Page 96 - 1958-04
P. 96
Pag. 4 'm u mul 'sdcrfaTsffîfmi N r wm
ESH&s SEHH
I Mai—tradiţionala sărbătoare
A OAMENILOR MUNCII
(U rm a re din pag. l-a ) cu m u ltă tă rie că la g ă ru l so cia list se ziua de 1 M ai dind peste plan în tri
în tăreşte tot m ai m ult, că ideile m a r m estru l 1 al a n u lu i cu re n t p este 40.000
siu n e a Sovietului S u p rem al U .R .S.S . xist-leniniste cuprind m ase tot m ai de tone cărbune,
a adoptat o m ăsu ră ce se bucură de largi, că m ersul glorios spre socialism L am in o riştii de la H u n e d o a ra , ad ap -
sprijinul u n an im al tuturor po nu-1 p o a te opri nim enr. A şa c u m se tîn d in iţiativ a m inerilor de la A n in o a \V II 71 II Y %
poarelor iubitoare de pace, aceea su b lin iază în D eclaraţia ela b o ra tă de sa la specificul lor s-a u a n g a ja t ca în Procesai iteilaforilir impoi
potrivit căreia U n iu n ea Sovietică va consfătuirea reprezentanţilor partidelor c in ste a lui 1 M a i s ă la m in e z e p este
înceta u n ilateral experim entarea de c o m u n is te şi m u n c ito re şti de Ia M o s plan în fiecare oră cîte o to n ă de la Sili 8.1. Mihoian în R.D. ta ia n S preşedintele! snkarno
arm e cu în cărcătu ră nucleară. cova, tră să tu ra caracteristică a epocii m inate. Ei au realizat cu succes acest
P opoarele lum ii v ăd în această m ă n o astre o constituie trecerea de la c a a n g a ja m e n t. In felul a ce sta , la m in o riş BERLIN 29 (Agerpres). La A. I. Mikoian a fost însoţit
de M. G. Pervuhin, P. N. Ku-
sură o nouă în cercare a U niunii Sovie p ita lism la so cia lism , in a u g u r a tă de tii h u n e d o r e n i a u r e u ş it c a în t r i m e s 28 aprilie Biroul Politic al Co mikin, I. I. Ilicev. DJAKARTA 29 (Agerpres). Ismail a arătat că este mem
mitetului Central al Partidului La 22 aprilie a început la Dja bru al organizaţiei musulmane
tice de a stăvili pregătirile de război, M area R evoluţie Socialistă din O ctom tru l 1 1958 să d e a p este p la n 2.960 Socialist Unit din Germania a In discuţia care a decurs in karta procesul atentatorilor la de tineret din Indonezia G.P.I.I.
primit pe A. I. Mikoian, mem tr-o atmosferă cordială, au fost viaţa preşedintelui Sukarno. Ac şi membru al frontului antico
un nou efort co n cret al statului sovietic brie. tone de lam inate. bru in Prezidiul C.C. al P.C.U.S. atinse probleme care interesea tul terorist a fost săvîTşit la 30 munist.
şi prim-vicepreşedinte al Consi ză cele două părţi ca : situaţia noiembrie 1957.
