Page 12 - 1958-05
P. 12
Pag. 4 'W & feÍ A Í l S M Ü L t n Nr. P 51
BBSS 5ci^.tz^^.3iAny.>..««5a3
juiilm eJjB şlLriL • ix tA in x e le ş jfc lrl • x ü ttm g X e ş i i n l • i M m e i ß ş t i r i
Un joc frumos şi goluri midie
!lupte comună a mancltorllor LA C O P EN H A G A Dezvoltarea (Urmare din pag. 2-a) Industria Sirmii Cimpip Tur
z i i : Rusu — Jenei, Ruzici, Mu-
german! împotriva Sesiunea C o n siliu lu i mvăfămînfului, hunedorenii încep să demonstre reşan I — Apostolache, Ban —
pericolului atomic ze un joc cu pase şi driblinguri. Niculescu, Raksi, Nedelcu, Sa-
N. A. T. O. cărfii şî presei far, Mureşan II.
Au jucat formaţiile:
în R. P. P o lo n ă Coruinul Hunedoara: Nebela A arbitrat V. Măcănescu —
—- Panait, Ghec, Calotă — S ir
VARŞOVIA (Agerpres). — bu, Balint, Nagy, Tetea, Zapis, Bucureşti.
In legătură cu tradiţionalele Smărăndescu, Voinescu.
zile ale invăţămîntului, cărţii
BERLIN '(Agea-pres). — In drul întâlnirii au relejvat în una PARIS. (Agerpres)'. — Intre rachetă pe teritoriul ţărilor vest- şi presei, la Varşovia, Lodz, U.M. Cugir a„smuls“ un punct la Brad
ultimele zile înlr-o serie de ora nimitate necesitatea desfăşură 5 şi 7 mai se va desfăşura la europene, membre ale N.A.T.O. Cracovia şi în alte oraşe din
şe din Republica Democrată rii unei ample mişcări a între Copenhaga sesiunea Consiliului De asemenea în cursul acestor R.P. Polonă s-au deschis la 3 Numărul mare de spectatori nalitate în faţa porţii.
Germană au avut loc întîlniri gului popor împotriva înarmării N.A.T.O., la care vor participa tratative s-au preconizat şi alte mai bazare de cărţi care pre
ale muncitorilor şi membrilor atomice a Germaniei Occidenta cei 15 miniştri ai Afacerilor Ex măsuri militare care periclitea zintă un mare număr de volu prezenţi la întîlnirea de fotbal In primele minute jocul este
sindicatelor din R. D. Germană le. terne din ţările membre în Blo ză în mod grav pacea şi securi me de literatură beletristică, po
şi Germania Occidentală consa cul Atlantic. Această sesiune, tatea popoarelor Europei. litică şi ştiinţifică. dintre Aurul Brad şi U. M. Cu echilibrat, ambele echipe ratînd
crate discutării problemelor pri ? după cum relatează agenţia
vitoare la acţiunile comune îm France Presse, nu are o ordine Deşi acum, la sesiunea de Invăţămîntul general consti gir din categoria C au rămas pe rînd ocazii de a marca. La
potriva pericolului atomic în BERLIN (Agerpres). — Miş de zi precisă sau, în orice caz, la Copenhaga a Consiliului tuie o realizare importantă a
sprijinul creării unei zone denuc- carea împotriva înarmării nucle în jurul ordinei de zi se păstrea N.A.T.O. se încearcă să se cre puterii populare în Polonia. An dezamăgiţi în primul rind că tot un hands comis de Dianovski în
iearizate. Activiştii sindicali din are a Germaniei Occidentale ză secretul. eze impresia că accentul va că de an creşte numărul şcolilor de
R. D. Germană şi R. F. Germa continuă cu aceeaşi intensitate. dea pe probleme politice şi aici învăţămînt general şi şcolilor timpul meciului a plouat cu minutul 30, Bundic (Cugir)
nă participanţi la întîlnirea care Sesiunea de la Copenhaga a acestea vor fi subordonate in profesionale. In prezent în Polo
