Page 15 - 1958-05
P. 15
Nr. 1052 DRWMüE SOCIALISMULUI ? aer. 3
WílAYA BE IP â J B H ü B s-a materializat de curînd cind Organizaţie Sectorul de transport
comuniştii din organizaţia de
si-a
Candidatul de partid bază, la cererea lui, l-au primit A.V.S.A.P. activă activitatea
în rîndul candidaţilor de partid. Sectoarele de transport din
—Ziua aceea — mi-a mărtu CALAN. (de la subredacţia cadrul exploatărilor miniere sînt
noastră voluntară). — Pînă a- pârghii importanţe de care de
August 1954. La atelierul e- şuri, manuale de specialitate risit el — n-o s-o uit niciodată. cum cîteva luni de ziilfe, despre pinde in mare măsură activita INTERVIU CU TOV. ING. PETRU a muncit mult şi merită numai
sau lucrînd în atelier sub privi Atunci mi-am dat mai mult de- activitatea organizaţiei AVSAP. tea productivă a oamenilor. De laude. De asemenea, noi ne-am
lectric al sectorului V de la mina rile părinteşti ale maistrului său cit oricînd seama de faptul că de la uzina „Victoria“ Călan nu felul cum se organizează trans STOICA, ŞEFUL SECTORULUI IV preocupat şi de remedierea pe
Vulcan a sosit un tinăr absol Francisc Dobner care-i împărtă între astfel de oameni merită se putea spune multe lucruri portul în subteran şi de buna cit posibil, a avariilor la loco
vent al unei şcoli profesionale şea din bogata lui experienţă. să lucrezi cu tragere de inimă, bune. Membrii comitetului ma funcţionare a maşinilor de ex TRANSPORT DE LA MINA VULCAN
de la oraşul Stalin. să dai tot ce poţi. De fapt m-am nifestau multă delăsare. In ca tracţie (la transportul pe puţ), motivele electrice cu trolei şi a-
...îmi aduc aminte că intr-o zi şi angajat să fac acest lucru şi drul unei şedinţe a comitetului depinde în mare măsură creş unde o parte din „goale“ erau cumulatori. Noi am regle
Un omuleţ mic de statură, cu l-am întîlnit pe Cornel Moluşan n-am să precupeţesc nimic pen de partid al uzinei, s-a analizat terea producţiei de cărbune. Cele îngrămădite la brigăzile care nu mentat şi transportul materiale
ochi adinei şi pătrunzători, plin bobinînd un rotor de la explo- tru a-mi respecta angajamentul. această situaţie luîndu-se măsuri mai multe neajunsuri pe care aveau locul de muncă puşcat, a- lor şi a „goalelor“ din cadrul
de elan. Din primele zile a iost zor. Era prima lui lucrare de de înlocuire a vechiului comitet le intîmpină brigăzile de mi cestea nefiind Întrebuinţate ore puţurilor şi la haldă.
repartizat ca bobinator, intrucit acest fel. L-am întrerupt din lu AUREL HOZU A.V.S.A.P. De atunci, activita neri, se ivesc în asigurarea cu întregi. In acelaşi timp, multe • ÎNTREBARE: Ce măsuri vă
pentru aceasta s-a pregătit in cru şi i-am pus întrebarea : tea a început să se învioreze. vagonete goale şi material lem brigăzi care deja puşcaseră, nu propuneţi pe viitor ?
