Page 13 - 1958-05

p m i Ţ A f t DIN T U ffîE T T W lE îTNTfl-VĂ!
umili
în tre c e re a
sid e ru rg iştilo r
h u n e d o re n i
Oţel peste plan
Oţctarii de la cele cinci cuptoare
Siemens Martin şi-au luat angajamen­
tul să dea anul acesta peste plan
18.000 tone oţel. Pînă la 1 Mai ei
au şi realizat mai mult de 8.000 tone.
Bătălia se dă acum nu numai pentm
realizarea celor propuse, dar şi pentru
depăşirea angajamentului. Primele zile
din luna mai arată că întrecerea oţe-
larilor pentru cît mai mult şi mai bun
ojel, se desfăşoară cu succes. In pe­
rioada 1-4 mai, ei au dat pesle plan
374 tone otel. Echipele prim-topitorilor
Gh. Andruf, Constantin Mogonea, Mihai
Dumitru, Paul Berta şi Simion Mihăllă
şi-au depăşit normele între 26,3 şi 31,3
la sută, contribuind efectiv la reali­
zarea succesului amintit.
In 4 zile, 454 tone
laminate în plus
întrecerea se desfăşoară cu aceeaşi
intensitate şi la secţia laminoare.
Schimburile conduse de maiştrii
Petru Constantin, Gheorghe Andrăşesou
şi Alexandru Sava au dat în perioada
1-4 mal, 454 tone de laminate peste
plan. Dintre acestea, 251 tone sînt
rodul muncii laminatorilor din schimbul
maistrului Petru Constantin, iar 104
tone al celor din schimbul lui Gh.
Andrăşescu.
-k
' Şi în celelalte secţii de bază ale
Combinatului siderurgic din Hunedoara
primele zile din luna mai au adus
succese îmbucurătoare. Furnaliştii sec­
ţiei I-a au dat peste plan - 62 .tone
fonta, cei din Secţia -1l-a ¦175 to n e , iar
aglomeratoriştii 1.484 tone de minereu
aglomerat peste plan. Dintre Jurnalişti
s-au evidenţiat echipele conduse de
priin-topitorii Alexandru Comşa, Ludo­
vic Csosz, Nicolae Costea, Gh. Buderi,
toate de la secţia Il-a.
Scrisoare din II.R.S.S.
La redacţia ziarului nostru a
'sosit o scrisoare de la studenta
Tamara Băncilă, de la Institu­
tul pedagogic „I. Creangă" din
Chişinău R. S. S. Moldove­
nească în care se spune:
„Vreau ca prin ziarul dvs. să
felicit cu ocazia zilei de 1 Mai,
pe tovarăşii Idan Comănescu,
loan Petrescu, Ştefan Fuga,
Aurel Suciu, Gheorghe Or-dea-
nu, Alexandru Furo, Emil Stro-
ie, Ieronirn Rusu, Veronica
Carculea, Minerva Zidu, Vasile
Popa şi loan Benea.
Cu aceşti tovarăşi am fost
împreună la cel de al Vl-lea
'festival din Moscova. Minuna­
tele zile de festival petrecute
împreună cu grupul de to-Va-
( răşi romîni, la care am fost
interpretă, nu se pot uita. Timp
de vreo 17 zile ne-am aflat în
Moscova, dar prietenia s-a le­
gat încă din primele zile ale în-
tîlnirii.
Cu prilejul zilei de ? Mai
salut călduros pe prietenii mei
romîni şi îi doresc fiecăruia
succese frumoase în muncă,
multă sănătate şi mulţumiri în
viaţă",
TAMARA BANCILA
Nici o zi pierdută, toate forţele
socialismpentruterminareagrabnicăaînsămîntărilnr!
Infovărăşifii
din Bref ea - Şirei
au term inat
în să m în fă rile
mai 1958 4 pagini 20 bani Proptind de zilele prielnice, îrtfovă-
răşiţii din Bretea-Strei, raionul Haţeg,
LA PRIMA SARJÂ V IIZBT H W P au terminai ieri insămînfarea porum­
bului, cartofilor şt plantarea zarzava­
expoziţia gazetelor turilor. In prezent, pe tarlaua întovără­
şirii din Bretea-Strei se execută pU-
PE PEPETE vitul griului.
