Page 11 - 1958-05

N r. 1051
Sarcinile ce se desprind din documentele consfătu
<VV<AAA>VVVNA<*?VVVVV\*/VVV\^*>VV/V‘
pot şi trebuie să devină fapte
<KtuBaaaxnBQaaiBaHnainaauaaiBaiBnaHaHHnHnMsaaBBHaHaaNM«aauHMnaMiiHHBaMUHHHHMftBHUHHiMHHBBMMHaBsgNHMMBHBaBaaaaaaitaHUBBBBaRB isBBBSBBBEBBSBSKBBBBBBaHBBBBnasBBBBBBflBBBBSDBSBBBDnBBBBBBanHSBBiiBMBBBBBaflBi
învăţămintele delaConstanţa
călăuzaEuifëSI] noastră
Eu şi foii cei care am parti­
cipat la consfătuirea de la Con­
stanţa, precum şi toţi ţăranii şi
lucrătorii din sectorul socialist
al agriculturii, urmărind cu a-
tenţie expunerea tov. Gheorghe
Gheorghiu-Dej, ne-am puiuţ da
seama cîtă însemnătate are creş­
terea sectorului socialist al a-
griculturii şi dezvoltarea econo­
mică a unităţilor socialiste exis­ să avem 180.
tente pentru îmbunătăţirea nive­
lului de trai al oamenilor muncii. în acest an vom construi un
De aceea, întors de la Constan­
ţa, împreună cu membrii consi­
liului de conducere al gospodă­
riei noastre colective, am anali­
zat amănunţit situaţia în care
este gospodăria în prezent, ca
şi posibilităţile de care dispunem încă un şopron de furaje cu o
în vederea unei mai mari dez­
voltări economico-organizatorice.
Apoi, ajutaţi de tehnicienii de
la secţia agricolă a sfatului
popular raional, pe lîngă pla­
nul de producţie anual, am în­
tocmit un proiect de plan în
care am prevăzut ce trebuie să
înfăptuiască gospodăria în anii
1959-1960.
La baza acestui proiect, stau
învăţămintele consfătuirii de la
Constanţa, care, pentru noi co­
lectiviştii din Pricaz, sînt o că­ să ajungem la 7 în 1959 şi la
lăuză sigură pe drumul dezvol­
tării continue a gospodăriei.
Astfel în proiect am stabilit să
extindem cultivarea de porumb
hibrid, pe care, îngrijindu-l,să
ajungem a realiza în 1960 o
producţie medic de cel puţin
3.500 kg. boabe la ha., mărind
totodată suprafaţa ce o vom cul­
tiva cu porumb de la 48 ha. cit
avem în prezent, la 58 în 1959.
La cultura de grîu, vom apli­
ca îngrăşăminte naturale şi
chimice pentru a ajunge să re­
coltăm o producţie medie la ha.
de 2.200 kg.
In problema creşterii ş.epte­
lului- de animale, de asemenea,
Se d e z v o l t ă f o n d u l d e b ază în î n t o v ă r ă ş i r i
In planurile de producţie ale
întovărăşirilor sînt prevăzute
sarcini pe anul 1958 care asi­
gură întărirea acestora din
punct de vedere economic.
® Fondul de bază în întovă­
răşirile agricole este planificat
să crească în anul 1958 cu încă
494.083 lei. La sfîrşitul anului
valoarea fondului de bază din
întovărăşirile agricole va fi
astfel de 863.804 lei.
0 Volumul de cereale con­
tractate cu statul de întovărăşi­
O problemă care a fost larg
dezbătută la consfătuirea de la
Constanţa este întărirea unită­
ţilor agricole socialiste existen­
te, dezvoltarea proprietăţii ob­
şteşti din cadrul acestora. In
expunerea tovarăşului ’ Gheor­
ghe Gheorghiu-Dej, la această
consfătuire se spune c ă : „Dez­
voltarea avutului obştesc co­
respunde interesului comun
al tuturor colectiviştilor, coo­
peratorilor şi întovărăşiţilor şi
totodată interesului fiecăruia
dintre ei de a-şi spori venitu­
rile personale”. Practica ne do­
vedeşte cu prisosinţă justeţea
acestui fapt. Acele gospodă­
rii colective care acordă o gri­
jă deosebită dezvoltării avutu­
lui. obştesc, au devenit unităţi
cu o mare putere economică.