şcoală. de la subredacţia noastră-Vulcan nos, a acestora. aveau vagonete goale. De ase
Cresc rîndurile menea, aceste vagonete nu erau RĂSPUNS : împreună cu con
începutul meseriei n-a fost — Ce crezi Corneluş, ai să Vieagitaţie Această problemă, la mina repartizate în mod raţional. ducerea exploatării şi in special
deloc uşor. Cornel Moluşan, căci reuşeşti să faci şi această trea membrilor Vulcan, a fost rezolvată în cele cu tov. Iosif Cotoţ, şeful exploa
aşa-1 chema, lucra cu o oarecare bă ? mai bune condiţiuni. Pentru a ÎNTREBARE : Care au iost tării, am studiat în mod amă
cunoaşte mai îndeaproape felul măsurile luate de conducerea nunţit problema modificării sis
timiditate. Ii era frică să nu Moluşan se uită la mine, apoi vizuală cum a muncit sectorul de trans sectorului pentru reglementarea temului de haldare. Noul sistem
greşească, să nu facă vreo lu la piesă, se gîndi puţin şi în port, am cerut tov. inginer Pe transportului ? va fi compus dintrun dispozitiv
tru Stoica, şeful sectorului, să
crare de proastă calitate. Cunoş cele din urmă îmi sp u se: Cunoscut fiind faptul că un Una din primele preo răspundă la cîteva întrebări : RĂSPUNS: Principala preocu de culbutare a vagoneţilor obiş
tea el multe taine ale meseriei, —Fără îndoială că da. E cam mijloc deosebit de eficace în cupări ale noului comitet pare a noastră a fost îndrepta nuiţi, în vagoneţi basculanţi, pe
însuşite in orele de practică la mobilizarea muncitorilor la în A. V. S. A. P., de la ' uzina ÎNTREBARE : Ce greutăţi aţi tă in primul rînd spre buna a- baza unui circuit închis.
şcoală, dar parcă aici nu era migăloasă lucrarea dar fiţi si deplinirea planului de producţie „Victoria“ Călan a fost aceea intim pin at în ceea ce priveşte provizionare cu „goale” a bri
tot atit de sigur pe ele ca la guri că am s-o fac. Şi s-a ţinut a creşterii numărului de membri transportul ? găzilor de mineri. Pentru aceas ÎNTREBARE : Şi, care sînt a-
şcoală, intre colegii lui. Sim de cuvint. Din mina lui a ieşit îl constituie agitaţia vizuală, Co ai organizaţiei. In urma unei ta, noi am studiat posibilităţile vantajele acestui sistem ?
ţea privirile tuturor celor din şi de data aceasta un lucru bun. mitetul de partid de la mina A- munci organizate s-a reuşit ca RĂSPUNS: In primul rînd, reale de producţie ale sectoare
atelier îndreptate numai spre el ninoasa a luat măsuri de orga în timp de 5 luni să se obţină eşalonarea transportului nu se lor şi am eşalonat transportul în RĂSPUNS: Tn primul rînd,
şi asta îl făcea să se simtă ...Anii au trecut. Tinărul nos nizare a unei vii agitaţii vizuale rezultate îmbucurătoare. Astfel, făcea în raport cu situaţia locu raport cu necesitatea acestora. se face o economie de material
stingherit. Dar, încetul cu înce tru s-a maturizat. Intre timp a legate de ziua de „1 Mai“, Ziua pe întreaga uzină au fost înscrişi rilor de muncă, prin faptul că De un real folos în această pro lemnos in proporţie de 100 la
tul, greutăţile inerente orcărui devenit utemist. Şi încă ce ute- internaţională a oamenilor mun încă 400 noi membri. Aşa de maistrul de transport nu cunoş blemă a fost faptul că cele pes sută. Linia de cale ferată se va
începui au fost învinse. Tinărul mist. Fruntaş în producţie, frun cii. pildă, la serviciul transporturi, tea situaţia locurilor de muncă te 200 de vagonete care erau monta pe panouri şi traverse
bobinator a reuşit să devină in taş la învăţămintul politic, în au fost înscrişi 200 de membri, şi nu erau controlaţi de către scoase din circulaţie, au fost re metalice, redueîndu-se o parte