a 'aVut loc la Frankfurt pe Oder După cum relatează agenţia Consiliului N.A.T.O. este de fap+ tensificării pregătirilor militare. nia se numără peste 25.000 de „găleata“ iar în al doilea rind transformă şi înscrie: 1-0. 15
aii dat publicităţii o declaraţie A.D.N., „Comitetul de luptă îm o continuare a tratativelor des şcoli de învăţămînt general ceea
în feare se subliniază că numai făşurate de miniştrii de Război Chiar agenţia France Presse ce depăşeşte considerabil nive datorită rezultatului neaşteptat minute mai tîrziu Tîrnoveanu
unitatea de acţiune a clasei potriva morţii atomice“, creat în relatează că raportul elaborat lul dinainte de război. S-a ex
mtfncitoare poate asigura victo landul Renania de Nord-Weslfa- ai ţărilor din blocul Nord-At'an- pentru a constitui o bază de tins în mod deosebit reţeaua cu care s-a terminat acest joc. comite un hands în careu dar
ria' torţelor ce se pronunţă îm lia, a adresat reprezentanţilor discuţie în „problema generală
Danemarcei şi Norvegiei la tic, la Paris, la mijlocul lunii a dezarmării“ conţine „puţine şcolilor în localităţile rurale. A- Meciul s-a desfăşurat într-o at arbitrul nu-1 acordă.
potriva morţii atomice, pentru consfătuirea miniştrilor Afa idei noi“.- nul acesta în ţară vor fi con-,
creaiea unei zone denucleariza- cerilor Externe ai ţărilor martie. După cum se ştie, la a- struite şi date in exploatare a- mosferă deosebit de încordată, la Odată cu repriza Il-a începe
te în Europa. In declaraţie se membre ale N.A.T.O., de la Co In ce priveşte problema con proximativ 600 şcoli noi. care a contribuit şi arbitrajul şi ploaia, care durează tot tim
subliniază de asemenea necesi penhaga chemarea de a se pro ceste tratatitve S.U.A. au depus vocării unei conferinţe la nivel timişoreanului Petru Hosu. A- pul reprizei. In minutul 65 la o
tatea realizării unui acord între nunţa împotriva înarmării ato înalt, se urmăreşte ca în cadrul Creşte continuu tirajul cărţi cesta a fluierat foarte mult dfnd învălmăşeală stoperul cugirean
sindicatele celor, două state ger mice a Bundeswehrului vest- eforturi mari pentru a impune sesiunii de la Copenhaga a lor şi ziarelor. Tn prezent, in
mane. Consiliului N.A.T.O. să fie im Polonia tirajul operelor lite- numeroase decizii complect ero comite un nou hands care de
german. instalarea de rampe pentru aima pus tuturor membrilor N.A.T.O. nate. In minutul 45 arbitrul
Ea întîlnirea care a avut loc un punct de vedere favorabil raturii beletristice este de cinci Hosu nu a acordat, brădenilor data aceasta este acordat si
la Magdeburg au participat do poziţiei obstrucţioniste america ori mai mare decit înainte de un 11 metri, la un hands comis transformat ireproşabil de Pe-
cheri,- feroviari, tipografi din ne război. Tirajul presei periodice de Tîrnăveanu. Acest meci s-a trescu (Aurul). Pînă la sfirşitul
landul Renania de Nord-Westfa- a ajuns la 17.600.000 de exem reprizei Aurul forţează poarta
lia, metalurgişti şi muncitori a- Aceasta nu va fi însă uşor plare. In perioada dinainte de
grie'oli, din Saxonia .Inferioară, deoarece, după cum subliniază război, în Polonia burgheză e- caracterizat într-un joc de uzu lui Mihai Romulus (Cugir) dar
precum şi reprezentanţi ai orga xistau numai aproximativ 1000
agenţia France Press, „anumiţi de biblioteci. In prezent la ora ră, lipsit însă de latura tehnică scorul rămîne tot 1-1 (0-1).