In acestea, valoarea zilei-mun-
că a crescut, simţitor şi, ceea
ce este mai important, ele reu­
şesc să împartă trimestrial şi
chiar lunar însemnate sume de
bani la zi-muncă. Exemplu e-
locvent în această privinţă sînt
gospodăriile colective din Sime-
ria Veche, care au împărţit 15 lei de acestea, cultivă pe supra­
la zi-muncă pe primul trimestru
al acestui an, G.A.C. Pricaz,
Turdaş, şi altele, care împart
de asemenea trimestrial sume
însemnate de bani la zi-mun­
că.
Trebuie arătat că acestea
sînt gospodării colective mai
mici. In regiune avem multe
gospodării colective mult mai
mari, cum este bunăoară cea
din Oaia, raionul Sebeş.
G.A.C din Dala are o supra­
faţă de peste 800 ha. teren.
Din acesta, 570 ' x sînt ara­
în proiectul de plan am prevă­
zut să măi im numărul vacilor
de la 6, cîte avem în prezent la
100 de hectare, la 19 vaci la
suta de hectare în 1960; la
porcine, de la 5 scroafe cîte
avem în prezent, la 8 scroafe
la 100 de hectare, iar la ovine
să ajungem ca în 1959 în loc
de 120 de oi la 100 de hectare,
Pentru îngrijirea animalelor,
şopron de furaje cu o capacitate
de 10 vogoane şi vom cultiva
porumb, pentru silozul ce-1 a-
vem de patru vagoane. In anul
1959 — 1960, vom mai construi
un grajd pentru 50 bovine şi
capacitate de 15 vagoane, o
platformă de bălegar şi un siloz
de 10 vagoane.
In afară de acestea, încă din
acest an noi începem să constru­
im un patul de porumb cu o ca­
pacitate de 10 vagoane.
In ceea ce priveşte mărirea
livezilor de pomi, care consti­
tuie unul dintre obiectivele che­
mării consfătuirii de la Con­
stanţa, noi ne-am pro-pus ca de
la 6 ha., cîte avem în prezent,
9 ha. în 1960.
Pentru dezjvoltarea apiculturii
— ramură care aduce venituri
mari gospodăriei — am prevă­
zut ca să mărim numărul stu­
pilor de la 30, la 40 pînă la
sfîrşitul anului, la 50 în 1959
iar în 1960 să ajungem la 65
de stupi.
Toate aceste sarcini ce am
prevăzut să le realizăm, au fost
stabilite în lumina consfătuirii
de la Constanţa şi în limita po­
sibilităţilor noastre, ca răspuns
la chemarea adresată de consfă­
tuire.
IOAN POPA
preşedintele G.A.C. „21 Decembrie" regularitate pe cele obţinute de
Pricaz
rile agricole va creşte în anul
1958 cu 354 tone faţă de a'nul
1957.
0 Valoarea fondului de bază
în întovărăşirile zootehnice va
creşte în cursul anului 1958, cu
259.829 lei. O parte din această
sumă va fi concretizată prin-
tr-un număr de 1.595 capete oi
proprietate obştească.
0 întovărăşirile zootehnice vor
contracta în acest an 5.341 kg.
lînă, 204.100 litri lapte şi 205.462
kg. carne de miel.
bile, 70 final, iar restul pă­ in anul trecut se ridică la pes­ Din ce cauză nu reuşeşte de la Constanţa se arată c ă :
şune. Este limpede deci că a- te 380.000 lei.
ceastă gospodărie colectivă are Prin urmare, este limpede că venituri mai mari 7 Răspunsul realizp. pe ţară densitatea de
posibilităţi largi pentru a de­
veni o unitate cu o mare pu­
tere economică.