p e n tru a a p ă ra p acea în lum e. O pinia Intr-o serie de ţări de pe glob socia U riaşe prefaceri s-au p etrecu t şi în liului de Miniştri al U.R.S.S. în Europa, situaţia în Germania Ziarul „Harian Rakjat" arată
şi relaţiile dintre poporul ger Cu prilejul săvirşirii acestui că „atentatul împotriva preşedin
publică m o n d ială salu tă cu căldură lism ul a în vins şi există toate posibi viaţa satelor noastre. Ţ ărăn im ea, care Din partea germană au fost man şi popoarele Uniunii So atentat, nouă oameni au fost u- telui Sukarno face parte din
de faţă Walter Ulbricht, prim- vietice. cişi, iar 54 au fo.st răniţi. Din complotul terorist internaţional
noul gest al U niunii Sovietice şi se lităţile ca el să în v in g ă în in treag a o d in io ară ducea jugul robiei m oşiereşti, secretar al C.C. al P.S.U.G., cele arătate de acuzatul princi împotriva activiştilor mişcărilor
Otto Grotewohl, Friedrich Ebert, Schimbul de păreri a confir pal Iusub Ismail, care a .recu naţionale”. Ziarul arata că a-
p ro n u n ţa cu tot m ai m ultă hotărîre lum e. este astăzi stăp în ă pe păm întul care-l Willi Stoff, Alfred Neumann, mat unanimitatea de păreri a noscut că este vinovat de acu
membri ai Biroului Poljtic, E- tovarăşilor germani şi sovietici zaţiile care i s-au adus, rezultă proape toţi acuzaţii sînt membri
p e n tru u rm a re a lui şi de c ă tre celelalte T radiţionala sărbătoare in te rn a ţio m unceşte. Sprijinită de către statul rich Muckcnberger, Erich Elon- în toate problemele atinse şi so că el a acţionat la indicaţia u-
necker, Bruno Leuschner şi Her- lidaritatea frăţească in lupta nuia din conducătorii clicii sepa ai partidului Maşumi şi ai orga
state care deţin arm e atom ice. nală a oam enilor m uncii este întim pi- dem ocrat-popular cu unelte agricole, se bert Warnke, membri supleanţi pentru pace şi socialism pe ba- ratiste a lui Lubis şi că tot el a
2a marxism-leninismului. nizaţiei musulmane de tineret şi
L upta duşm anilor socialism ului îm n ată de poporul nostru cu succese deo m inţe selecţionate, credite av an tajo ase ai Biroului Politic. săvirşit o acţiune teroristă împo
p o triv a păcii nu se re z u m ă n u m a i la că conducători ai partidului
dom eniul m ilitar. Ei în cearcă pe toate sebite în to ate dom eniile de activitate. şi îndrum ări agrotehnice, ţărănim ea triva Partidului Comunist în va
căile să învenineze conştiinţa o am en i Maşumi, care au aderat la clica
lo r cu tot felul de teorii false, fa v o A plicînd în v iaţă p ro g ram u l partidului noastră a sporit considerabil producţia ra anului 1957,
rabile capitalism ului, cu scopul de a de rebeli, nu sînt străini de a-
a b a te ate n ţia p o p o arelo r de la lupta şi guvernului, oam enii m uncii din ţa ra de cerealc-m arfă. In regiunea H u n e d o a
lor p en tru ţeluri nobile, de a sp a rg e cest complot.
u n ita te a clasei m uncitoare, de a de noastră au dat un puternic avînt indus ra procesul de tran sfo rm are socialistă
făim a ţările lagărului socialist, de a
d enatura m arxism -leninism ul. triei. D in tr-o ţa ră în a p o ia tă , ţa ra n o a s a agriculturii se d esfăşo ară în ultim ul
tră a devenit o ţară cu o bază indus tim p într-u'n ritm m u lt m a i viu decît
trială în p lin ă d e zv o ltare. S -a u c o n în anii precedenţi. A stăzi, în reg iu n e,
struit noi ram uri industriale, noi oraşe
m uncitoreşti, iar v iaţa oam enilor m uncii e x istă 54 G .A .C . cu 3.573 fam ilii, 351
s-a îm b u n ătăţit intr-o m ăsu ră conside
rabilă. în to v ă ră ş iri a g ric o le cu 18.920 fam ilii, -® ® ~
A gricultura ţării noastre este o rg a n i precum şi 158 în to v ărăşiri zootehnice Deschiderea expoziţiei econom ice a R.P. R
zată în tr-o m ă su ră tot m ai m a re pe
baze socialiste, ceea ce v a asig u ra o care cu p rin d 7.468 fam ilii
abundenţă de produse agro-alim enlare
R evizionism ul este u n a din teoriile pentru consum ul populaţiei. O am enii m uncii din agricultura re în R. P. C h i n e z ă Agravareasituaţiei economice
pe care ideologii burghezi în cearcă să giunii n o astre întîm pină I M ai sub
o ră sp în d e a sc ă pe to a te căile. sem n u l luptei pentru trad u c e re a în v ia PEKIN 29 (Agerpres). — pe calea construirii socialismu
ţă a sarcin ilo r ce d ecu rg din co n sfă China Nouă anunţă: Comitetul lui vor ajuta şi la construirea