scurt timp un meseriaş de frun toate acţiunile întreprinse de or Astfel, la locurile de muncă iar la seriviciul pază şi pompieri şeful de sector. Cele mai multe parate în cel mai scurt timp de dimposturile neproductive, uşu-
te. Şi nu întîmplăior. Majoritatea ganizaţie şi model de compor au fost expuse lozinci mobiliza toţi salariaţii sînt membri neajunsuri existau la sectorul I, atelierul de reparat vagoneţi, rîndu-se efortul muncitorilor şi
timpului pe care-1 avea liber şi-l tare. toare care cheamă pe muncitori orizonturile 630 şi 590 şi la sec condus de maistrul Simion Stra în acelaşi timp, va fi mărit nu
petrecea studiind diferite bro- să lupte pentru obţinerea de re A.V.S.A.P. torul II orizonturile 630 si 555, ja, fiind daţi în producţie. Vreau mărul de vagoneţi culbutaţi, pu-
Toţi muncitorii, tineri sau zultate cît mai mari în proce să arăt că echipa de reparaţii,
vîrstnici, îl iubesc şi-l stimează. sul de producţie, să aplice cu Activitatea cercurilor Peste cîteva zile se împlinesc 8 ani condusă de tov. Ioan Romoşan, tîndu-se astfel asigura „goale"
Aprecierea unanimă a acestora de la introducerea în ţara noastră, din cit mai multe şi'materiale, gru
s-a îmbunătăţit iniţiativa Uniunii Tineretului Muncilor, pelor noastre de mineri.
---------------------------- ©»• succes iniţiativa minerului Tuca- a complexului sportiv Gala pentru
Muncă şi Apărare a Patriei (G.M.A.). DUMITRU ALBESCU
Grija faţă de tinerei ciuc pornită chiar de la această Tn acest răstimp şi In regiunea Hune
mină. La locuri vizibile au fost doara s-au înregistrat succese¦destul corespondent
de importante în ce priveşte mobili
în centrul atenţiei expuse peste 30 panouri de ta Pentru o pregătire multilate zarea tineretului şi a oamenilor mun
blă vopsite în -roşu şi albasru cii pentru a se pregăti în scopul de a
pe care sînt scrise îngrijit lo rală a membrilor A.V.S.A.P. în cuceri insigna F.G.M.A. şi G.MA. gra
dul I. şi II. S-a ajuns ca în prezent
De ia alegerea organelor con lize, a reieşit că contribuţia tine zinci şi chemări legate de 1 Mai. cadrul uzinei au fost organizate să avem in regiune un număr consi
derabil de purtători de insigne.
ducătoare U.T.M., la uzina rilor la îmbunătăţirea muncii La gazetele de perete sînt scri în acest au o serie de cercuri şi -9©©®-
'Acest lucru ne dovedeşte că a exis
„Victoria-“ Ga lan şi pînă în pre culturale este cu totul sub posi se şi expuse de asemenea arti cursuri de specialitate, care sînt tat preocupare din partea organizaţiilor
U.T.M., a colectivelor sporlme, iar ti-
zent, s-au obţinut o seamă de bilităţile pe care organizaţiile cole care popularizează succe frecventate de un mare număr B. I . I
rezultate în direcţia întări de tineret le au. A reieşit de ase sele obţinute de brigada mine de elevi. Astfel, cursul de radio-
rii vieţii de organizaţie
U. T. M. In procesul de menea că această lipsă poate fi rului Tucaciuc şi de alţi mineri telegrafie este frecventat de 25
producţie tineretul dă dovadă de
mai muila disciplină. Dacă îna atribuită şi organizaţiilor de fruntaşi din cadrul exploatării, cursanţi. In cadrul cercului au neretul nostru a participat cu mult ceri insigna. Este necesar să se prelu
inte mai erau unii tineri care entuziasm la concursurile organizate creze din nou regulamentul complexu
făceau absenţe nemotivate, în partid din cadrul uzinei care care obţin rezultate remarcabile. fost predate pînă acum, un nu pentru cucerirea insignei. lui G.M.A. în adunări sau diferite şe
dinţe ale organizaţiilor de bază U.T.M.