Lumina albă a becurilor electrice M ul din oală spre trictă ? Cred c ă 1 Expoziţia gazetelor de perete orga­ 9u rămas în urmă
cu însămînţatul
a pălit In faţa celei roşii-gălbui; da / nizată de ziarul nostru a stîrolt un porumbului
aplauzele s-au împletit cu zgomotul Şi aceasta, pentru că la ora 231 interes deosebit în rîndul oamenilor
de cascadă al oţelului căzui in oală; şi 26 minute, etnd jetul de oţel a ' muncii, , •*
jumul roşietic, in nori deşi, s-a ri- început prin pilnie să umple lingotie-
dicat spre iavan şi s-a pierdut In rele de 6 tone, au răsunatdin nou' Numeroşi vizitatori, printre care Pe raza comunei Bretea-Sirei, ţăra­
nii cu gospodării individuale au termi­
înălţimi; zimbeiul a înflorit pe toa- aplauze. Era aprecierea spontană, \ Franclsc Rapolti, Maria Bivolaru, nat însămînţarea ovăzului şi plante­
lor furajere. Au mai rămas de însă-
te feţele. Ochiul sorbea priveliştea, pornită din adânculsufletelor, a mun- \ Ecaterlna Palko şi I. Săvulescu din mînţat 10 ha. cu cartofi, 7 ha. cu
zarzavat, 6 ha. cinepă şi 3 ha. floa-
urechea asculta clocotul oţelului, mii- cii constructorilor, a muncii oţela- '¦ Deva, Victor Crişovan din comuna Lă- rea-soarelui. Dacă rezultatele la însă-
mînţarea acestor culturi sînt bune, nu
nile se strîngeau. Poate au fost şi rilor. puşnlc, I. Costea din Rapoltu Mare, aceeaşi situaţie există la însămînţatul
porumbului: din cele 500 ha. prevă­
lacrimi de bucurie. Nu le-am văzut. Oamenii lui loan Miculic, cei care < zute a fi însămînţate cu porumb, au
fost arate 260 ha. din care s-nu în-
Am văzut însă altceva. Am văzut au elaborat şarja, n-au plecat aca-1 Petru Palian de la Combinatul side­ sămînţat numai 120 ha. Timpul fiind
înaintat, comitetul comunal de partid
emoţia în cea mai pură înfăţişare a s ă ; cei ai lui Avram Opriş, erau1 rurgic din Hunedoara şi alţii şl-au şi sfatul popular comunal sînt chema­ ha., sfeclă de zahăr 10 ha., trifoi 40 Întovărăşirile agricole }
ha. Din suprafaţa de 95 ha. prevăzu­ realizează an de an p ro
ei, am văzut înscrisă mindria pe parcă înciudaţi că nu le-a reveniţi exprimat părerea că vizitînd expoziţia te a lua măsuri urgente pentru ter­ tă a fi însămînţată cu porumb, au O ducţii la hectar mult mai *
fost însămînţate' numai 21 ha., iar mări decit ţăranii munci- *
feţe, nerăbdarea cea mai aprinsă şi lor cinstea de a desfunda şticu! ;< au petrecut momente plăcute. Majori­ minarea lucrărilor ee au mai rămas însămînţatul cartofilor abia a început.
calmul simulat. Putea fi oare cineva dar toţi, mitidri de ei, mulţumiţi de t tatea vizitatorilor expoziţiei au apreci­ de executat.
calm în cele 13 minute în care Teo­ ei. Mulţumit era ş i. montorul Teodor t at că prin conţinutul articolelor, prin Colectiviştii t lori cu gospodărie individuală. Spo- >
din Miercurea au rămas
dor Caramanlis şi Axente Marian, Malancea şi inginerii Ştefan Rădvanţ datori cu însămînţatul Ţinînd cont de faptul că această gos­ ¦ rirea producţiei se datoreşte lucrării
cartofilor şi porumbului podărie agricolă colectivă are braţe J pământului cu mijloace mecanizate
aplecaţi deasupra şi Vasile Savici, < aspectul grafic, atrăgător, al gazete­ de muncă suficiente, că tractoarele « şl aplicării regulilor agrotehnice.
