Page 14 - 1958-05
P. 14
Pag; 2 DRUMUL SOCIALISMULUI zafSfcZS^razroosEcazasgy?!saE^?sjBsg^!Bas Nr.' 1052
S5!ni^á^nM M M !!Ém
M— B — PBBflBBHI
C o le c to r ^ ţC tm tre Prin munca culturală s i asigurăm
fruntaş
Azi, cind zori curgeau in valuri,
SEBEŞ. Colectorul Viorel Lu- In toamna anului 1957, în centrul să capete un caracter organizat. Da de a Îmbunătăţi şi mai mult activi Ies pe prispa casei m ele; In urma rezoluţiei Congresu rare cu organele sindicale des
pean, din comuna Roşia de Se- raional Haţeg, a luat fiinţă o casă torită sprijinului preţios al comitetu tatea cultural-educntivă, dacă salaria Somnoros cu pleoape grele, lui C.C. al Sindicatelor lucră făşoară o bogată activitate cul
caş, raionul Sebeş, depune mult raională de cultură. încă de la înce lui raional de partid şi al sfatului ţii casei raionale de cultură (director, Cat cu ochii către dealuri. torilor din Comerţ şi Coopera turală în rîndurile salariaţilor
interes in munca de colectare a put, organele locale de partid şi de popular raional, s-a reuşit ca în ca Aristică Spătaru, instructor artistic Şi prin palid văl de ceaţă, ţie, în regiunea Hunedoara or lor aşa cum sînt de pildă cele
laptelui. Datorită muncii depu stat au manifestat un deosebit inte drul casei de cultură să fie format Victorin Bătrîncea) se Vor preocupa Dacă bine bag de seamă, ganele sindicale, sub conduce de la cooperativele din Dobra,
se, el a reuşit ca planul pe tri un cor mixt, care numără cca. 50 permanent şi cu mai mult spirit de răs O nuanţă de aramă rea organizaţiilor de partid au Băiţa, Orăştie şi altele. Dar a-
mestrul î la colectarea laptelui res pentru buna organizare a muncii de persoane. Din repertoriu) corului pundere, de organizarea şi îmbogăţirea Are coasta cea din faţă. reuşit să întreprindă acţiuni de cestea sînt destul de puţine la
de vacă să-l depăşească cu acestei instituţii culturale, mai ales fac parte cîntecele : „Sub al păcii activităţii casei de cultură cu noi for Nevăzuta primăvară educarea lucrătorilor care au număr, marea lor majoritate e-
24.781 litri. că în oraşul Haţeg, activitatea cul- stindard“, „drttec de 1 Mai“, „Cîkitec me de muncă, pe cît de educative, pe După¦care veşnic dor ni-i, contribuit în mod nemijlocit la xistînd doar pe hîrtie, fără a-şi
tural-artistică era destul de anemică. ciobănesc“, „In poieniţă“, etc. Echipa atât de atrăgătoare. Este necesar a se A stropit pe coastă, cornii, îmbunătăţirea condiţiilor de a- atinge scopul pentru care au fost
Printre cetăţenii care sînt in de dansuri, formată din 6 perechi,- lua aci măsuri pentru organizarea Cu flori proaspăte de ceară... provizionare şi deservire a oa create. Ca rezultat al inactivi
frunte la predarea laptelui se Deşi s-au întâmpinat o serie de greu pregăteşte dansuri populare romîneşti, propagandei prin conferinţe şi orien Şi privind aşa minune menilor muncii. tăţii comisiilor culturale de pe
numără Ilie Damian care a pre tăţi (lipsa de local, slabat participare maghiare şi sovietice. La festivalul tarea conţinutului acestora pe teme Peste noapte petrecută, lîngă cooperativele săteşti, re-
dat 442 litri, Ioan Munteanu cu a intelectualilor la viaţa culturală a bienal de teatru, casa de cultură s-a patriotice, ştiinţă popularizată, infor Limba mea rămine m ută; La rezultatele obţinute de a- clamaţiile şi sezisările cumpără
406 litri, Augustin Buruiete, cu oraşului, lipsa de cadre de speciali înscris cu piesa „Sărbătoarea recoltei", mare politică, etc. De uimire n-am ce spune. ceşti lucrători a contribuit şi torilor faţă de salariaţii unităţi
343 litri si alţii. tate, etc.) totuşi, în ultimul timp, ac la care au început deja repetiţiile. munca de educaţie pe care orga lor cooperatiste sînt numeroase.