prezent numărul acestora s-a re n-au controlat îndeajuns activi Merită a fi subliniat şi faptul măr de 15 lecţii. O rodnică acti Cu toate succesele obţinute in aceas sau ale colectivelor sportive.
dus ia zero . .A crescut de ase tă perioadă, s-a constatat din munca
menea numărul fruntaşilor tineri tatea organizaţiilor de U.T.M,, că pentru a da un caracter săr vitate se desfăşoară şi la cercul practică, că activitatea complexului spor In această perioadă, irebuie desfă
în producţie la 103, faţă de anul tiv G.M.71., în regiune nu se desfăşoară şurată o largă muncă de popularizare
trecut cind numărul lor era de din secţii, felul cum acestea se. bătoresc întregii comune, comi de automoto. Pînă acum cei 40 la un nivel satisfăcător cerinţelor nou a complexului sportiv G.M.A. prin toa
abia 80. lui sistem de organizare a mişcării te mijloacele şi metodele care ne stau
ocupă de mobilizarea tinerilor tetul de partid şi condhcerea de elevi ai acestui cerc au par sportive. In majoriiaiea colectivelor şi la dispoziţie.
Adunările de organizaţie raioanelor, complexul sportiv G,M.A.
U.T.M. se ţin cu mai multă re la activitatea culturală.- exploatării a ajutat sfatul popu ticipat la un număr de 18 lecţii a fost uitat. Nu se mai organizează Pentru asigurarea bazei materialei
gularitate şi ceea ce merită să concursuri de trecerea probelor, aceas. in special penlru cursele cu obstacole
fie subliniat este că acum se lar comunal, confecţionînd un teoretice şi practice. Cursanţii ta făciridu-se mai mult in şcoli şi uni G.M.A., este necesar ca sfaturile popu
număr de peste 15 panouri trans tăţile militare şi de construcţii, fără a lare să asigure la cererea colectivelor
Pentru înlăturarea lipsurilor versale pe care sînt scrise lo- acestui cerc sînt împărţiţi pe se impulsiona activitatea G.M.A. in sportive, materialul lemnos şi chiar te
existente, comitetul de partid a .zinci cu caracter permanent sau rîndurile muncitorilor din întreprinderi, renul pe care să se poată instala
legate de Ziua internaţională a două categorii: începători şi cursa. Colectivele sportive pot asigura
adoptat unele hotărîri menite să oamenilor muncii. Aceste pano
ducă la întărirea întregii activi perfecţionaţi.
tăţi a organizaţiilor de U.T.M.
Mult interes la pregătirea
cursanţilor, depun tovarăşii ins
GHEORGHE A1AGUREANU uri sint fixate pe străzile Ani- tructori Eduard Coloţiu, Ioan
corespondent noasei. Berevoescu, Gheorghe Boţa şi
dezbat cele mai importante pro- -0©- alţii.
I. CRAŞCA
bieme privind munca cu tinerii. P riîej de discutare şi lăm urire sau în rîndul celor de la sate. Cei confecţionarea curselor prin muncă vo
A crescut simţul tinerilor faţă de care aucucerit insignele G.M.A. nu-şi luntară sau alte mijloace locale. Fie
practicarea sportului la care a problemelor neînţelese Oamenii §-m finii ic c u t ii! trec probele pentru reconfirmarea cali care colectiv sportiv care deţine o ba
participă un număr tot mai
tăţii de purtător. ză sportivă (stadion) este obligat să
mare. Pentru încheierea cu succes a bleme au fost organizate în dar stalul i i ! Mai exisfă raioane ca 'Alba, Brad, aibă construită şi o cursă cu obstacole
Hunedoara, care nu au realizat în tri G.M.A., iar baza sportivă va fi pusă
Cu toate rezultatele obţinute, anului de învăţămînt de partid cercurile şi cursurile de învăţă-
Anul trecut cetăţenii din coimina tul că pentru electrificarea în întregi mestrul I al anului 1958 nici un pur la dispoziţia celor ce doresc a-şi irece
în activitatea tineretului sînt de la sate, cabinetul de partid mînt din comunele şi satele
Galda de Jos, au hotărît în cadrul unei me a satului mai trebuie procuraţi tător al insignei G.M.A. probele (de două ori pe săptămină:
încă unele lipsuri care trebuie Hunedoara a organizat diferite Cristur, Băcia, Răpoltu Mare, Avînd în vedere aceste lipsuri şi în se recomandă lunea şi joia).