Colectiviştii din gospodăria agri­ S.M.T. din Miercurea sînt la cîţiva <• In clişeu: un tractor K.D.-35 al
rinei, cu feţele şi­ constructorii cup- ' lor de perete, acestea îndeplinesc cu colă colectivă din Miercurea, raionul paşi de gospodăria colectivă şi că
Sebeş, au terminat însamînţările la
roind de sudoare, torului. Poate căi succes rolul pe care-1 au, acela de a unele culturi c a : orz 40 ha., ovăz 10
mînuiau îndrăcit singurii nemulţu- 1 fi un adevărat organ de presă comu­
vergeaua prin care oxigenul venea miţi au fost cei de la oţelăria ve- nistă, un agitator şl organizator co­ timpul este numai bun pentru execu­ L S.M.T. Orăştie, lucrînd la executa-
să spargă şticul? che: nemulţumiţi pentru că nu vor\ tarea arăturilor şi însămînţărilor de « rea arăturilor pentru însănântările
primăvară, conducerea G.A.G. din « de primăvară pe una din tarlalele
La 22 şi 47 minute au început, lucra aici, ci dincolo. lectiv. Miercurea şi organizaţia de partid L întovărăşirii agricole din Mintia,
Im ora 23 — cită înfrigurare pe fe- Totul a fost de proporţii: prima^ Interesul deosebit pe care-1 prezintă sînt chemate pentru a mobiliza toate ¦« raionul llia.
forţele pentru ca lucrările restante să f
(ele oamenilor, cită aşteptare o grindă metalică, prima hală, primul expoziţia este dovedit de însăşi faptul
fie terminate în scurt timp.
flăcăruie mică, galben-roşcată, cîteva coş< primul agregat şi acum prima1 că pînă în prezent peste 2.500 de ce­
seîntei, apoi roşul aprins, de lavă, a! şarjă. Totul surprinde: conducerea' tăţeni au vizitat această expoziţie.
oţelului; un şuvoi subţire la înce. automatizată, încărcarea-evacuarea
put, apoi iot mai gros, mai naval- mecanizate, cele 9 poduri rulante d e ­ ¦OO- -s©-
nie, mai aprins, scinteile, miriade, p4Q0 tone. utilajul tehnologic de 2501 Să grăbim ritmul
cascada de joc, o Niagară de flăcări, tone, maşina de şarjarc de 180 tone, PRIN M U N C A
apoi... Ce a urmatapoi ? hala înaltă de 32 metri, fundaţiile în-
De ce zâmbea bătrinul furnalist gropate ta 10 metri şi mai ales oa-
Arcadte Schwartz? Ce căuta acolo menii. Atit de mici, şi totuşi atit de VOLUNTARA •**- InsiiîsipiiP É primim!
un Jurnalist ? Dar ceilalţi? Era pli- mari cind îi, vezi strunind gigantul
nă platforma. Constructori, oţelari şi colos': cuptorul 1. & Vor , Sfatul popular al oraşului Si- '¦ ; '-Mi Timpul prielnic din ultimele zile a mate să depună în prezent eforturi
alţii, erau acolo, nu voiau să piardă pfima ?arjă a /os/ meria a pornit o frumoasă ini­ m r -1 m k \ n '' "A ţi adus o ameliorare simţitoare în campa­ înzecite pentru ca să nu se piardă nici
ţiativă. Este vorba de plantarea nia însămînţărilor de primăvară. Mo­ o clipă prielnică pentru terminarea
momentul, unicul în sine'; am certi­ urma zeci, suie; mii, iar cirul aceas­ de pomi pe străzile oraşului. bilizaţi de organizaţiile de partid şi însămînţărilor.