nizaţiilor sindicale şi întreprin miniştri ¦de Externe sub presi şe şi sate funcţionează peste şi spectaculară, lucru ce a dez De remarcat atitudinea ne
5300 de biblioteci publice şi iluzionat publicul spectator.
derilor din districtul Magdeburg. peste 27.000 de centre pentru sportivă a jucătorilor de la Cu
-® o-
Cei care au luat cuvîntul în ca- împrumutarea cărţilor. Rezultatul de egalitate, 1- 1, gir în special a lui Bundic şi
Efectul „Legii p re s e i“ in Turela reflect A just raportul de forţe din Tîrnoveanu ocupaţi cu injurii la
acest meci, in care gazdele nu adresa arbitrilor de centru şi
ANKARA (Agerpres). — Co au fost condamnaţi la închi s-au ridicat la nivelul posibili tuşe.
respondentul din Ankara al A- soare pe diferite termene şi a-
genţiei Associated Press tran menzi pentru „ofense aduse la tăţilor. Faptul că înaintarea Au De la Aurul merită laude apă
smite că un ziarist turc a fos adresa conducătorilor statului
întemniţat şi alţi cinci urmea şi a Legii presei“. rului nu a reuşit să marcheze rarea în frunte cu Petrescu, I-
ză să fie .închişi in scurtă vre
me ca urmare a pedepselor dic Potrivit agenţiei, pînă în pre nici un gol, unicul gol fiind van, Stoia, Dianovski, Drăghes-
tate împotriva lor pe baza „Le.- zent un număr de patru ziarişti
.gii presei“ votată de parlament turci au fost întemniţaţi pe ba marcat de fundaşul stingă Pe- cu, iar de la înaintare Slet.
in anul 1956. Cei şase ziarişti za acestei legi şi alţi şapte
înaintea promulgării ei. trescu din 11 metri, s-a datorat M. SUSAN
in mare măsură şi lipsei de fi corespondent
©®-
V OL
unea opiniei publice din ţările Duminică la Lupeni a început obţinute: Minerul Lupeni —
returul campionatului regional Vîscoza Lupeni 2-0; Vîsooxa
lor sînt dornici să se ajungă ra de volei. După primele jocuri Lupeni — Energia Paroşeni 2-1;
susţinute, echipa Minerul Lupeni Minerul Lupeni — Energia Pa
pid la organizarea unei confe a trecut în fruntea clasamentu
lui pe zona I-a. Iată rezultatele roşeni 2-1.
rinţe la nivel înalt“.
Citedelele siderurgiei poloneze unde se construieşte uzina de
oţel de calitate „Warsznwa“.
Au şi fost construite clădirile
conductelor pentru gaze. Greu fruit combinatul „Boîeslaw Bie- secţiilor de forjă, de laminate şi
Heknrnn Hodja; Combinatul „V.î. Lemn“ tatea" conductelor este de 30 do rut“, care, după volumul şi ni alte secţii. Cea mai mare din
muncitor fruntaş de la Nova Huţa tone. velul producţiei, este cea de-a tre secţii va fi insă turnătoria.
din bazinul petroli Aici se desfăşoară în prezent
fer de la Patos, In 1951, în apropierea Cra Combinatul „Boîeslaw doua întreprindere metalurgică lucrări intense pentru construi
Bierui“ din Polonia, după combinatul rea a două mari cuptoare eler-
lucrînd cu avînt la coviei, a început construirea „Lenin“ de la Nowa Huţa. Pe trice. In toamna acestui an, li
combinatului „V. I. Lenin“ de
locul său de mun vastul teritoriu al combinatului
că pentru a da mai la Nowa ITuta. Pe o suprafaţă In partea de nord a Sileziei au fost construite două furnale nul dintre cuptoare va da pri
mult petrol patriei de peste 1.000 hectare, pe care Superioare se află vechiul o- moderne, o secţie de turnătorie mul oţel de calitate, iar pînă la
sale. in 1950 nu se găsea decît o ba raş Czestochowa. Intr-un trecut de oţel înzestrată cu şase cup sfirşitul anului aici vor fi pro
toare Martin, un laminor şi alte duse 10.000 tone de oţel de ca
racă provizorie pentru birouri, nu prea îndepărtat acesta era obiective de producţie. In pre litate.