neapărat lichidate. înlăturarea consultaţii cu ocazia cărora s-au Streisîngeorgiu şi altele. adunări populare să electrifice comu încă 455 de stîlpi pentru care nu s-a
acestora constituie o preocupare discutat probleme c a : despre scopul înviorării activităţii G.M.A. in Este necesar ca in perioada ce ur-
de seamă pentru comitetul de clase şi lupta de clasă, proble Aceste consultaţii au fost fă na. Tot atunci ei s-au oferit ca pentru luat nici o măsură. Deşi cetăţenii in regiunea noastră, duminică 20 aprilie , mează să se plină un accent mai mare
partid de la uzină. In acest scop me în legătură cu consfătuirea cute de către activişti de partid a.c., la sediul U.C.F.S_ regional, s-a
în ziua de 18 martie comitetul de la Constanţa, despre sateliţii şi tovarăşi din întreprinderi şi procurarea tuturor materialelor să con sistă mereu asupra acestui lucru to organizat o consfătuire G.M.A. la care pe organizarea concursurilor de atlet
de partid a analizat în cadrul artificiali, apariţia şi originea o- instituţii bine pregătiţi, ca tov. au participat preşedinţii comisiilor ra şi înotător, precum, şi trecerea pro
mului, probleme în legătură cu Aurel Micleanu, şeful secţiei de tribuie fiecare locuitor, în raport de tuşi tovarăşii din comitetul executiv şi ionale G.M.A., şi activiştii sau tehnici belor G.M.A' în cadrul întrecerilor cW
unei plenare activitatea Comite situaţia internaţională, proble învăţămînt şi cultură a sfatului enii din unele colective mai mari care ocazia spariachiadei de vară a tineretu
me privind organizarea muncii popular raional Elunedoara, ing. posibilităţi cu anu- ..... comitetul de cons- se ocupă cu problema complexului spor lui sau a a lh r competiţii de masă.
tului U.T.M. în direcţia mobili în G.A.C. şi în întovărăşiri, Iuliu Vernichescu de la Atelie tiv G.M±A. La această consfătuire au
etc. rele C.F.R. Simeria, Nagy Kolo- mite fonduri băneşti. - trucţie, stau pasivi. fost dezbătute o serie de probleme pri Trebuie luaie de asemenea măsuri ca
zării tinerilor de a participa ac man, maistru la atelierele C.F.R. vind îmbunătăţirea activităţii în cadrul fiecare cetăţean care a cucerit insig
Consultaţii asupra acestor pro Simeria si alţii. Cît priveşte execu NOTA Probabil că pe cei complexului G.M.A. stabilindu-se sarci na G.M.A. să-şi treacă cele 5 proble
tiv la viaţa culturală a între nile pentru anul 1958. 'Astfel de con (gimnastica, cursa cu obstacole, cros şi
V Y Y ^'* tarea lucrărilor şi ' *1 1¦~ - - - ¦ ..... - din comitetul exe sfătuiri la nivelul raioanelor vor or 2 probe la alegere) pentru a cuceri
prinderii. Cu prilejul acestei ana ganiza şi U.C.F.S. de la raioane pînă insigna de reconfirmare a calităţii de
transportul materialelor s-a stabilit ca cutiv nu-i mai interesează cerinţele la data de 10 mai 1958. purtător, în scopul asigurării continui
tăţii exerciţiilor fizice şi menţinerea an
acestea să se execute numai ^ prin cetăţenilor atîta timp cît ei şi-au tras Din dezbaterile consfătuirii au reieşit trenamentului.