Care este situaţia ei în pre­
zent 7 Nu s-ar putea spune că dacă analizăm aceste posibi­ zootehnică în măsura posibili­ să contribuie la realizarea a-
G.A.C. din Daia nu s-a dez­ lităţi in lumina documentelor tăţilor mari ce le are. Deşi ceslui obiectiv important.
voltat mult de la înfiinţare şi
¦pînă în prezent, că nu reuşeş­
te să realizeze producţii mari
la ha. şi însemnate venituri
băneşti in fiecare an. Aceas­ dezvoltare mult mai mare.
tă gospodărie -------------------
colectivă a ob­
G . A . C .ţinut unele rea­
lizări şi in ce
priveşte dezvol­
tarea ei multila­
terală. In pre­ a a n zssB asst;
zent are o fer­
mă cu 40 scroa­ are posibilităţi pentru a-şi dezvolta
fe, o fermă cu mai tem einic ram urile anexe
77 gîşte, o fer­
mă cu 258 oi, a ....... ...
făcut plantaţii de pomi pe o
suprafaţă de 7 ha. şi în afară
feţe însemnate plante tehnice.
Obţinţnd producţii sporite ta
hectar gospodăria colectivă are
posibilităţi să contracteze în­
semnate cantităţi de produse.
In anul. trecut a contractat
11.000 kg. grîu, 12.000 kg. po­
rumb, 2.000 kg. orz, 2.000 kg.
floarea-soarelui, 2.000 kg. car­
tofi şi cantităţi însemnate de
alte produse. In anul acesta
cantităţile contractate au spo­
rit ia peste 2 vagoane grîu, la
peste 1 vagon şi jumătate po­
rumb, etc.
Venitul bănesc total realizat
dwmüë saciArramlu ! pdcr. 3
wjuzzssss&siwitutwiTTHtnirrseufííf'^^vrn^
ţ Consfătuirea pe iară a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii a j D ezvo ltîn d fondul debază
discutat probleme de o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea agriculturii noastre in anii j
ce urmează. Din expunerea prezentată de tov. Gh. Gheorghiu Dej la această consfătuire, din 3 vom face ca
discuţiile purtate pe marginea expunerii, cit şi din rezoluţiile pe probleme adoptate de con- j
I sfătuire, se desprind sarcini importante care pot şi trebuie să fie îndeplinite de unităţile so- ] noastră să înflorească
ţ cialiste din agricultura regiunii noastre. )
C Organizaţiile de partid, sfaturile populare, cadrele tehnice clin agricultură sînt chemate ;
( să studieze documentele acestei consfătuiri, să îndrume şi să mobilizeze gospodăriile colecti- < Deşi gospodăria noastră co­ mai trece Ia fondul de bază şi
lectivă merge abia pe al treilea o cantitate de 4.000 kg. grîu şi
> ve, întovărăşirile şi pe ţăranii muncitori individuali pentru a da viaţă sarcinilor ce se des- ţ an de la înfiinţare, noi am luptat 5.000 kg. porumb din venitul în
Ci prind din ele. ^
continuu pentru dezvoltarea natură ce-1 vom realiza.
Realizârile actuale din gospodâria noastrâ, ei economico-organizatorică, ur. Pentru aceasta am mărit
mînd exemplul altor gospodării suprafaţa cultivată cu grîu de
nu sînt la înălţimea posibilităţilor ce le avem cu mai multă experienţă. De a- la 60, cît a fost în anul trecut,
cum înainte, bazîndu-ne pe în­ la 80 ha., iar porumb vom culti­
Am urmărit cu interes desfă­ cu rezultate deosebite. Care sînt trecut, cu 6 kg. porumb, să dis­ văţămintele şi sarcinile ce re­ va în Ioc de 38 ha. 70 ha.
