                                                                                     dem ocrat-popular, are toate posibilită­                     şi experienţa cîştigată de R.P.R.                                                                                             că despre „o înrăutăţire alar­          tanţii cercurilor conducătoare ale
     Teoriile revizioniste însă, aşa cum                             0 p u te rn ic ă d e zv o ltare a c u n o sc u t în             ţile p e n tru a-şi p u n e în tr e a g a ci c a p a ­                                                                                                                                     mantă a situaţiei economiei na-         economiei franceze se mulţumesc
 au fost sp u lb erate cu cîtcva decenii în                     anii puterii populare reg iu n ea H u n e d o a ­                    citate de c re a ţie în slu jb a po p o ru lu i şi           ----------------------------------------------------- c e ­                                                                                                           să facă aceste constatări dar se
 u rm ă de către L en in şi de d a ta a ce a sta                ra . M a rile c o n stru c ţii d e la C o m b in a tu l              a cauzei construirii socialism ului.                                                                                                                                                       ţionale11.                              feresc să dezvăluie adevăratele
 v o r fi z d ro b ite . Î n v ă ţ ă t u r a m a r x i s t -    s i d e r u r g i c H u n e d o a r a : f u r n a l e l e 5 ' şi 6,                                                               DECLINUL ECONOMIC DIN S.U.A.                                                                                                     Păreri similare au fost expri­       cauze ale înrăutăţirii continue a
 leninistă dispune de o m are forţă tra n s­                    uzina cocsochim ică, fabrica de ag lo m e­                                                                                                                                                                                                                                                              situaţiei economiei naţionale şi
 form atoare şi m obilizatoare. R ăd ăcin i­                    rare, term ocentrala, noile cuptoare e-                                                                                           Scăderea producţiei in toate ramur                                                                                            mate în ultimul timp şi de nu­          anum e: continuarea războiului
 le ei rezidă în v iaţa, în lupta m a se lo r                    iectrice, lă rg ire a şi m o d e rn iz a re a ve­                                                                                             industriei americane                                                                                             meroase ©rgane de presă ale             colonial din Algeria, participa­
 pen tru c o n stru ire a unei societăţi noi.                   chilor a g re g a te ca şi c o n stru ire a în                                                                                                                                                                                                                  cercurilor economice franceze^.         rea la cursa înarmării atlantice
 P artidele com uniste şi m uncitoreşti —                       p re z en t a lam in o ru lu i b lu m in g şi a o-                        Poporul rom în sărbătoreşte ziua de                        A4QSCOVA 29 (Agerpres). —                                 adîncească şi să se                                              Ziarul „Les Echos” scrie astfel că      şi politica de restricţii comer­
detuVmv.Vîfe d e a v a n g a r d a c la se i m u n c i­         jelăriei M artin , au tra n sfo rm a t H u n e ­                     I M ai sub sem nul unităţii frăţeşti in­                     TASS anunţă : Comentind situa­                               Reducerea bruscă a investiţiilor                                 „perspectivele economice pe 1958        ciale cu ţările din răsărit.
toare — dispun de forţe inepuizabile                            doara într-un puternic centru industrial                             tre o am en ii m u n cii ro m în i şi cei a p a r-           ţia economică a S.U.A. în pri­                               de capital, reducerea noilor co­                                 sînt întunecate” şi anunţă că defi­
şi c ap a b ile s ă z d ro b e a sc ă rev izio n is­            al ţării. E x ploatările m iniere din V alea                         ţinînd naţionalităţilor conlocuitoare. O a­                  mul trimestru al anului 1958,                                                                                                 citul balanţei comerciale a ţării a        Potrivit datelor oficiale, nu­
m ul sub orice form ă s-a r m anifesta.                         Jiu lu i, G h e la r, T e liu c şi a lte le a u fost                 m enilor m uncii de alte n aţio nalităţi                     ziarul „Pravda“ arată că scăde­                              menzi la metale, maşini, utilaje,                                atins în primul trimestru al a-         mai recenta hotărîre a guver­
M a s e l e m u n c i t o a r e n u v o r p u t e a fi a -      înzestrate cu ag reg ate şi m ecanism e de                           statul nostru le-a a sig u rat deplina e g a ­               rea producţiei s-a observat a-                               existenţa unor uriaşe rezerve de                                                                         nului demisionat Gaillard de a
h ătu te d e la lu p ta lo r ; v ig ile n ţa co­                înaltă tehnicitate care a făcut m unca                               litate în d rep tu ri cu poporul ro m în , a-                proape în toate ramurile indus­                              mărfuri in industrie şi reţeaua                                  nului curent 120.000 milioane           menţine mai departe sub arm ’
m uniştilor va asigura păstrarea puri­                          m inerului m ai uşoară, m ai spornică.                               vind largi posibilităţi de dezvoltare c-                     triei americane, iar cea mai se­                             comercială, precum şi reducerea                                                                          contigentul care urma să fie e-
tăţii teoriei m arx ist-len in iste, iar în ­                                                                                        conom ică şi culturală, în ra p o rt cu do­                  rioasă reducere a avut loc în                                cererii solvabile a populaţiei                                   franci. „Les Echos“ arată mai
cercările revizioniştilor de a abate m a­                                                                                            rin ţele şi asp iraţiile lor n aţio n ale.                   industria grea. Astfel, producţia                            vor face ca producţia să scadă
sele de la lupta lor p en tru con stru irea                          1 M ai 1958 este în tim p in at de către                                                                                     de oţel a scăzut cu 40 la sută,                              în continuare.                                                   departe că preţurile au crescut liberat la 1 mai costă Franţa
s o c ie tă ţii no i v a fi s o r t i t ă e şe c u lu i. î n ­  oam enii m uncii din re g iu n e a n o astră                                                                                                                                                                                                                    de la începutul anului cu 18 la aproximativ 20.000 milioane
treaga experienţă istorică confirm ă â-                         ih c o n d iţiile a v în h ilu i $i e n t u z i a s m u l u i
cest lucru.                                                     in m u n c a pentru trad u cerea în viaţă                                                                                                                                                                                                                       sută. „Pină la toamnă, scrie zia* - -franci.
                                                                a sarcin ilo r tra sate de partidul şi g u ­
    N aţionalism ul a fost folosit în de­                       vernul nostru. U n avînt fără prece­                                     R ezultatele strălucite cu care poporul                  producţia industriei de maşini                                   S c ă d e r e a c o n t i n u ă .a n iv e lu lu i d e tra i                                păifoar
cursul istoriei, în m a re m ă su ră de că­                     dent cunoaşte întrecerea socialistă, a                               rom în întîm pină sărb ăto area internaţio­                  unelte a fost cu o treime mai                                al o a m e n ilo r m u n c ii d in Ţările c a p ita ­
tre burghezie îm p o triv a unităţii clasei                     cărei obiectiv principal este lupta p en ­                           nală a oam enilor m uncii constituie o                       mică decît în aceeaşi perioadă
m uncitoare. In prezent, m ai făţiş sau                         tru în d e p lin ire a p la n u lu i la toţi indicii,                ilu stra re e d ific a to are a forţei şi su p e ­           a anului trecut. Neavînd co­
m ai ascuns, n aţio n alism u l este folo­                      pentru creşterea productivităţii m uncii                             riorităţii orînduirii n oastre dem ocrat-
                                                                şi red u c erea p reţu lu i de cost.                                 populare.                                                    menzi ,multe societăţi îşi închid                            liste a d u s la in ten sificarea luptei re ­