o serie de sarcini privind munca de
muncă voluntară. deja lumină electrică în localul sfa viitor. Astfel, se impune ca în viitor să Colectivele sportive şi organizaţiile
existe o mai mare preocupare atît din U.T.M. au datoria să desfăşoare o lar
Cei treifactori poştali La început toate lucrurile au mers tului, de la grupul electrogen al gos partea organizaţiilor U.T.AL, cit şi din gă muncă de mobilizare a tineretului la
bine. Cetăţenii au căutat să-şi achite podăriei de stat. Noi însă sîntem de partea colectivelor sportive şi organe trecerea normelor G.M.A. La fiecare
Oficiul P.T.T.R. Simeria nr. 2 este Aici s-a calificat şi tot aici a simţii cu seamă în preajma sărbătorilor, pe sumele de bani stabilite de adunare. părere că atît comitetul executiv cît şi lor lor raionale, penlru pregătirea ti loc de muncă să fie o preocupare ca
cunoscut de mult ca un oficiu ce lu pentru prima dată bucuria meseriei fraţii Tăgirţă îi poţi vedea in tim Cei din satul Oiejdea s:au dovedit a comitetul de construcţie trebuie să ţină neretului şi oamenilor muncii în scopul să existe cît mai mulţi purtători ai in
crează bine. întreaga corespondenţă de poştaş. Tot la acest oficiu lucrea pul lor liber ajutîndu-şi colegii de fi /nai harnici. Ei au plantat deja stîlpii cent de cerinţele cetăţenilor care au de a-si trece normele G.M.A. si a cu- signei G.M.A.
poştală a oraşului ca şi a satelor ză şi cei doi fraţi ai săi Ioan şi Ni- muncă din biroul de tranzit, pentru pe c lungime de 8 kilometri atît în ştiut să-şi respecte în întregime anga
aparţinătoare, telegramele şi presa colae Tăgirţă, care la fel sint factori ca mesageriile să plece cu primul sat cît şi pentru reţeaua de legătură. jamentul. Gele două organe trebuie să G. POPANDRON
sint distribuite de patru factori poş poştali. ' tren. ia măsurile corespunzătoare' pentru ur Instructor regional al U.C.F.S.
tali şi cifioa agenţi comunali. Acest Şi locuitorii satului Galda ar fi fă gentarea electrificării satului. Gu atît
lucru nu numai că nu este simplu, Pentru bum calitate a muncii de Cerîiid părerea tov. Avram Gheor cut mai mult în problema electrificării mai mult cu cît această situaţie în
dar mai implică pe lingă conştiinţa pusă de ei, Oficiul P.T.T.R. Simeria, ghe, dirigintele oficiului, asupra fra dacă Comitetul executiv al sfatului curcă lucrurile şi în comuna Gricău,
se mindreşte cu asemenea poştaşi. ţilor Tăgirţă să ne spună care e mai popular s-ar fi ţinut de cuvînt. Cetă unde lucrările s-au terminat şi unde
ţenii de aici şi-au achitat sumele de oamenii aşteaptă ca vecinii să-şi facă
bani stabilite, au lucrat la fasonarea porţiunea de lucrări.