tivitatea casei de cultură a început Pentru ridicarea nivelului de cu Mai tirziu, spre miezul zilei, nele sindicale au asigurat-o. Au
10NAŞ IULIAN Tot pe lîngă casa raională de cul noştinţe profesionale a instructorilor Din spre deal o fată vine; fost îmbunătăţite unele forme Comitetele sindicale vor tre
tură activează o orchestră de man de echipe de la cămifiele culturale, este Ramură-nflorită ţine ale muncii culturale de masă şi bui să indice obiective precise
doline şi o orchestră- de muzică popu bine. ca în diferite centre din raion, Mina albă a copilei. în direcţia desfăşurării activită
lară şi uşoară în oare au fast recru casa raională de cultură să se ocu aplicate noi metode de atragere ţii culturale. Mulţi dintre acti
taţi instrumentişti amatori din oraş. pe de organizarea echipelor model şi Cum coboară pe cărare, a lucrătorilor în spre a-şi ridica viştii sindicali cred că avînd o
Secţia de învăţămîrit şi. cultură a ra prezentarea de spectacole urmate de O aştept s-o-ntreb de unde nivelul lor politic, cultural şi echipă de dansuri-, un cor sau
ionului, a dotat ou instrumente muzi discuţii, cu participarea instructorilor Are ramul ce-l ascunde profesional ; concursuri „cine o brigadă artistică de agitaţie
cale casa raională de cultură, pentru din- raion. ştie cîştigă“, pe teme legate de este suficient şi că sînt achitaţi
a putea dezvolta activitatea orches Lingă sinul ce tresare. comerţ, .vizionări de filme cu de sarcina muncii culturale. A-
trelor. Activităţii cercului literar şi cercu Dau s-o-ntreb, dar simt că glasul specific din comerţul de stat — ceastă părere este însă complect
lui de artă plastică să L se dea un Să şoptesc abia mă lasă cum a fost de pildă acela orga greşită. Brigăzile artistice de a-
La prima manifestare organizată în caracter permanent, urmărindu-se de Căci frumoasei nici nu-i pasă, nizat la Sebeş cu ocazia rulării gitaţie şi celelalte formaţii cul-
ziua de 21 martie, cu ocazia deschi pistarea şi atragerea în activitatea a- filmului „Intr-un magazin uni tural-artistice trebuie să-şi desfă
derii „Săptămînii Mondiale a Tinere cestor cercuri şi a altor elemente ta Nici măcar nu-nceată pasul. versal“, informări politice cu sa şoare activitatea în jurul unui
tului“, şi-au dat concursul toate for lentate din raion. Drept răspuns l-a mele şoapte lariaţii (în' cadrul U.R.C.C. nucleu, să atingă scopul pentru
maţiile artistice, ale S:asei raionale de Brad), programe ale formaţiilor care au fost create, adică să
cultură. O problemă importantă, care trebuie Drăgălaş căpşor înclină artistice centralizate pe raioane contribuie zi de zi la educarea
să stea în atenţia secţiei de învăţă Arătindu-mi coasta plină sau oraşe, sînt cîteva din forme oamenilor, la ridicarea nivelului
De ctirînd s-a constituit aici şi bi mînt şi cultură, este aceea de a ur înflorită peste noapte. le care au. contribuit la forma lor cultural. Pentru aceasta tre
roul metodic, format din 7 tovarăşi, re mări permanent mo'duT cum se face rea omului nou în comerţul de buie să muncească mai mult ac
crutaţi dintre responsabilii formaţiilor mobilizarea membrilor formaţiilor ar Apoi albă ca o rază stat. Peste 19.000 de volume tiviştii sindicali.