şurarea lucrărilor consfătuirii cauzele ? Consiliului de condu­ tribuim bani mai mulţi la zi- ies din lucrările consfătuirii de
de la Constanţa in cadrul căreia cere al gospodăriei şi tuturor co­ muncă. O atenţie deosebită vom la Constanţa, noi ne Vom orga­ De asemenea, pentru asigura­
au fost dezbătute cele mai ac­ lectiviştilor le sînt cunoscute. In acorda dezvoltării fermelor de a- niza mai bine munca, şi, folo­ rea unui venit bănesc cît mal
tuale probleme de organizare in gospodărie s-a desfăşurat o sla­ nimale astfel ca numărul ani­ sind recomandările consfătuirii, mare, am mărit cantitatea de
gospodăriile colective şi în ce­ bă muncă organizatorică şi malelor la sfîrşitul anului să a- sîntem siguri că vom reuşi să produse contractate cu statul, la
lelalte forme socialiste de lu­ mai mult, datorită unei lipse de jungă şi chiar să depăşească dezvoltăm an de an avutul grîu de la 5.000 la 15.000 kg.,
crare a pămîntului în comun. înţelegere, a existat o reţinere numărul prevăzut in legea nr. obştesc al gospodăriei. In acest iar la porumb de la 10.000 la
în ce priveşte mărirea număru­ 6. Pentru folosirea solului şi a sens, aşa cum se arată şi în 15.000 kg., contractînd şî 2 ha.
Din urmărirea lucrărilor, am expunerea tov. Gh. Gheorghiu cu legume, 1 ha. cu cartofi şi
Dej, principala noastră preocu­ 2 ha. şi jumătate cu floarea-soa­
pare este de a mări fondul de relui.
tras învăţăminte preţioase în lui de animale. Faptul acesta a livezilor de care dispunem, am bază al gospodăriei. De aceea, Noi ne-am propus să dezvol­
legătură cu necesitatea conso­ făcut să rămînem cu mult sub complectat numărul pomilor din în urma consfătuirii, noi am ho­ tăm şi sectorul zootehnic, prin
lidării economice a gospodăriei posibilităţile noastre. In momen­ livadă cu încă 300. tărît ca din totalul veniturilor cumpărarea a încă 10 vaci de
colective, pentru ca aceasta să tul de faţă in gospodărie avem Sarcinile care ne revin pen­ băneşti ale gospodăriei -— care producţie pe lîngă cele 10 care
devină intr-adevăr punctul de doar 28 taurine dintre care 8 tru ca realizările în gospodăria^ după cum am prevăzut în pla­ ie avem, mărind astfel numărul
atracţie pentru ceilalţi ţărani vaci cu lapte, 10 cabaline, din­ noastră să ajungă la înălţimea nul anual de producţie se ridi­ bovinelor de la 50 la 60, din
muncitori încă rămaşi în afara tre care 4 iepe, 381 ovine, din­ posibilităţilor sînt mari. Colec­ că la 505.740 Iei — să reparti­ care 10 boi îi vom contracta şi
tre care 196 oi cu lină fină şi tiviştii ştiu acest lucru. Posibi­ zăm la fondul de bază 25 la înlocui cu tineret, iar numărul
sectorului socialist. oilor îl vom mări de la 250 la
300 şi al scroafelor de la 10 Ia
Am văzut că unele gospodă­ semifină, şi un număr de patru lităţi avem. Rămîne să le folo­ sută. 15. LiVada de pomi fructiferi a
rii agricole colective din ţară scrofiţe. Evident că în afara nu­ sim din plin. Şi vom face lu­ gospodăriei, de asemenea o vom
cu posibilităţi asemănătoare cu mărului de ovine ne găsim in crul acesta fiind convinşi că Totodată, ca să ne mărim mai mări de la 4 ha. Ia 7 ha.