sit ca o a rm ă de luptă a burgheziei                                P reţio asa in iţiativ ă a m in erilo r din                                                                                  întreprinderile şi concediază în                             v en d icativ e a a ce sto ra p en tru cîşti-
îm p o triv a m a s e lo r m u n c ito a re . F.ste o           A ninoasa, a cap ăfat o tot m ai m are
                                                                e x tin d e re în rîn d u l m in e rilo r; în p re ­                     O am enii m uncii din patria n o astră                   masă pe muncitori. In prezent,                               g a r e a d re p tu lu i la o v ia ţă m a i b u n ă .
                                                                zent ea se aplică de către peste 200                                 văd în regim ul d em o crat p o p u lar p ro ­
datorie patriotică, in tern aţio n alistă a                     brigăzi de m ineri.                                                  pria lor putere de stat, expresia n ă z u ­                  potrivit datelor oficiale ale gu­                            U ria ş e m itin g u ri şi d e m o n stra ţii de
                                                                                                                                     in ţe lo r şi in te re s e lo r lo r v ita le şi îşi         vernului, numărul şomerilor este                             protest îm potriva scum petei, şom ajului
noastră de a dem asca pe acei care pro­                             Aţinerii din V alea Jiului au cinstit                            co n sa c ră toate forţele întăririi co n ti­                de 5,2 milioane oamşni, ceea                                 şi altor racile, ale cap italism u lu i au
                                                                                                                                     nue a statului celor ce m uncesc, princi­                    ce reprezintă cel mai înalt ni­                              loc zilnic în toate ţările capitaliste.
povăduiesc n aţio n alism u l şi de a lup­                                                                                           palul in stru m en t ai construirii socialis­                vel din ultimii 16 ani.                                      F o to g rafia din d reap ta rep rezin tă o
                                                                                                                                     m ului.                                                                                                                    m an ifestaţie a m uncitorilor englezi
ta îm p o triv a lor cu to ate forţele.                                                                                                                                                              Analiza factorilor de bază