tudinea că niciunul din cei prezenţi, tă nouă oţelărie din Hunedoara v a 1 sfaturile populare, ţărănimea noastră
sute poate, n-au regretat. Pînă acum au fost plantaţi p# muncitoare, în frunte cu colectiviştii Nu putem să trecem ctt vederea re­
produce la capacitatea prevăzută iu ' peste 200 de pomi pe străzile 23 şi întovărăşiţii, dau bătălia măreaţă zultatele cu totul sub posibilităţi în ca
Altfel n-ar ji aşteptat ora 23 şi 20 proiect, cantitatea de oţel elaborată1 August, 30 Decembrie, F. Sîrbu, pentru terminarea .însămînţărilor.. şi re­ priveşte însamînţările din sectorul so­
de minute, în care cîrligele macaralei va satisface necesarul industriei u- Piaţa I. V. Stalin, Vasile Alec- cuperarea zilelor pierdute din cauza cialist a! agriculturii în raioanele Ha­
nr. . 1, de 260 tone, au prins oala sandri şi altele. ploilor. ţeg, llia şi Sebeş. Nu poate exista
enormă ducind-o spre trenul de tur­ şoare de maşini în aşa măsură, incit ' nici o justificare în raionul Haţpg, do
Gropile necesare plantării au Demne de remarcat sînt rezultatele pildă, unde gospodăriile colective au
nare. anual vor putea fi produse fie , fost făcute voluntar de către ele­ obţinute în raionul Orăştie. Aici, în realizat la însămînţări numai 10,42 la
vii şcolii medii mixte din Si- termen de 6 zile a crescut procentul sută din plan iar întovărăşirile agri­
Oare Ion Blrsilă şt Ştefan Chir, 250.000 tractoare, fie 150.000 auto- { meria şi de diferiţi cetăţeni ai însămînţărilor cu încă 38,08 la sută)
oraşului. Această acţiune de situîndu-se astfel în fruntea celorlalte cole 16,52 la sufă. Gospodăriile agri­
macaragii, au încercat emoţii cind cei camioane „Steagul roşu". plantare a pomilor se va extinde raioane. In raidurile raioanelor frun­
şi pe alte străzi printre care taşe se menţine şi raionul llia cu 57,42 cole colective din raionul llia au în-
de la turnare, în bluze şi mânuşi albe Sînt cifre de viitor apropiat, cifre Victoriei şi 10 Vinători. Tot in la sută faţă de 36,35 la sută cît avea sămînţat numai 25 la sută din su­
vederea măririi ?onelor verzi se la 29 aprilie a. c. însemnat este şi
de azbest, au spart zgura din jurul ale zilelor noastre. va amenaja şi porţiunea de te­ saltul obţinut de raionul Alba, oare prafaţa planificată iar întovărăşirile a-
ren din spatele gării. faţă de 20,18 la sută a crescut cu încă
dopului şi au făcut drum liber aţe- A. JURCA gricole din aceiaşi raion au însămîn-
V. F.
preşedintele întovărăşirii din Răhăti, ţ ţat numai 8,25 la sută. Slab se pre­
decorat cu Medalia Muncii. j
zintă şi întovărăşirile din raionul Sebeş,
care au o realizare de 15,35 ta sută
din planul de însămînţări. Se impune
ca organele de partid şi de sfat din
FILE DE CARNET 32,85 la sută, totuşi, împreună cu ra­ aceste raioane, cît şi din altele cu o
ioanele Sebeş şi Brad alcătuiesc la ora situaţie asemănătoare, să întreprindă
Răspuns la o întrebare actuală, plutonul codaşilor în campania acţiuni concrete şi urgente pentru a-
de însămînţări. De altfel, aceste ra­ meiiorarea situaţiei.
g 3 D OO OO OO OO OO CO OO O O OO OO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOl ioane au rămas mult în urmă mai ales Situaţia însămînţărilor
pe raioane la data
8 A trecut o perioadă de timp Faptul acesta a făcut o Sebeşul — şi la arăturile de primăvară, de 5 mai
suficientă pentru a uita multe să iasă mai mult in evi- ? situaţie faţă de care organele de par­
din cele însemnate in carnet denţă, acum. după ce la Con- g tid şi de stat sînt obligate să ia mă­
Dar carnetul — salvarea, re stanţa ţăranii şi lucrătorii din g surile cele mai urgente. !safe
porterilor — m -a făcut să-mi sectorul socialist al agricultu- g Cu totul nesatisfăcătoare sînt rezul­ ORĂŞTIE 68,38%
aduc aminte de un fapt, să-i rii au analizat problemele care 8
zicem divers. O uternistă a luat frămintă viaţa satelor noastre, 8 tatele obţinute în oraşele Deva şi Hu­