D eclarînd învăţătura m arxist-leninistă tuirea pe ţa ră a ţă ra n ilo r şi lu crăto ri Chinez pentru promovarea co socialismului în R. P. Chineză. A FRANŢEI
lor din sectorul socialist al agriculturii merţului internaţional a oferit o
ca învechită, n eg în d rolul de c o n d u ce s-a ţin u t recen t la C o n sta n ţa , care Ana Toma, adjunct al minis Declaraţia preşedintelui Asociaţiei patronatului francez
constituie u n im bold spre obţinerea de
cător al partidului şi d ictatura prole victorii şi m ai m ari în m u n c a pen tru
tran sfo rm area socialistă a satelor n o as
tariatului, revizioniştii contem porani Ţ a r a n o a s tr ă rut m a i s e a m ă n ă cu tre. recepţie cu prilejul deschiderii trului Comerţului, conducătoarea
vechea R om înie burghezo-m oşierească. expoziţiei economice a R. P. R. delegaţiei guvernamentale ro-
se ploconesc în faţa „dem ocraţiei" E a a devenit un stat puternic, m em bru C u p rileju l zilei de I Alai poporul mîne, şi-a exprimat, speranţa că PARIS 29 (Agerpres). — Pre rul, Franţa va cheltui cele 650
al m arii fam ilii a ţărilo r lag ăru lu i so n o stru trece în rev istă m in u n a te le su c Vicepreşedintele comitetului, această expoziţie Va contribui la şedintele Asociaţiei patronatului milioane dolari americani îm
burgheze şi parlam en tarism u lu i, neso cialist, un stat al o am en ilo r m uncii de cese o b ţin u te în d ezv o ltarea ştiinţei, Tzi Cido-din, a declarat cu acest o mai bună înţelegere a efor francez, Viliiers, a declarat în prumutaţi din S.U.A. şi vom a-
la o ra şe şi sate, u n s ta t c are îşi ad u ce culturii şi artei, care devin tot m ai m ult prilej că este adine impresionat turilor depuse de poporul romîn cadrul unei şedinţe a conducerii sista la o nouă devalorizare ca
co tin d în acest fel prin cip iile in te rn a din p lin c o n trib u ţia la a p ă r a r e a păcii un bun al celor ce m uncesc. Intelec de cele ce a văzut la expoziţia pe calea construirii socialismu asociaţiei că ultimele statistici tastrofală a francului11.
şi secu rităţii in tre popoare. tualitatea n o a stră se b u cu ră astăzi din economică a R.P.R., exprimîn- lui. cu privire la economia ţării în
ţionalism ului proletar. plin de încrederea şi sprijinul statului du-şi convingerea că realizările dreptăţesc pş experţi să vorbeas Organele de presă şi reprezen
dem ocrat-popular, are toate posibilită şi experienţa cîştigată de R.P.R. că despre „o înrăutăţire alar tanţii cercurilor conducătoare ale
Teoriile revizioniste însă, aşa cum 0 p u te rn ic ă d e zv o ltare a c u n o sc u t în ţile p e n tru a-şi p u n e în tr e a g a ci c a p a mantă a situaţiei economiei na- economiei franceze se mulţumesc
au fost sp u lb erate cu cîtcva decenii în anii puterii populare reg iu n ea H u n e d o a citate de c re a ţie în slu jb a po p o ru lu i şi ----------------------------------------------------- c e să facă aceste constatări dar se
u rm ă de către L en in şi de d a ta a ce a sta ra . M a rile c o n stru c ţii d e la C o m b in a tu l a cauzei construirii socialism ului. ţionale11. feresc să dezvăluie adevăratele
v o r fi z d ro b ite . Î n v ă ţ ă t u r a m a r x i s t - s i d e r u r g i c H u n e d o a r a : f u r n a l e l e 5 ' şi 6, DECLINUL ECONOMIC DIN S.U.A. Păreri similare au fost expri cauze ale înrăutăţirii continue a
leninistă dispune de o m are forţă tra n s uzina cocsochim ică, fabrica de ag lo m e situaţiei economiei naţionale şi
form atoare şi m obilizatoare. R ăd ăcin i rare, term ocentrala, noile cuptoare e- Scăderea producţiei in toate ramur mate în ultimul timp şi de nu anum e: continuarea războiului
le ei rezidă în v iaţa, în lupta m a se lo r iectrice, lă rg ire a şi m o d e rn iz a re a ve industriei americane meroase ©rgane de presă ale colonial din Algeria, participa
pen tru c o n stru ire a unei societăţi noi. chilor a g re g a te ca şi c o n stru ire a în cercurilor economice franceze^. rea la cursa înarmării atlantice
P artidele com uniste şi m uncitoreşti — p re z en t a lam in o ru lu i b lu m in g şi a o- Poporul rom în sărbătoreşte ziua de A4QSCOVA 29 (Agerpres). — adîncească şi să se Ziarul „Les Echos” scrie astfel că şi politica de restricţii comer
detuVmv.Vîfe d e a v a n g a r d a c la se i m u n c i jelăriei M artin , au tra n sfo rm a t H u n e I M ai sub sem nul unităţii frăţeşti in TASS anunţă : Comentind situa Reducerea bruscă a investiţiilor „perspectivele economice pe 1958 ciale cu ţările din răsărit.