se întinde în prezent gigantul un oraş locuit de meşteşugari, zent, combinatul se lărgeşte, iar
metalurgiei poloneze. Dacă în de mici producători particulari în anii viitori va fi dat integral In secţia, de forjă, a cărei
1955 aici s-au produs 400.000 şi de comercianţi. In prezent în exploatare. lungime este de 200 m. şi care
ione de oţel, in 1960 combina străvechea Czestochowa a de este înaltă cit o clădire cu 8
In apropiere de combinat a etaje, se montează macarale pu
tul va da o producţie de venit unul dintre cele mai mari fost construită aşezarea „Ra- ternice, ciocane automate, prese
1.700.000 tone. La combinat a centre metalurgice poloneze şi kow“ pentru metalurgiştii din .şi alte utilaje industriale ultra
fost construit cel de-al 3-lea fur o importantă bază de materie Czestochowa.. Aşezarea are zeci moderne aduse din Uniunea
nal, care va intra in funcţiune - primă a siderurgiei. de clădiri cu multe etaje pen Sovietică.. Pe teritoriul uzinei
in luna iulie a.c. Pe şantier a In anii puterii populare, la tru locuinţe, o casă de cultură,
început de asemenea montarea marginea oraşului a fost cons-
o şcoală m'edie etc.* . - f au fost amena jate căi de a eres
CHI LE 1 înconjurate de grădini frumoa- La 11 februarie 1927 agentul gerile din 1952 a învins trădă Tn anii puterii populare s-a asfaltate şi căi ferate în lun
j se, în care cresc portocali şi american Carlos Ibanez del torul Carlos Ibanez del Cam schimbat aspectul cultural al gime de 100 km. Pînă în anul
j lămîi. Nu departe de centru se Campo a pus la cale o lovitu po, care fugise nu de mult de străvechiului oraş. In Czestocho 1960 aici va fi terminată prima
i află strada San-Diego. Aici ră de stat în urma căreia „a mînia poporului. „Victoria in wa au fost deschise doua insti etapă a construcţiei, iar capa -i-
tuţii de învăţămînt superior, zeci
în fiecare cocioabă dărăpănată fost ales" preşedinte. El s-a alegeri" a acestuia a fost obţi de şcoli medii si şcoli medii teh tatea de producţie a uzinei va
Statul Chile are o suprafaţă Nu este mai uşoară nici si locuiesc înghesuite mai multe menţinut pînă în iunie 1931, nută prin teroare şi datorită nice, cluburi şi cinematografe ajunge la 300.000 tone de oţel
familii. Dar adevăratul iad este cînd indignarea poporului l-a
de 741.900 km. pătraţi şi o tuaţia muncitorilor industriali. Cayampa — unul din cartiere silit sa fugă în străinătate. In faptului că au drept de vot nu noi. • pe ăn.
„Ziua" de muncă este de apro le periferice ale oraşului, păzit 1938, pentru prima oară in is mai cei care au împlinit 21 de
populaţie de 6.560.000 de locu ximativ 14-16 ore. Aprovizio cu străşnicie de poliţişti ca nu toria emisferei occidentale, in ani şi sînt ştiutori de carte. Uzina „Warszawa“ Paralei cu cons(ru;rea uzinei
narea centrelor industriale cu cumva vreun străin să vadă a- Ori la sate 80 la sută din popu de oţel de calitate „Warszawa“,
itori. Această ţară ocupă par alimente este foarte proastă. ceastă imagine a „lumii libere". Chile a cucerit puterea frontul laţia a d u ltă nu ştie să scrie şi In partea de nord a Varşoviei,• in întreprinderile, metalurgice
La Cayampa nu există case, ci acţiunii populare, din care, pe in apropiere de fluviul Vistula, din Silezin se pregătesc cadre
tea sud-vestică a continentului In majoritatea magazinelor lăzi de lemn, lipite una de alta, să’ citească... se întinde un uriaş şantier cu de muncitori pentru această u-
s-au introdus jetoanele, bimsa în care stau înghesuite familii lîngă Partidul Comunist, fă o suprafaţă de peste 160 ha., zină.