a 250 de stîlpi şi la transportul lor în sat,
au transportat 200 kg. sîrmă pentru h MANEA
de poştaş şi eforturi susţinute ca Cind pornesc la treabă între ei e o bun, zlmbind cu subînţeles a răspuns: reţea etc. După cum se vede lucrurile \O meserie de b aza şi altele ajutătoare
scrisorile să ajungă cit mai repede adevărată întrecere. Fiecare vrea să — ALaş putea preciza care din ei porniseră pe un făgaş bun. De la un
la destinaţie. Dimineaţa cind se îm fie primul. Cind e vorba de abo. timp însă, comitetul executiv (preşe
parte corespondenţa pentru plecarea namenie la ziare, nu s-ar putea spu e mai bun că in fiecare lună unul dinte tov. Sigismund Popa) şi comi
e mai bun ca ceilalţi şi iot zîmbind
in cursă, mai întotdeauna ii poţi ne care dintre, ei va face mai multe. a continuat: tetul de construcţie (preşedinte tov. Cînd eşti tînăr, vrei să ştii multe pe ecran filmele cinematografului tarea Iui trebuia un meseriaş destoinic ^
Ovidiu Ionaş) au început să neglijeze
auzi pe factori: Dacă in luna martie Tăgirţă Ioan a — Aş putea totuşi preciza că şi parcă atunci nimic nu-fi poate „Ilie Pintilie" din oraş, şi priceput. Cine putea fi mai indi-
— Astăzi eu am să fiu primul care făcut mai multe, apoi în luna apri tov. Tăgirţă Ştefan este cel mai iu lucrările de electrificare. Spre exemplu, sta în cale. La Atelierele C.F.R. Si- Ani în şir a lucrat ca operator de cat pentru aceasta decît tovarăşul
mă întorc din cursă. lie l-a întrecut fratele său. Datorită te de picior dintre ei. Şi intr-adevăr cei 250 de stîlpi căraţi cu atîta trudă
şi muncii lor Oficiul P.T.T.R. Sime merge pe stradă ca o sfidează. El de către cetăţeni, încă din toamna tre meria tineretul este un stîlp de nă- cinematograf (asta bineînţeles în a- Moguţ. Conducerea Atelierelor C.F.R.
Desigur socotelile lor sint în func ria a reuşit ca in tuna martie să-şi ştie un singur lucru: trimiterile cută, stau şi acum înşiraţi pe uliţele
ţie de numărul de scrisori sau ziare depăşească planul valoric la abona P.T.TÎR. trebuie să ajungă cit mai j satului, fără a se lua măsuri pentru dejde în realizarea planului de re- fără de orele de serviciu) dar omul i-a încredinţat aparatul şi !-a cerut
pe care trebuie să le distribuie. De mente cu, 53,2 la sută. repede la destinaţie. plantarea Ic-r. Nu mai vorbim de fap
pildă sint săptămîni cind un factor paraţii a locomotivelor. cînd cunoaşte ceva vrea să ştie şi autorizarea de la Departamentul
poştal împarte peste 3.000—4.000 de In perioadele de trafic forte şi mai M. SABIN
corespondenţe diferite. Emil Moguţ, electrician, este unul mai mult. Cu trei ani înainte îl gă- C.F.R. Acum îl poţi găsi lucrînd cu
A
din zecile de tineri cu care se mîn- sim urmînd cursurile de şofer, grade- sîrguinţă la defectoscopul ultrasonic,
dreşte conducerea atelierelor C.F.R. le I şi II, iar mai pe urmă gradul descoperind toate fisurile^ incluziuni-
La înfăţişare nu este un om prea so- III (şi această profesiune a învăţat-o le, suprapunerile şi porii din mijlo-
Uită bucurie nu aduc ei cind im- 5 S P O R T LA H A Ţ E G lid, dar la treabă ţine piept cu ori- tot în timpul liber). Cînd a luat cu! osiilor de vagoane,
part scrisorile / Şi cu cită nerăbdare ^
care altul. De abia în anul acesta carnetul de conducere nu s-a gindit pină s§ lucreze ta defectoscopul )