toare — dispun de forţe inepuizabile doara într-un puternic centru industrial tre o am en ii m u n cii ro m în i şi cei a p a r- ţia economică a S.U.A. în pri de capital, reducerea noilor co sînt întunecate” şi anunţă că defi
şi c ap a b ile s ă z d ro b e a sc ă rev izio n is al ţării. E x ploatările m iniere din V alea ţinînd naţionalităţilor conlocuitoare. O a mul trimestru al anului 1958, citul balanţei comerciale a ţării a Potrivit datelor oficiale, nu
m ul sub orice form ă s-a r m anifesta. Jiu lu i, G h e la r, T e liu c şi a lte le a u fost m enilor m uncii de alte n aţio nalităţi ziarul „Pravda“ arată că scăde menzi la metale, maşini, utilaje, atins în primul trimestru al a- mai recenta hotărîre a guver
M a s e l e m u n c i t o a r e n u v o r p u t e a fi a - înzestrate cu ag reg ate şi m ecanism e de statul nostru le-a a sig u rat deplina e g a rea producţiei s-a observat a- existenţa unor uriaşe rezerve de nului demisionat Gaillard de a
h ătu te d e la lu p ta lo r ; v ig ile n ţa co înaltă tehnicitate care a făcut m unca litate în d rep tu ri cu poporul ro m în , a- proape în toate ramurile indus mărfuri in industrie şi reţeaua nului curent 120.000 milioane menţine mai departe sub arm ’
m uniştilor va asigura păstrarea puri m inerului m ai uşoară, m ai spornică. vind largi posibilităţi de dezvoltare c- triei americane, iar cea mai se comercială, precum şi reducerea contigentul care urma să fie e-
tăţii teoriei m arx ist-len in iste, iar în conom ică şi culturală, în ra p o rt cu do rioasă reducere a avut loc în cererii solvabile a populaţiei franci. „Les Echos“ arată mai
cercările revizioniştilor de a abate m a rin ţele şi asp iraţiile lor n aţio n ale. industria grea. Astfel, producţia vor face ca producţia să scadă
sele de la lupta lor p en tru con stru irea 1 M ai 1958 este în tim p in at de către de oţel a scăzut cu 40 la sută, în continuare. departe că preţurile au crescut liberat la 1 mai costă Franţa
s o c ie tă ţii no i v a fi s o r t i t ă e şe c u lu i. î n oam enii m uncii din re g iu n e a n o astră de la începutul anului cu 18 la aproximativ 20.000 milioane
treaga experienţă istorică confirm ă â- ih c o n d iţiile a v în h ilu i $i e n t u z i a s m u l u i
cest lucru. in m u n c a pentru trad u cerea în viaţă sută. „Pină la toamnă, scrie zia* - -franci.
a sarcin ilo r tra sate de partidul şi g u
N aţionalism ul a fost folosit în de vernul nostru. U n avînt fără prece R ezultatele strălucite cu care poporul producţia industriei de maşini S c ă d e r e a c o n t i n u ă .a n iv e lu lu i d e tra i păifoar
cursul istoriei, în m a re m ă su ră de că dent cunoaşte întrecerea socialistă, a rom în întîm pină sărb ăto area internaţio unelte a fost cu o treime mai al o a m e n ilo r m u n c ii d in Ţările c a p ita
tre burghezie îm p o triv a unităţii clasei cărei obiectiv principal este lupta p en nală a oam enilor m uncii constituie o mică decît în aceeaşi perioadă
m uncitoare. In prezent, m ai făţiş sau tru în d e p lin ire a p la n u lu i la toţi indicii, ilu stra re e d ific a to are a forţei şi su p e a anului trecut. Neavînd co
m ai ascuns, n aţio n alism u l este folo pentru creşterea productivităţii m uncii riorităţii orînduirii n oastre dem ocrat-
şi red u c erea p reţu lu i de cost. populare. menzi ,multe societăţi îşi închid liste a d u s la in ten sificarea luptei re
sit ca o a rm ă de luptă a burgheziei P reţio asa in iţiativ ă a m in erilo r din întreprinderile şi concediază în v en d icativ e a a ce sto ra p en tru cîşti-
îm p o triv a m a s e lo r m u n c ito a re . F.ste o A ninoasa, a cap ăfat o tot m ai m are
e x tin d e re în rîn d u l m in e rilo r; în p re O am enii m uncii din patria n o astră masă pe muncitori. In prezent, g a r e a d re p tu lu i la o v ia ţă m a i b u n ă .