artistice, ai cercului literar şi cercului tistice la repetiţii. Socotim că în a- din cele 9 biblioteci centralizate
de arfă plastică, (Nicolae Sbuchea, ceastă privinţă trebuie să- activeze mai Intră-n sat să dea de veste numără astăzi mai bine de 1.500 Organele sindicale, în activi
Ştefan Gali, Leontin Barbu şi alţii), hotărît Gomitetul executiv al sfatului cititori din comerţul de stat şi tatea lor de viitor vor trebui să
urmînd să-şi întocmească un program popular orăşenesc şi Gomitetul orăşe Că pe şesuri şi pe creste coperatist, organizate fiind şi aibă în vedere şi folosirea justă
de muncă privind îndrumarea meto nesc (J.T.M„ deoarece şi în oraşul Ha acţiuni de masă cu cartea ca : a colţurilor roşii. In multe între
dică a mişcării artistice de amatori ţeg mai sînt mulţi tineri oare în loc Haină nouă se brodează. recenzii, prezentări de cărţi, seri prinderi şi instituţii din regiunea
din raion şi de creaţie a elemente să folosească în mod educativ timpul literare, după-mese de basme noastră, colţurile roşii nu slujesc
lor de la comune şi sate. liber, au alte preocupări nepotrivite.. Dar ce văd mintea-mi întrece pentru copii, lucrătorilor din co cauza pentru care au fost ame
merţ. najate, iar sălile în care îşi au
In planul casei de cultura este pre Dacă organele locale vor. continua Căci nu urme-i lasă paşii; sediul, nu sînt întru totul cores
văzută organizarea de ieşiri cu forma cu şi mai multă hotărîre să îndrume Cu toate realizările acestea punzătoare. S-a uitat că în a-
ţiile artistice la căminele culturale din şi să sprijine activitatea acestei insti Ghioceii, toporaşii , :-C privind educarea şi pregătirea cestea, tinerii şi vî-rstnicii se a-
centrele mai mari. împreună- ou sub- tuţii culturalei avem toată- certitudi salariaţilor din comerţul socia
redacţia voluntară din Haţeg. a zia nea că în scurt timp casa raională de Se ivesc pe unde trece. list şi cooperatist, mai există în dună pentru a pregăti progra-:
rului „Drumul socialismului“, comite cultură din Haţeg îşi va justifica e- regiunea noastră destule unităţi me artistice, pentru a citi şi deci
tul raional' tî.f.M . şi secţia de- învă xistenţa prin contribuţia pe care o Codrii-mbracă zeghe nouă care nu-şi realizează sarcinile că e necesar ca sălile să fie în
ţămînt şi cultură, casa raională de aduce la educarea oamenilor- muncii de plan şi în care salariaţii noş căpătoare şi plăcut amenajate.
cultură participă la organizarea con din acest centru de raion şi ridicarea Şi descintă din izvoare tri mai au o atitudine necivili
cursului literar iniţiat în cinstea zilei calităţii muncii culturale şi artistice zată faţă de cumpărători ; des Munca sindicală în rîndurile
de 23 August. din raionul Haţeg. Cîmpu-ntinde verzi covoare tineretului trebuie de asemenea
fac produse ne-corespunzătoare îmbunătăţită.
Deşi centrul raional Haţeg este des VICTOR MUREŞAN Să le scuture1de rouă. calitativ, aspecte ce atrag după
tul de mic, totuşi sînt posibilităţi corespondent sine chiar sancţiuni penale. Azi, posibilităţi pentru desfă
Şi zărind-o-n zarea luncii şurarea unei bogate activităţi
întovărăşirile agricole. Perseve Este suficient să amintim des cui tura 1-artistice există. Atunci
Cei care sfinţesc ţărîna, pre slaba preocupare a comite de ce să nu ne folosim din plin
renţa şi priceperea,in»,muncă de telor sindicale comerţ-cooperaţie de ele. De ce să nu căutăm ca
care au dat dovadă pînă acţiu Peste haturi dîndu-şi mina din Deva şi Hunedoara (preşe prin îmbinarea distracţiei cu ar
ne face să credem că acest lu dinţi tovarăşii Iosif Cibi şi Ioan tisticul să educăm într-un spirit
Termocentrala tu. I a CombimiiiÎtti chimic nr. 1 se află în plină dezvol cru se va realiza şi încă într-un Gintă simfonia muncii. Pascu) . cît şi lipsa de preocu nou socialist pe lucrătorii din
tare. In prezent se află în funcţiune două turbo-grupuri a cile 3000 kw. In timp cît mai apropiat. pare a conducerilor administra comerţ şi cooperaţie. Pentru a-
momentul de faţă se lucrează la etapa Il-a cînd se vor instala încă două tur O cunosc din cer şi norii tive ale T.A.P.L. şi O.C.L. din ceasta e necesar să-şi unească
bo.grupuri cu o putere mult mai mare faţă de primele. Sînt în curs de insta V, FURIR Şi de frică-i ştiu pe semne. aceste oraşe, faţă de sarcina e- forţele toţi activiştii sindicali
laţie celulele de înaltă tensiune. IN FOTO; Aspect din hala de cazane. Ea cu ramul face semne ducării lucrătorilor din comerţul din comerţ şi cooperaţie.