sud-american şi se întinde pe neagră fiind în floare. Din pri cu mulţi copii. Aici nu există ceau parte Confederaţia oame Fireşte, Ibanez nu a îndepli
cina condiţiilor grele de muncă nilor muncii din Chile, Parti nit nici una din generoasele
litoralul Oceanului Pacific pe 20 la sută din locuitorii statu nici un colţişor uscat. Cayampa dele Socialist, Radical şi De sale promisiuni electorale.
lui Chile sînt invalizi. mocrat. Frontul Acţiunii popu Dimpotrivă, situaţia oamenilor
o lungime de 4.300 km. Partea muncii s-a înrăutăţit mai mult
de nord a ţării este un semi-
pustiu, dar aici se găsesc ceie
mai mari zăcăminte de cupru CT Ea m to Ra Ea sa bb bb r?b nu c a m b» nn on r a rs
şi salpetru din lumea capitalis lare a cîştigat victoria în ale
gerile din 1942, dar în sînul
ta. Majoritatea regiunilor din Bogăţiile subsolului se află este o uriaşă băltoacă verde în lui, ca şi în 1938, predominau decît orieînd. Sub conducerea
în rnîinile străinilor, în special forţele dispuse să colaboreze Partidului Comunist şi a Cen
sudul ţării sînt acoperite cu în mîînile capitaliştilor ame DOCUMENTAR cu reacţiunea. Interesele popo trului Sindical Unit, care face B58 5B5 L38 ga Í3? ES Bl ei «i m sa ira
ricani. Concesiunile constituie rului au fost apărate consec parte din F.S.M., s-au organi
păduri virgine. Chile este pa un adevărat stat în stat, pe te care „locuiesc" peste 300.000 vent numai de Partidul Comu zat o serie de greve, dintre care MIERCURI 7 MAI 1938
ritoriul cărora domnesc legile de persoane — un sfert din nist din Chile, care Ia sfrşitul cea mai mare a avut loc în
tria cartofului, care creşte aici capitaliştilor străini care dis populaţia oraşului Santiago. războiului număra 100.000 de ianuarie 1956.
pun de poliţie, tribunale şi în Nu este de mirare că mortali membri.
încă în stare sălbatică. chisori proprii. In concesiuni tatea infantilă în Chile este cea In alegerile parlamentare SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
se poate intra numai după un mai mare din lume. In 1946 a fost ales preşedin de Ia 3 martie 1957 partidele
Circa 70 la sută din popu control vamal şi cu un paşa te al statului Chile candidatul care î! susţineau pe Ibanez ău DEVA : Serenada mexicană f ORAŞ-
port eliberat de proprietar. Statul Chile a scuturat ju Frontului Popular, Gabriel suferit o mare înfrîngere. In T IE : Hazen şi G iam ila; ALBA IU-
laţia ţării este formată din gul spaniol în 1818, dar a că Gonzalez Videla. In guvern au ciuda legii electorale reacţiona LIA : Mîndrie; SEBEŞ: Legea o per Pacific; Dacă nu e una, e alta; ILIA:
Principalul oraş al statului zut imediat sub o puternică intrat şi trei comunişti, dar în re s-au consolidat poziţiile mite ; BRAD: Comoara căpitanului Cei doi: TEIUŞ: Cei doi ; HAŢEG: Păian
metişi (încrucişare de indieni Chile este Santiago; Clima o- influenţă engleză. Mai tîrziu curînd, sub presiunea S.U.A., Frontului acţiunii populare din Martensz; SIMBRIA : S-a întîmplat la jenul de aur LONEA: Căpitanul şi eroul
raşuiui este foarte, caldă iar au pătruns în Chile şi capita Videla a format un nou guvern care fac parte 7 partide de Belgrad ; PETROŞANI: In oceanul său ; BARU MARE : Nora ; ZLATNA :
şi albi). La sud de fluviul grădinile sînt întotdeauna verzi. liştii americani. Lupta dintre cu o componenţă net reacţio stînga şi care se bucură de Două victorii; APOLDU DE SUS : In
Aici ninge o dată la cîţiţva- ani, capitalişti s-a accentuat îndeo nară. In 1948 Partidul Comu lumea tăcerii.