zent ea se aplică de către peste 200 văd în regim ul d em o crat p o p u lar p ro
datorie patriotică, in tern aţio n alistă a brigăzi de m ineri. pria lor putere de stat, expresia n ă z u potrivit datelor oficiale ale gu U ria ş e m itin g u ri şi d e m o n stra ţii de
in ţe lo r şi in te re s e lo r lo r v ita le şi îşi vernului, numărul şomerilor este protest îm potriva scum petei, şom ajului
noastră de a dem asca pe acei care pro Aţinerii din V alea Jiului au cinstit co n sa c ră toate forţele întăririi co n ti de 5,2 milioane oamşni, ceea şi altor racile, ale cap italism u lu i au
nue a statului celor ce m uncesc, princi ce reprezintă cel mai înalt ni loc zilnic în toate ţările capitaliste.
povăduiesc n aţio n alism u l şi de a lup palul in stru m en t ai construirii socialis vel din ultimii 16 ani. F o to g rafia din d reap ta rep rezin tă o
m ului. m an ifestaţie a m uncitorilor englezi
ta îm p o triv a lor cu to ate forţele. Analiza factorilor de bază
V iaţa de toate zilele d em o n strează
A ./ care influenţează dezvoltarea e- îm potriva urcării chiriilor.
conomică a S.IJ.A., încheie zia Sistem ul colonialist es e zguduit de
rul, arată că declinul care are
Avertismentul oamenilor loc pare că va continua să se num eroase evenim ente care dem ons
de ştiinţă olandezi
împotriva amplasării Lupte violente între trupele -o — trează putreziciunea şi d e străm area
rampelor pentru rachete britanice şi răsculaţi Dizolvarea parlamentului acestuia. P o p o are care secole de-a
în protectoratul Aden
rîndul au fost o p rim ate de colonia
lism s-a u rid ica t la lu p ta p e n tru cîş-
suedez tigarea independenţei, pentru o viaţă
americane LONDRA 29 (Agerpres). — cînd să respingă atacul şi că im STOKHOLM 29 (Agerpres) — m ai bună, liberă. M ulte au reuşit să-şi
La 28 aprilie au izbucnit lupte portante efective militare au fost TASS anunţă : Datorită faptului
HAGA 29 (Agerpres). Potri violente între trupele britanice trimise în ajutorul garnizoanei. că majoritatea burgheză din cea cu cerească libertatea. A ltele luptă încă
vit relatărilor presei, şapte cu şi răsculaţi în regiunea occiden de a doua Cameră a Riksdagu-
noscuţi fizicieni olandezi au a- tală a protectoratului englez al In ciuda încercărilor cercuri lui suedez a respins proiectul de cu a rm a în m in ă . P rin tre ace ste a din
dresat ministrului Apărării, Slaf, Adenului, în sudul peninsulei A- lor oficiale engleze de a mini lege al guvernului cu privire la
o scrisoare î>n care avertizează rabice. Fortul Assarir, aflat în maliza importanţa acestor lupte, pensii, Riksdagul a fost dizolvai. u rm ă se n u m ă ră şi poporul alg erian .
că în cazul cînd Olanda va par această regiune, în aşa-zisul observatorii politici din capitala Scrisoarea regelui Suediei cu
ticipa la dezlănţuirea unui "ăz- protectorat Dliala, la vest de for Angliei subliniază că atacul a- privire la dizolvarea Riksdagu- F o to g rafia de jos în fă ţişe az ă un d e
boi atomic, acest război va a- tul Aden a fost atacat de un supra fortului britanic constituie iui şi la fixarea alegerilor extra
vea pentru ea „urmări catastro grup de peste 300 de răsculaţi, punctul culminant al tulburări ta şa m e n t al A rm atei p o p u lare de eli
fale”. Oamenii de ştiinţă pro oare l-au împresurat, complect. lor din Aden, unde, după expre
Un comunicat oficial al coman b erare n a ţio n a lă din A lgeria în m a rş
testează energic împotriva con damentului' britanic anunţă eă sia ziarelor britanice, „situaţia
avioane de bombardament en s-a menţinut explozivă” de mai spre u n a din poziţiile colonialiştilor
struirii în Olanda a rampelor gleze au intrat în acţiune încer- bine de două săptămîni. „Orice francezi.