j57,42%
cuoîntul la conferinţa raională, că cea mai sigură cale s/are | nedoara care au realizat abia 44,79 ILIA
Şi-a spus părerea şi cuvintul belşug şi fericire este calea ° şi respectiv 47,66 la sută. 0 situaţie
ei in legătură cu viaţa pe care gospodăriei agricole colective, g care dă de gîndit aici este aceea că HAŢEG 56,05% |
o duce. Le-a vorbittinerilor Ca Vicioria Todoni sînt § deşi în aceste oraşe procentajul ară­
o despre ea, despre gospodăria ... , , ... . . . . . . g
iş>“ # « t<umrirlotre dme uplr<i1măvară depăşeşt|e 60 la
•-«-o-©-*-*-*-#-* n-o-o-e • * colectivă,despic colectivişti HUNEDOARA 53,25%
g viaţa acestora. care renunţitid la micile parce- g sută, ele au rămas în urmă cu însă-
VEDERE GENERALĂ INTERIOARĂ A HALEI NOII QŢE- ¦ g Vicioria Todoni, colectivistă le fărimilate şi la plugul de § mînţările. ALBA 53,03% |
SEBEŞ
LARII MARTIN DIN COM BINATUL SIDERURGIC HUNE- î § din Ostrov, raionul Haţeg, a lemn, au intrat in marea fami- g Saltul obţinut în ultimele zile de ra­ 1
D OAR A. IN P R I M P LAN , C U P T O R U L NR. 1. - j 8 răspuns unei întrebări puse de !!ga colectiviştilor, contribuind § ioanele regiunii noasire este îmbucu­ 48,68% |
3 către un tinăr participant şi /fl ohtinerea recolteior cu care 8
rător şi ne oferă dovada că există su­
Foto I. T E R E C j el la conferinţa. as^tăzi/ ne mindrim si care de- 8 ficiente forţe care pot să contribuie
„Şi spui că-i bine in gos- 8
B R A D 37,48% j
podăria colectivă?!“ păşesc cu mult pe cele obţi- 8 din plin la accelerarea însămînţărilor
Creşte fondul de cărţi al bibliotecii Răspunsul a sosit prompt şi- nute de individuali. | de primăvară. Aceste forţe sînt che­
ţâră ocolişul i, .(OOOOOO0000-000000-00OO00-00000000 I
— „Pentru cine munceşte °
ANINOASA — Biblioteca clu­ se va mai cheltui pentru procu­
bului minier din Aninoasa şi-a rarea de cărţi 4.095 lei, iar pen­ cu tragere de inimă în agri- g
îmbogăţit de curînd fondul său tru legatul cărţilor uzate suma
de cărţi cu încă 359 volume, în de 2.500 lei. cultură nu există alt loc mai o
valoare de 3.900 lei. De aseme­
nea, pînă la sfârşitul acestui an IOAN STELIAN bun de muncă ca in gospodă- g
ria colectivă". 8
Tînărul n-a fost mulţumit de 8
răspuns şi a complectat: 8
— „Cît ai ciştigat ?“ ®
¦8 ©- Victoria Todoni nu a făcut, g
sforţări pentru a-şi aduce a- g
minte. 8
Utemiştii în ajutorul întovărăşiţilor — „Am efectuat singură 299 8
zile-muncâ în gospodărie, a- 3
Un număr de 10 tineri ute- lui de vară din mijlocul satu­ dică aproape atitea cife a tu-
mişti, băieţi şi fete, din satul lui, construind 27 ni. bănci şi
Mica, comuna Gurasada, raio­ o masă. Merită a fi evidenţiaţi, crat un bărbat harnic. Am tu- g
nul liia, ajută întovărăşită să-şi pentru contribuţia adusă, tine­
construiască un saivan pentru rii : Corne! lacob, Cornel Moţ, crat cu drag şi munca mi-a g
oi. Ei au săpat voluntar 30 de Cornelia Butar, Doina Ilie,
gropi pentru stilpii necesari Gheorghe Andrica, Maria Neag, fost răsplătită: 1.886 kg. griu, g
Liviu lacob, Ionel Gherman şi
(onstruedei saivanului şi au Ludovic Neagu. 900 kg. porumb, 2.910 kg. car 8
tăiat şi împărţit lemnul după DRAGOMIR IACOB tofi, 1.200 kg. fin, 2.951 lei. g
Socotite in bani., toate produ- g
felul lui de întrebuinţare la a- preşedintele întovărăşirii sete s-ar ridica la 11.700 lei”. 8
ceastă construcţie. agrozootehnice din satul Vica Fata a zîmbit cil cochetărie 8
De asemenea, aceşti tineri au şi a pus o întrebare la rîndul 8
ei curiosului.: „Ce zici, aşa-i g
lucrat şi la ..menajarea parcur
că nu-i puţin pentru o tinără g
care abia a împlinit 18 primă- g
veri.?“. i8 .arba.orirea zilei de 1 Mai a prilejuit entuziaste demonstraţii ale oamenilor muncii
¦oooooooooooooooo000000.0000000000*1 d*0 legiunea noastră, IN CLIŞEU: Un aspect de Ia demonstraţia din oraşul Petroşani.