ale noastre — „Gabor Aron” situaţia de a fi departe de po­ vom obţine noi rezultate In mult fondul de bază, ceea ce va
din Covasna, „Mihail Eminescu“ sibilităţile noastre, de prevede­ gospodăria colectivă. ,duce Ia întărirea gospodăriei, ~ IOAN BÎRCEANU
din Lescoviţa etc. — prin folo­ rile legii nr. 6 şi departe de sar­ ţinînd seama de reconiandarea
sirea tuturor resurselor şi prin cinile care ne revin în urma con­ Consiliu! de conducere al gos­ făcută de consfătuire, noi, pe preşedintele G.A.C. „Ogorul iiOu"
buna organizare a muncii, au sfătuirii de la Constanţa. lîngă reţinerea procentului de 25
podăriei colective „Filimon Sîrbu" Ia sută din venitul bănesc, vom Simeria Veche
Şibot.
reuşit să obţină realizări care In urma studierii documenté--
lor consfătuirii de la Constanţa,
le depăşesc pe ale noastre.
ne-am dat seama de importan­ §p§rirci c®iiicrc§îrii c®ScdiYi§il®r—
In gospodăria colectivă „Fi- ţa mare care se acordă de că­ turidicare a proiiciiei agricole
limon Sîrbu“ din comuna Şi- tre partidul şi guvernul nostru mijloc
bot, raionul Orăştie, au fost ob­ îndeosebi dezvoltării gospodării­
ţinute recolte care depăşesc cu lor colective, acestea fiind sin­ Sîntem o gospodărie tînără. aprilie a.c., studiind documente­ plinesc în gospodărie. Găsim că
gure în stare să asigure lucrăto­
individuali. La grîu, recolta me­ rilor de pe ogoare o viaţă fe­ De abia ne-am mutat în casa le aicesteia, ne-am dat seama că această măsură recomandată de
die la ha., în anul trecut, a fost ricită, o viaţă îmbelşugată. Iată
mai mare cu 300 kg. la ha faţă pentru ce am hotărît ca în mun­ noastră — cum s-ar spune. In printr-o muncă şi mai organiza­ consfătuirea de la Constanţa
de cea mai bună recoltă a in­ ca noastră să facem tot ce ne
dividualilor. La porumb şi la este. în putinţă pentru schimba­ timpul puţin care a trecut de tă în gospodăria noastră, vom vine mult în sprijinul muncii
cartofi i-am întrecut cu 500 kg. rea stării de fapte. In sensul
acesta noi ne-am orientat în pri­ eînd am început să lucrăm pă- putea obţine rezultate mult su­ noastre. Am prevăzut în planul
şi respectiv cu 800 kg. pe cei mul rînd înspre îndeplinirea şi mîntul în comun, am- cîştigat
depăşirea prevederilor planului oarecare experienţă şi, mai mult, perioare celop de..,pî|iă-1,aci!imv._ nostru, depăşirea producţiilor
mai buni individuali. Au fost ne-am putut da seama de avan­
de producţie. Şi aceasta va fi tajele mari care Ie oferă munca Ca primă măsură luată de con- medii la ha. astfel ca şi venitu­
obţinute şi alte rezultate bune unită. Am obţinut producţii care
posibil prin organizarea mun­ ne-au situat în rîmdul gospodă­ oooooooooooooo•ooooooooo rile gospodăriei şi ale colectiviş­
la fermele anexe. Cu toate a- riilor fruntaşe din regiune. Va­ tilor să sporească continuu.
cestea am rămas mult sub po­ cii colectiviştilor pe echipe şi bri­ loarea zilei-muncă a ajuns anul g Scrisoare
trecut la suma de 68 lei. Şi, nu Vrem ca anul acesta — fiind cît
sibilităţile pe care le avem. Te­ găzi de producţie, prin folosirea este lucru puţin, considerînd că
renul de care dispunem este gospodăria noastră a fost înfiin­ g din gospodăria se poate de chibzuiţi — să re-
raţională a forţelor de producţie ţată cu 3-4 ani în urmă. Fondul
destul de fertil. Mijloacele me­ de bază al gospodăriei a crescut g „6 Martie“ Turdaş tribuim ziua-muncă cu 8 kg.