Ei se cară călătorii. socialist.
LA C R 1C A U Iar cupola cristalină BORDAN IOAN
Se bolteşte-n zări, curată, In regiunea noastră există u-
f a în mai toate satele din re Munca deputaţilor Dar munca desfăşurată de de Soarele sub ea şi-arată nele comisii culturale de pe lin Membru în prezidiul comitetului
giunea noastră şi în satul Cricău putaţi şi comunişti în această Coiful luciu de lumină. gă cooperative, care, în colabo
din raionul Alba viaţa nouă s-a şi roadele ei direcţie nu "s-a oprit aici. Aju Căci şi el, precum reiese regional sindical comerţ şi
făcut simţită. In ultimii ani aici taţi îndeaproape de comitetul co După felul cum zimbeşte,
s-a construit un cămin cultural, Cooperativizarea agriculturii munal de partid, ei au continu O cunoaşte şi-o 'iubeşte cooperaţie
cu o sală de spectacole şi biblio a stat permanent în centrul pre at munca de lămurire a ţăranilor Pe mireasa-ntre mirese.
tecă, iar acum cîtva timp s-au ocupărilor Sfatului popular din muncitori din cadrul circum Numai eu nepriceputul
terminat lucrările de electrifica Cricău. Fiecare deputat s-a pre scripţiilor de a se înscrie în în Beat de dragostea-i ca para,
rea comunei. De asemenea, s-au ocupat de a convinge cît mai tovărăşirile agricole. Şi după Neştiind că-i primăvara
mai făcut şi alte lucrări de folos mulţi ţărani să se înscrie în în numai cîtdva luni de zile de fa Ăş fi vrut să-i gust sărutul.
obştesc ca reparări de poduri, tovărăşire. înfiinţarea celei de a doua în
drumuri etc. tovărăşiri, în satul Cricău s-a TRAIAN F1L1MON
Un accent deosebit însă în a- inaugurat (în ziua de 14 apri
Despre noua viaţă a satului ceastă muncă s-a pus în ulti lie) a treia întovărăşire agrico C O M B A T E R E A Eî
vorbesc şi alte fapte. De curînd mele 5 luni. In urma indicaţiilor lă în care au intrat 133 de fa
în sat a fost inaugurată o a treia primite din partea comitetului milii cu 70 ha. teren. In livezile de pomi din regiunea lui. Aceasta apare în livadă cu fre sîmbure. Acesta reprezintă hra vor verde în jurul pomului. Larvele
întovărăşire agricolă. In ea s-au comunal de partid, comitetul exe Hunedoara prunul reprezintă specia puţin timp înainte de înflorirea pru na preferată de către viermişori. Pru cad odată cu ultimele fructe pe care
înscris 133 familii cu 70 ha. te cutiv al sfatului popular comu Sprijinul comuniştilor — ce are răspîndirea cea mai mare. nului şi rămîne pînă la scuturarea nele atacate se recunosc uşor după le atacă. Ele ies din fructe şi coboară
ren arabil. Astăzi din cele 470 nal în sesiunea sa din luna de Peste 70 la sută din pomii fructiferi în pămînt la diferite adîncimi unde
familii din satul Cricău 440 sînt cembrie 1957, a analizat felul în la baza succeselor sînt pruni. Cu toate că acest procent ultimelor flori din prun. Viespea pru nişte puncte negre plasate spre vîr- îşi ţes un locaş în care iernează.
care se desfăşoară ritmul de este ridicat producţia de fructe ce nului este mică. Are o lungime a ful fructului şi care arată locul de
înscrise în cele trei întovărăşiri cooperativizare a agriculturii. Fără îndoială că rezultatele se realizează este sub puterea de corpului de d-5 mm. (vezi figura nr. pătrundere al larvei (vezi figura nr. Cum combatem acest
agricole existente, lucrînd în co Cu acest prilej s-a constatat că obţinute de Sfatul popular din rodire a pomilor, din cauza unor 1). Timp de cîteva zile se hrăneşte 2). După ce se hrăneşte cu sîmburele dăunător periculos?