V iaţa de toate zilele d em o n strează

                                             A ./                                                                                                                                                 care influenţează dezvoltarea e-                             îm potriva urcării chiriilor.
                                                                                                                                                                                                  conomică a S.IJ.A., încheie zia­                                 Sistem ul colonialist es e zguduit de
                                                                                                                                                                                                  rul, arată că declinul care are
Avertismentul oamenilor                                                                                                                                                                           loc pare că va continua să se                                num eroase evenim ente care dem ons­
  de ştiinţă olandezi
  împotriva amplasării                                                  Lupte violente între trupele                                                                                                           -o —                                            trează putreziciunea şi d e străm area

rampelor pentru rachete                                                        britanice şi răsculaţi                                                                                             Dizolvarea parlamentului                                     acestuia. P o p o are care secole  de-a
                                                                                în protectoratul Aden
                                                                                                                                                                                                                                                               rîndul au fost o p rim ate de colonia­

                                                                                                                                                                                                                                                               lism s-a u rid ica t la lu p ta p e n tru cîş-

                                                                                                                                                                                                          suedez                                               tigarea independenţei, pentru o viaţă

       americane                                                   LONDRA 29 (Agerpres). —                                           cînd să respingă atacul şi că im­                               STOKHOLM 29 (Agerpres) —                                  m ai bună, liberă. M ulte au reuşit să-şi
                                                                La 28 aprilie au izbucnit lupte                                      portante efective militare au fost                           TASS anunţă : Datorită faptului
   HAGA 29 (Agerpres). Potri­                                   violente între trupele britanice                                     trimise în ajutorul garnizoanei.                             că majoritatea burgheză din cea                              cu cerească libertatea. A ltele luptă încă
vit relatărilor presei, şapte cu­                               şi răsculaţi în regiunea occiden­                                                                                                 de a doua Cameră a Riksdagu-
noscuţi fizicieni olandezi au a-                                tală a protectoratului englez al                                        In ciuda încercărilor cercuri­                            lui suedez a respins proiectul de                            cu a rm a în m in ă . P rin tre ace ste a din
dresat ministrului Apărării, Slaf,                              Adenului, în sudul peninsulei A-                                     lor oficiale engleze de a mini­                              lege al guvernului cu privire la
o scrisoare î>n care avertizează                                rabice. Fortul Assarir, aflat în                                     maliza importanţa acestor lupte,                             pensii, Riksdagul a fost dizolvai.                           u rm ă se n u m ă ră şi poporul alg erian .
că în cazul cînd Olanda va par­                                 această regiune, în aşa-zisul                                        observatorii politici din capitala                           Scrisoarea regelui Suediei cu
ticipa la dezlănţuirea unui "ăz-                                protectorat Dliala, la vest de for­                                  Angliei subliniază că atacul a-                              privire la dizolvarea Riksdagu-                              F o to g rafia de jos în fă ţişe az ă un d e­
boi atomic, acest război va a-                                  tul Aden a fost atacat de un                                         supra fortului britanic constituie                           iui şi la fixarea alegerilor extra­
vea pentru ea „urmări catastro                                  grup de peste 300 de răsculaţi,                                      punctul culminant al tulburări­                                                                                           ta şa m e n t al A rm atei p o p u lare de eli­
fale”. Oamenii de ştiinţă pro­                                  oare l-au împresurat, complect.                                      lor din Aden, unde, după expre­
                                                                Un comunicat oficial al coman­                                                                                                                                                                 b erare n a ţio n a lă din A lgeria în m a rş
testează energic împotriva con­                                 damentului' britanic anunţă eă                                       sia ziarelor britanice, „situaţia
                                                                avioane de bombardament en­                                          s-a menţinut explozivă” de mai                                                                                            spre u n a din  poziţiile   colonialiştilor
struirii în Olanda a rampelor                                   gleze au intrat în acţiune încer-                                    bine de două săptămîni. „Orice                                                                                            francezi.
                                                                                                                                     s-ar - spune la Londra - - subli­
pentru rachete americane.                                                                                                            niază comentatorul agenţiei                                  ordinare pentru cea de a doua                                                                                 , ' *A
                                                                                                                                     France Presse — atacul fortului                              Cameră a fost citită în cea de a
                                                                                                                                                                                                  doua Cameră de primul minis­                                                                    , w-5
                                                                                                                                                                                                  tru Erhmder, iar in prima Ca­
                                                                                                                                                                                                  meră de ministrul Afacerilor                                                                                                                                                      ...................
                                                                                                                                                                                                  Externe, Unden. Acest proiect de                                                                                                                                   '  .!:¦ ~>     i : . -St,
                                                                                                                                                                                                  lege fusese aprobat de prima
                                                                                                                                                                                                  Cameră a Riksdagului. Datorită                                                                                                •V : Vi  .V. . *:•:•»:•>
                                                                                                                                                                                                  divergenţelor de păreri dintre
Preşedintele Republicii Chile Assarir, care a făcut necesară                                                                                                                                      cele două Camere, conform con­                                                                                                                                        : z v W ; i v ^ i v ty /M Y s •••••* :• x
                                                                                                   intervenţia urgentă a avioanelor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         <: yA • :.W-     w:  f^        ^ ./ i / Ţ
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         •< A w w v