pe care le are colectiva noastră. an de an tocmai ca urmare a grîu, 10 kg. porumb, 10 kg. car­
canizate ne sînt la îndemină preocupării manifestate de con­ o ’o
Anul acesta ne-am propus — siliul de conducere în direcţia a- OOOOOOOOOOOQOOQOOOOGOOQQ tofi, cantităţile acestea depăşind
pentru a putea lucra pămintul ceasta.
pe baza învăţămintelor trase din siliul gospodăriei, pentru înde­ cu 1-3 kg. pe cele din anul tre­
în condiţiuni optime. Avem fă­ In urma consfătuirii care a plinirea obiectivelor chemării cut. Suma repartizată -în bani
lucrările consfătuirii — să re- avut loc la Constanţa între 3-6 consfătuirii a fost aceea va ajunge la 13 lei zi-muncă,
cute şi o serie de construcţii de a aplica sistemul re­ pentru colectivişti, ia; pentru
tribuim ziua-m,.incă a colectiviş­ tribuirii după calitatea şi fondul de bază va fi repartizată
care ar permite dezvoltarea fer­ cantitatea muncii prestate. A fost o sumă care depăşeşte cu 3-5
tilor cu 5,300 kg. grîu, adică la sută prevederile statutului.
mei de animale mari. Şi, totuşi, luată măsura pentru repartiza­ Cum vom realiza aceste fapte? In
mai mult cu 0,500 kg. decît anul rea culturilor pentru Întreţine­ expunerea făcută de tov. Gh.
pînă acum nu ne putem mîndri re, pe colectivişti, indiferent de Gheorghiu Dej la lucrările con­
funcţia pe care aceştia o înde- sfătuirii de la Constanţa, am g ă­
sit cele mai praotice metode de
lor, dar şi sfatului popular co­ realizare.
munal, agronomilor de la sec­
G.A.C. din Daia să realizeze „Putem să luăm cursul spre a ţia agricolă raională, tuturor Folosirea chibzuită a fonduri­
organelor care răspund de în­ lor de investiţii, înlăturarea chel­
drumarea gospodăriilor colec­ tuielilor de prisos va fi un factor
G.A.C. din Daia, a reuşit să 50-55 porci la 100 ha. arabil...” tive. principal, avînd în vedere că
devină o unitate cu o putere ta această întrebare este urmă­ Colectiviştii din Daia trebuie noi ne aflăm într-o perioadă în
economică însemnată. Dar dacă torul ; nu şi-a dezvoltat ramu­ să Înţeleagă că stă in putinţa Colectiviştii trebuie ajutaţi care construim pentru gospodă­
ne ginclim la posibilităţile ei, rile anexe şi mai ales ramura lor şi au totodată şi interesul printr-o intensă muncă de îndru­ rie. Tot ceea ce construim tre­
mare ca să înţeleagă că, aşa cum buie să ne ajute pentru dezvol­
se subliniază în expunerea tov. tarea avutului obştesc. Pe lîngă
Gh. Gheorghiu-Dej, producţia cele ce am construit (grajduri,
de cereale şi în special porum­ remize, magazii, şoproane)
bul, terenurile gospodăriei şi ne-am propus înfiinţarea unei
braţele de muncă, pot fi mai
Situaţia bovinelor se prezintă deplin şi mai economic valori­ torcătorii complecte de lînă, care
consfătuirii de la Constanţa, are o fermă cu 40 scroafe, in mult mai slab în G.A.C. din ficate atunci cînd gospodăria ne va asigura venituri importan­
ne dăm seama tot atit de lim­ anul trecut nu a vindut nici Daia. Nu are de pildă decîf se ocupă şi cu creşterea ani­ te. De asemenea ne-am propus
pede că această gospodărie co­ un porc gras şi nici în acest 16 boi de muncă. Vaci de pro­ malelor. procurarea unui motor electric
lectivă poate să cunoască o pe care-1 vom folosi la irigarea
Comitetul raional de partid
an nu a contractat nici măcar ducţie nu are nici măcar una. va trebui să analizeze situaţia grădinii de zarzavaturi, iar în
Raportat la su­ timp de iarnă la diferite alte
prafaţa de teren
D IN D A IA agricol nu re­
vin nici măcar
două capete bo­
vine la 100 ha. pe
cită vreme ar pu­ din această gospodărie colec­ lucrări în gospodărie.