mun o suprafaţă de peste 500 există toate condiţiile ca tot Cricău în problema transformă dăunători. Este deci necesar ca
ha. teren arabil, ceea ce repre mai multe familii de ţărani să rii socialiste a agriculturii, sînt toţi pomicultorii să-i cunoască pen fi0J unei prune, larva sapă o galerie de O măsură importantă care dă re
zintă circa 66 Ia sută din supra intre în întovărăşirile agricole. importante. La baza acestor tru a-i putea combate la timpul po ieşire şi trece pe altă prună reuşind zultate bune în combaterea viespei
faţa arabilă a satului. Deputaţilor comunali li s-au pre. succese a stat însă şi faptul că trivit în scopul asigurării unei re ea aeags°a a astfel să distrugă mai multe fructe este executarea arăturilor adinei de
zentat în cadrul sesiunii situaţia în mod permanent comitetul co colte îmbelşugate de fructe. pînă cînd ajunge la maturitate (vezi toamnă în livezile de pruni. In li
In satul Cricău toţi membrii de din fiecare circumscripţie. munal de partid (secretar tov. M \u îu 5 figura nr. 3). vezile plasate pe teren înerbate se
partid şi deputaţii sînt înscrişi Ariton Pleşa) a îndrumat şi Printre aceşti dăunători este sapă în jurul pomilor. Cu această
într-una din întovărăşirile agri Cunoscînd situaţia din circum sprijinit munca deputaţilor. Pe şi viespea neagră a prunu cu polenul florilor de corcoduş, sau L arv a pârâ&îacl f^ u c lu ocazie o parte din cocori (locaşul în
cole. scripţii, deputaţii au primit sar riodic comitetul executiv al sfa cais care înfloresc înaintea prunilor * Ô.fôcfef care se găseşte larva) sînt scoşi la
cina de a se ocupa cît mai in tului popular a informat comite In filmul tehnicolor „Serena şi care la apariţia florilor de prun suprafaţă şi astfel larvele mor.
începutul şi primele tens de atragerea ţăranilor mun tul de partid despre felul cum da mexicană“, avem minunatul se găsesc în faza de scuturare. Oda Fructele care au fost atacate cad
rezultate citori în întovărăşire. încă din se desfăşoară munca. Mai mult prilej de a urmări pe ecran în- tă cu înflorirea prunilor viespea trece la pămîof formînd un adevărat co- Cete mai eficace şi mai practice
primele zile hotărîrile luate în chiar, comitetul comunal de mănunchiată armonios o bogată pe florile acestora. După o perioadă rezultate le dau însă stropirile. A-
Ca orice început şi aici primii sesiune au început să prindă partid a cerut în cadrul unei şe şi îneîntătoare culegere muzi de hrănire de cîteva zile are loc ceastă lucrare trebuie să fie execu
paşi spre cooperativizarea agri viaţă. In primul rînd deputaţii dinţe plenare, ce a avut loc la cală şi coregrafică din folclorul împerecherea şi apoi depunerea ouă- tată cînd prunii au început să-şi scuture
culturii au fost mai anevoioşi. In care nu erau înscrişi în întovă mexican. lor. G femelă depune pînă la 100 florile, mai precis cînd peste un
anul 1952, la îndemnul organi răşire şi-au făcut cereri. începutul acestui an, ca tov. ouă pe frunzuliţele din jurul florii sfert din flori s-au scuturat. Stro
zaţiei de partid, prin munca poli Ioan Bora, preşedintele sfatului Varietatea melodică şi ritmică sau pe cupa care susţine floarea. La pirile le putem face cu unul din ur
tică desfăşurată de comunişti şi Intr-un timp relativ scurt, de popular comunal să prezinte o se desfăşoară in jurul unei dra 10-15 zile după depunerea ouălor a- mătoarele produse : exatox 20 în con
deputaţi, 27 de familii cu 22 ha. putatul Ioan AAădăraş a lămurit informare scrisă asupra muncii me sentimentale a tinerilor cîn- par. larvele. Ele sînt mici şi de cu centraţie de 0,15 la sută (150 grame