s-ar - spune la Londra - - subli
pentru rachete americane. niază comentatorul agenţiei ordinare pentru cea de a doua , ' *A
France Presse — atacul fortului Cameră a fost citită în cea de a
doua Cameră de primul minis , w-5
tru Erhmder, iar in prima Ca
meră de ministrul Afacerilor ...................
Externe, Unden. Acest proiect de ' .!:¦ ~> i : . -St,
lege fusese aprobat de prima
Cameră a Riksdagului. Datorită •V : Vi .V. . *:•:•»:•>
divergenţelor de păreri dintre
Preşedintele Republicii Chile Assarir, care a făcut necesară cele două Camere, conform con : z v W ; i v ^ i v ty /M Y s •••••* :• x
intervenţia urgentă a avioanelor
<: yA • :.W- w: f^ ^ ./ i / Ţ
•< A w w v
a contramandat vizita sa la militare engleze, depăşeşte ca stituţiei, regele are» dreptul să ®ap*fySt- i w u /W
drul unor simple ciocniri locale. dizolve Riksdagul şi să. fixeze
Washington noi alegeri’. ' f ••••:. ... ' ' .% ¦ ; §i?. >,
Din punct de vedere britanic
SANTIAGO 29 (Agerpres). cercurilor protectioniste, de a se întreaga chestiune capătă o im Şoferii de autobuse
Preşedintele Republicii Chile, spori tarifele vamale americane portanţă care depăşeşte cele pe
generalul Carlos Ibanez Del asupra importului de cupru. trecute în acest' protectorat în din Londra vor intra
plină efervescenţă-de cîteva săp
tămîni”. în grevă la 4 mai
Campo, a contramandat în ulti LONDRA 29 (Agerpres). —
După cum transmite agenţia
mul moment călătoria sa oficia Greva generală din. Malta Reuter, convorbirile duse timp
lă la Washington, gest fără pre de 8 zile între conducătorii socie
tăţii de autobuse şi reprezen
cedent în America Latină. Deşi LA VALLETTA 29 (Agerpres) Agenţia France Presse rela tanţii celor 50.000 de şoferi de
în comunicatul special nu se fac La 28 aprilie a avut loc în Mal tează că' in cursul zilei de 28 autobuse din Londra, care au
precizări în legătură cu anula ta o grevă generală in semn de aprilie intreaga activitate de pe anunţat că vor intra în grevă
rea acestei călătorii pentru a solidaritate cu politica fostului insulă a fost paralizată. Circu la 4 mai. au eşuat. La 28 apri
cărei aprobare preşedintele Iha- prim ministru Don Mintoff. laţia a fost întreruptă pe întreg lie, Frank Cdusins, secretarul
nez însuşi a trebuit să depună După cum se ştie, acesta a de teritoriul insulei. Un mare nu Uniunii 'sindicale a muncitorilor
mari insistente în parlamentul misionat săptămîna trecută în din' transporturi, a declarat că
chilian, nimeni nu ignorează, „nu a ' fost posibilă realizarea
după cum recunoaşte chiar re urma respingerii de către guver măr de manifestanţi au demon
vista americană „Newsweek”, că nul englez a cererilor guvernu strat pe străzile oraşului La
această schimbare de atitudine lui maltez ca Anglia să n u . ia Valletfa, protestind împotriva
din partea lui Ibanez se daloreş- o serie de măsuri economice interzicerii organizării de mitin
te cererii ministrului de Inter care ar duce la prăbuşirea eco guri. Au avut loc ciocniri între
nomică-a insiilei şi la şomaj in
ne al S.U.A., Fred Seaton, şi a masă. manifestanţi şi poliţişti.
fied a sita si ad m inistraţia ziarului jtr. 6 M artie nr,. 9. Telef o n ; 188— 189. Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcţiunii Generale l’.I .I.R . nr. 236.320 diu 6 noiembrie 19Ţ9,_— T ip a ru l: Întreprinderea P olig rafică „1 M a i" ~ DEVA.
e