a contramandat vizita sa la                                                                                                          militare engleze, depăşeşte ca­                              stituţiei, regele are» dreptul să                            ®ap*fySt- i w u /W
                                                                                                                                     drul unor simple ciocniri locale.                            dizolve Riksdagul şi să. fixeze
                              Washington                                                                                                                                                          noi alegeri’.                                                                ' f ••••:.         ... ' ' .% ¦ ; §i?. >,
                                                                                                                                     Din punct de vedere britanic
   SANTIAGO 29 (Agerpres).                                      cercurilor protectioniste, de a se                                   întreaga chestiune capătă o im­                                Şoferii de autobuse
Preşedintele Republicii Chile,                                  spori tarifele vamale americane                                      portanţă care depăşeşte cele pe­
generalul Carlos Ibanez Del                                     asupra importului de cupru.                                          trecute în acest' protectorat în                              din Londra vor intra
                                                                                                                                     plină efervescenţă-de cîteva săp­
                                                                                                                                     tămîni”.                                                       în grevă la 4 mai

Campo, a contramandat în ulti­                                                                                                                                                                       LONDRA 29 (Agerpres). —
                                                                                                                                                                                                  După cum transmite agenţia
mul moment călătoria sa oficia­                                         Greva generală din. Malta                                                                                                 Reuter, convorbirile duse timp
lă la Washington, gest fără pre­                                                                                                                                                                  de 8 zile între conducătorii socie­
                                                                                                                                                                                                  tăţii de autobuse şi reprezen­
cedent în America Latină. Deşi                                     LA VALLETTA 29 (Agerpres)                                            Agenţia France Presse rela­                               tanţii celor 50.000 de şoferi de
în comunicatul special nu se fac                                La 28 aprilie a avut loc în Mal­                                     tează că' in cursul zilei de 28                              autobuse din Londra, care au
precizări în legătură cu anula­                                 ta o grevă generală in semn de                                       aprilie intreaga activitate de pe                            anunţat că vor intra în grevă
rea acestei călătorii pentru a                                  solidaritate cu politica fostului                                    insulă a fost paralizată. Circu­                             la 4 mai. au eşuat. La 28 apri­
cărei aprobare preşedintele Iha-                                prim ministru Don Mintoff.                                           laţia a fost întreruptă pe întreg                            lie, Frank Cdusins, secretarul
nez însuşi a trebuit să depună                                  După cum se ştie, acesta a de­                                       teritoriul insulei. Un mare nu­                              Uniunii 'sindicale a muncitorilor
mari insistente în parlamentul                                  misionat săptămîna trecută în                                                                                                     din' transporturi, a declarat că
chilian, nimeni nu ignorează,                                                                                                                                                                     „nu a ' fost posibilă realizarea

după cum recunoaşte chiar re­ urma respingerii de către guver­ măr de manifestanţi au demon­
vista americană „Newsweek”, că nul englez a cererilor guvernu­ strat pe străzile oraşului La

această schimbare de atitudine                                  lui maltez ca Anglia să n u . ia                                     Valletfa, protestind împotriva
din partea lui Ibanez se daloreş-                               o serie de măsuri economice                                          interzicerii organizării de mitin­
te cererii ministrului de Inter­                                care ar duce la prăbuşirea eco­                                      guri. Au avut loc ciocniri între
                                                                nomică-a insiilei şi la şomaj in

ne al S.U.A., Fred Seaton, şi a masă.                                                                                                manifestanţi şi poliţişti.

        fied a sita si ad m inistraţia ziarului jtr. 6 M artie nr,. 9. Telef o n ; 188— 189. Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcţiunii Generale l’.I .I.R . nr. 236.320 diu 6 noiembrie 19Ţ9,_— T ip a ru l: Întreprinderea P olig rafică „1 M a i" ~ DEVA.

                                                                                          e
   91   92   93   94   95   96