au format întovărăşirea agricolă opt familii de ţărani muncitori ce o desfăşoară deputaţii în di tăreţi Ana Rios şi Tomas Rivas. loare gălbuie. La apariţia lor prunii produs la 100 litri apă), DDT emul-
care s-au înscris în întovărăşi recţia transformării socialiste a şi-au scuturat toate florile. Larvele sionabil şi HCH emulsionabil sub
„Vasile Roaită". Primul an de re, iar deputata Doina Şeican a agriculturii. Hotărîrile luate în Filmul rulează la cinemato se îndreaptă către vîrful tinerelor formă de Tarsol sau Lindan, în
muncă s-a soldat cu rezultate lămurit trei familii. Printre a- cadrul şedinţei au îndrumat în graful „Filimon Sirbu“ din De fructe şi încep să sape galerii în concentraţie de OL—0,6 la sută
mulţumitoare. Cu fiecare an însă ceştia se numără Traian Joldoş mod concret munca de viitor va pînă la 8 mai a.c., şi in con prune pentru a intra în interior că- (500—600 grame produs la 100 litri
recoltele au fost tot mai îmbelşu. lui Cornel care s-a înscris cu o dîndu-i un nou impuls. tinuare va rula pe ecranele altor apă).
gate. In anul trecut de pildă, în suprafaţă de 1,43 ha., Petru cinematografe din regiune.
tovărăşiţi! au obţinut o producţie Roşu lui Izidor cu 3,31 ha. şi De asemenea, în munca lor Pentru a combate în acelaşi timp şi
medie la hectar de 1.850 kg. grîu alţii. în circumscripţii, deputaţii au diferite boli ale prunului cum s în t:
şi 2.800 kg. porumb. simţit în permanenţă sprijinul şi pătarea roşie şi ciuruirea frunzelor,
In urma acestei munci susţi îndrumarea comuniştilor. putem să facem o soluţie de zeamă
Rezultatele muncii în comun nute s-a reuşit ca în primele bordeleză în concentraţie de 0,5 la
erau urmărite cu mult interes de luni ale acestui an încă 134 fa -k sută în care să introducem unul din
ţăranii muncitori din sat. Aceste milii să formeze o nouă întovă insecticidele arătate mai sus în can
rezultate îi conVingeau tot mai răşire agricolă cu o suprafaţă Succesele obţinute sînt re tităţile indicate.
mult de superioritatea muncii în de 95 ha. Important este faptul marcabile. Ele nu mulţumesc
comun. Mulţi din ei au cerut la că la constituirea acestei înto însă pe deplin deputaţii şi co Executând combaterea viespei ne
vărăşiri nu s-a făcut nici un muniştii de aici. Dorinţa lor este gre vom asigura o producţie bună de
îndemnul deputaţilor şi comuniş schimb de teren. ca întreg satul să fie înscris în fructe. Pentru stropiri şi mai ales la
tilor să fie primiţi în cadrul înto prepararea soluţiilor este neapărat
vărăşirii agricole. Astfel, în LIJE A necesar să cerem sprijinul tehnicie
următorii ani întovărăşirea a nilor şî inginerilor agronomi.
crescut cu noi familii, numărînd In centrul oraşului Lupeni se pată mare vorbeşte de neglijen
astăzi 215 familii care lucrează ridică mindru palatul cultural. ţa celor ce nu se preocupă de re Inginer LEFTER GHEORGHE
o supiafaţă de 172 ha. teren a- Un timp a fost bine întreţinut. pararea acoperişului ce s-a stri cercetător la staţiunea experimen
rabil. In anul 1957, interiorul palatu cat.
lui a fost spoit şi vopsit. Acum tală pomicolă Geoagiu.
Comunişiii şi deputaţii din sat însă, clădirea nu se mai bucu Comitetul de întreprindere al
nu s-au oprit aici. Printr-o sus ră de aceeaşi îngrijire atentă. minei din Lupeni trebuie să ia
ţinută muncă politică ei au că Sus, în colţul stîng al zidului problema in serios.
uta. să convingă şi pe alţi ţă
ce desparte sala de scenă, o GR. GOANŢA
rani muncitori să intre în forme
cooperatist-agricole, corespondent