tea să aibă cel tivă şi să o ajute la dezvolta­ Am desprins ca o altă metodă
puţin 30 capete rea ramurilor anexe în măsu­
bovine la 100 ra posibilităţilor ce le are. de sporire a veniturilor, reduce­
ha. teren agri­ Este adevărat că-n momentul rea cheltuielilor de zile-muncă,
de fală dezvoltarea creşterii a- lucru care nu l-am făcut pînă
Dacă raportăm veniturile unul. Colectiviştii se margi- col, din care 18- niirialelor în gospodărie este acum.
băneşti realizate in anul tre­ nesc doar să vîndă purceii la 20 să fie vaci pentru lapte. frinată din lipsa unor con­
cut la suprafaţa totală a gos­ citeva săptămini după fătare. Dacă ar avea o asemenea în­ strucţii corespunzătoare. Colec­ La baza obţinerii tuturor re­
podăriei, vom vedea că fiecare Se realizează, ce-i drept, ve­ cărcătură de bovine la 100 hă. tiviştii şi-au planificat să con­ zultatelor stă însă buna organi­
hectar a avut un venit de nu­ nituri şi prin vînzarea purcei­ teren agricol, atunci fără îndo­ struiască în acest an un grajd zare a muncii. Şi, acest fapt
mai cca. 4.700 lei. Acest venit lor, clar acestea sînt mici. Dacă ială că veniturile băneşti ale pentru 50 capete vaci şi să
este mic. Un ha. de pămînt din s-ar analiza bine, colectiviştii gospodăriei colective ar trece cumpere un număr de 20 vaci. ne-a fost dovedit, chiar în pri­
cadrul gospodăriei colective ar putea vedea că de multe in fiecare an peste 1.000.000, Dar, pe de altă parte există
din Daia poate aduce un venit ori ele nu acoperă nici măcar tendinţa de a se face totul nu­ măvara acestui an.
bănesc dublu şi chiar triplu, cheltuielile de producţie. In ca­ ceea ce ar face ca fondul de mai cu credite din partea sta­ Colectiviştii din Turdaş au
dacă este exploatat judicios. zul cînd gospodăria colectivă bază să se poată dezvolta în tului. Comitetul raional de
ar creşte şi îngrăşa în fiecare proporţii mari, iar partea în partid va trebui să combată a- constatat, în urma • consfătuirii
"Realizînd venituri mici, ea an cel puţin 10 porci la 100 bani a valorii zilei-muncă să ceaslă tendinţă, îndrumînd şi de la,. Constanţa, că în gospo­
nu reuşeşte să repartizeze sume ha. teren arabil atunci, numai nu fie de numai 2 lei anual, ci ajuţînd pe colectivişti să folo­ dăriile colective există mari po­
însemnate de bani la zi-mun­ de la ferma de porci ar putea de la 20 lei în sus. sească resursele şi posibilităţile sibilităţi pentru obţinerea unor
realiza o sumă de cca. 200.000 rezultate cît mai bune. De aceea
că şi nici să-şi dezvolte fondul Ş l numărul oilpr şi a celor­ interne pentru executarea con­ ei se străduiesc ca prin muncă
lei anual. strucţiilor necesare şl pentru unită să folosească toate posi­
de bază. In anul trecut a re­ In expunerea tov. Gheorghe lalte specii de animale este sporirea numărului de anima­ bilităţile pentru obţinerea acestor
mic în această gospodărie co­ rezultate.
partizat de pildă numai 2 lei Gheorghiu-Dej la consfătuirea lectivă faţă de posibilităţi. A- le.
cest lucru trebuie să dea de MIHAI CUM1TRIU '
la zi-muncă. gîndit nu numai colectivişti- T. MARIAN v preşediniele gospodăriei
V
colective „6 Martie" Turdaş