este ¦aşteptat poştaşul fie de mama '
ce aşteaptă veşti de la copilul ei din } Duminică 27 aprilie a.c., în împlineşte 26 de ani. Pentru meseria că va fi de folos şi întreprinderii unde ultrasonic a fost conducătorul brigă- >
armată, fie de fala cu orbajii îmbu oraşul Haţeg, în faţa- unui nu
joraţi ce stă ascunsă după perdea meros public s-au desfăşurat mai de electrician s-a pregătit la şcoala lucrează. Mai tirziu însă îmbolnă- zii jg producţie a tinerilor din Ale- )
spre a ieşi „Iniimplător" Ia fereastră multe competiţii sportive. A fost
cind ii va da poştaşul scrisoarea de mult apreciat concursul moto de profesională C.F.R, din localitate. De vindu-se tov. Bonta loan, unul din- Herul electric. Lună de lună, brigada
la iubitul ei. îndemînare. Pe primele trei lo
curi la acest concurs s-au clasat pe atunci, cu firea lui iscoditoare şi tre cei mai buni şoferi de la Atelierele sa a fost clasificată printre brigăzile
Poate tocmai aceste sentimente il următorii concurenţi: 1 Cornel
fac pe Ştefan Tăgirţă curier telegra Debucan, 2 Gheorghe Fekete şi mereu curios să afle de ce un lucru C.F.R., fov. Emil Moguţ l-a înlocuit, fruntaşe.
fic să meargă pe stradă mai iute ca 3 Anton Sekely.
orice trecător. El ştte că in fiecare este aşa şi altul în altfel, a căutat Cînd i-a dat maşina în primire şo- Ani în şir a fost mereu membru
telegramă, in. fiecare scrisoare expres, La concursul de tir, cei mai să pătrundă cît mai adine tainele ferul Bonta i-a sp u s: în biroul organizaţiei de bază U.T.M
mandat telegrafic, sau aviz telefonic, buni s-au dovedit a fi trăgătorii electricităţii. Terminîndu-şi ucenicia ca şi în comitetul U.T.M. pe atelier.
se ascunde bucuria, uneori chiar şi Nicolae Munteanu, Ladislau şi lucrînd ca meseriaş, în scurt timp — In dumneata am toată încrede- Acum este membru de partid. Acest
tristeţea, cu alte cuvinte pecetea re ITaidu şi Viorel Suciu, iar locul a ajuns unul din electricienii de bază rea şi sînt sigur că voi găsi maşina tînăr blond cu ochi albaştri şi plin
laţiilor dintre oameni. Şi de aceea I la fete a revenit trăgătoarei ai Atelierelor şi cunoaşterea cît mai aşa cum am lăsat-o. Şi intr-adevăr de modestie, veşnic vrea să ştie tot
şfirite irebuie să ajungă cil mai re Elena Puchin. bine a acestei meserii a dus de bună cînd s-a reîntors după un tratament mai mult. Şi cînd vine acasă de la
pede. seamă la dorinţa de a afla şi alte medical de cîteva săptămîni în şir,
In clişeu . Aspect de la lucruri. Aşa se explică - fapiul că şi-a găsit maşina în cea mai lucru găseşte întotdeauna timp pentru
Tov. Tăgirţă lucrează la Ojicnii concursul moto de îndemînare. numai la 18 ani mai era stăpîn pe perfectă stare de funcţionare, a studia, pentru a se ocupa de cava :
P.TT.R. Simeria de aproape doi ani.
N. SBUCHEA In anul acesta la Atelierele O.F.R.
o altă meserie : aceea de operator s-a montat un aparat destul de com- Acum tov. Moguţ, care este calificat
de cinematograf. îndeletnicirea aceas- plicat: un defeotoscop ultrasonic, în patru meserii, este şi radio-amator.
ta i-a plăcut mult şi de aceea după (aparat pentru aflarea der 'elor de S. A1UNTEANU
orele de serviciu venea să transpună la osiile vagoanelor). Pentru manipu- (de ta subredacţia noastră voluntară)
(de la subredacţia noastră voluntară)