Bio-Bio trăiesc urmaşii tribu dar zăpada se topeşte, imediat. sebi după primul război mondi nist a fost pus în afara legii sprijinul Partidului Comunist
Ninsoarea este un adevărat e- al, cînd au avut loc o serie de pe baza aşa-zisei „legi pentru aflat în ilegalitate. La multe
lui indian !.araucani", lipsiţi veninrent despre care ziarele lovituri de stat şi S-au schim apărarea democraţiei". S.U.A.
scriu săptămîni de-a rîndul. bat mulţi preşedinţi susţinuţi au încheiat o alianţă militară întruniri electorale • s-a cîntat
de fapt de orice dresuri cetă fie de Anglia, fie de S.U.A. in cu Chile, obţinînd baze milita
Oraşul Santiago nu se deor re. Una dintre bazele militare Internaţionala.
ţeneşti şi politice. , sebeşte prea mult de celelalte SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
capitale ale statelor sud-ameri- In prezent se ridică un nou
Pămîntui arabil aparţine în cane. In centru! oraşului, de-a
val de proteste al poporului din
proporţie de 70 Ia sută marilor Programul 1: 6,20 Emisiune agra orchestra de estradă Radio; 23,20
Chile. Recent au avut Ioc Ia ră ; 7,40 Marşuri pentru fanfară; Concert de noapte. Programul II :
moşieri şi este lucrat de ţăranii 8.00 Materiale din p resă; 9,00 Muzi 14,03 Muzică distractivă: 16,30 Foi
că de estradă ; 9,30 Ştiinţa învinge : leton; 16,40 Cîntă corul Radio; 17,40
fără pămînt — inquilino. A- 11,03 Teatru la microfon: „Şcoala ne Cîntă Ion Crisloreanu; 19,00 Sfatul
vestelor“, adaptare radiofonică după medicului: „Urticaria la copii“ ; 19,05
ceştia lucrează pămîntui moşi comedia lui Moliere; 12,26 Muzică Curs de limba ru s ă ; 19,30 O pera:
uşoară ; 14,00 Melodii populare romî- „Balul mascat" de V erdi: 22,45 Mu
erului timp de 265 de zile pe n eşti; 16,00 Muzică uşoară de Marius zică uşoară; 23,15 Melodii populare
M ihail: 16,20 La' microfon R odica; romîneştl.
an, primind în schimb loturi 18.00 Vorbeşte Moscova ; 18,30 Mu
Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7.00;
infime de pămînt pentru folo
sinţă personală şi jetoane cu
care îşi pot, cumpăra mărfuri
numai din magazinul stăpinu-
lui. In felul acesta ei se în lungul străzilor înguste, se în 1922 a fost înfiinţat Partidul ale S.U.A. este renumita „in Santiago şi Valparaiso ciocniri
fundă , în datorii de care nu zică populară romînească interpretală 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 20,00;
mai pot ,scăpa toată viaţa. alţă clădiri înalte şi zgîrie-nori, Comunist din' Chile. sulă a Iui *Robiiison", In ale între populaţie şi poliţie. de am atori) 19,45 Răspundem ascultă 22,00; 23,52 (programul I), 14,00;
torilor; 19,55 Noapte bună, copii,’ 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (programul
20,30 Jurnalul satelor; 21,25 Cîntă II).
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188— 189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică .1 M ai“ — l)f!VA