Page 16 - 1958-05
P. 16
Pag. 4 m um rß 'smrm& M jim Nr. 1052
Î0EE33>to lv a s ÄKfl VZiitiuiil'-.&fmiffilLXK*':^rixx&ç
Scrisoarea adresată
de C. C. al P. C. U. S.
conducerii P. S. D. G.
MOSCOVA (Agerpres). Zia C.C. al P.C.U.S. declară că
rul „Pravda“ publică scrisoarea este de acord cu aprecierea si
adresată de Comitetul Central tuaţiei create in Germania oc
al Partidului Comunist al U- cidentală după adoptarea hotă
Interviul acordat de H. 8. Hruşcinv OMNIA PUBLICĂ Hin Germană niunii Sovietice conducerii Par rârii cu privire la înarmarea a-
lai HristosLanMis, proprietar al unor tidului Social-Democrat din tomică a Bundeswehrului, ca
continuă să se pronunţe împotriva înarmării Germania. Recenta hotărâre a- racterizată la 27 martie de O-
doptată de Bundestagul R.F.G., llenhauer, preşedintele condu
atomice a Bundeswehrului in ciuda voinţei majorităţii cerii P.S.D.G., ca situaţie care
populaţiei din Germania occi apropie pericolul unui dezastru
MOSCOVĂ (Agenpres). — tîmpinarea dorinţei puterilor oc lui grec se va manifesta intere BONN 6 (Agerpres). — Opi Mönchen de luptă împotriva dentală, sub presiunea puterilor naţional. C.C. al P.C.U.S. îşi
nia publică din R.F. Germană înarmării atomice au stîrnit in conducătoare ale blocului mili exprimă de asemenea speranţa
TASS anunţă : Cea mai impor cidentale, acestea au recurs la sul corespunzător. continuă să se pronunţe imgp- dignare în rândurile opiniei pu tar agresiv al N.A.T.O., care in că Partidul Social Democrat din
triva înarmării atomice a Bun blice vest-germane. Preşedintele vesteşte guvernul Adenauer cu Germania işi va intensifica şi
tantă problemă a politicii inter tot felul de subterfugii pentru a N. S. Hruşciov a declarat că deswehrului. acestui comitet, Hans Werner dreptul de a înzestra Bundes- mai mult activitatea împotriva
Richter, a declarat că în zilele wehrul cu arma termonucleară, pregătirii unui război atomic
naţionale este de a trăi fără se eschiva de la acceptarea lor. poporul sovietic nu are nici un După cum anunţă ziarele, care au urmat acestei perche se spune în scrisoarea C.C. al pe pămintul german. In lupta
Consiliul oraşului Schenningen ziţii, numărul membrilor comi P.C.U.S., constituie un pas se împotriva înarmării atomice a
război, de a colabora în mod N. S. Hruşciov şi-a exprimat fel de intenţii egoiste faţă de (landul Baden Wurtemberg) a tetului a crescut considerabil, rios pe calea pregătirii unui Bundeswehrului şi a transfor
hotărît să organizeze la 8 iunie depăşind astăzi 10.000 de per război atomic de exterminare, mării R.F. Germane intr-un
paşnic, independent de ideologia speranţa că în cele din urmă poporul grec de care-1 leagă o un referendum în oraş cu pri soane. înzestrarea Bundeswehrului cu
vire la înarmarea atomică a arma termonucleară duce la în cap de pod al războiului ato
şi rânduielile sociale deosebite S.U.A. şi Marea Britanie vor prietenie datînd din trecutul în R.F. Germane. Rezultatele ur Conducerea P.S.D.G. a adre cordarea relaţiilor internaţiona mic, se spune în scrisoare, cla
mează să fie comunicate guver le, intensifică politica „războiu sa muncitoare şi forţele demo
ale statelor, a declarat N. S. urma exemplul Uniunii Sovieti depărtat. nului federal, guvernului landu sat participanţilor la sesiunea lui rece“ şi pune într-o situa crate din Germania occidenta
lui Baden Wurtemberg şi tutu de la Copenhaga a Consiliului ţie extrem de periculoasă popoa lă vor găsi sprijin in forţele de
Hruşciov, prim secretar al C.C. ce care a încetat experienţele cu Amintind că relaţiile dintre ror fracţiunilor din Bundestag. N.A.T.O. o telegramă în care-i rele din Europa, care cunos- mocrate din Europa şi din în
cheamă să înţeleagă neliniştea cînd agresivitatea militarismu treaga lume întrucit este vorba
al P.C.U.S., preşedintele Consi arma nucleară. U.R.S.S. şi Grecia au fost nor După cum anunţă agenţia profundă a poporului german lui german, care a dezlănţuit nu numai de destinul poporului
DPA, delegaţii la Congresul în legătură cu proiectata înar în trecut două războaie mondia german, ci şi de destinul şi
liului de Miniştri al U.R.S.S., Referindu-se la poziţia Uniunii malizate în anul 1953 din ini organizaţiei din regiunea Saar mare atomică a Bundeswehru le, văd în el un focar perma viitorul popoarelor din întreaga
a P.S.D.G. au adoptat la 4 mai lui. In telegramă se arată că nent de izbucnire a unui nou
într-un interviu acordat lui Hris Sovietice în problema Ciprului, ţiativa Uniunii Sojvietice, N. S. o rezoluţie prin care cheamă incendiu militar şi mai îngro lume.
tos Lambrakis, proprietarul zi N. S. HruşeioV a spus că Uni Hruşciov a declarat că aceasta consiliile regionale şi comunale P. S. D. G. care reprezintă zitor. Cercurile guvernante din
arelor greceşti „To Vima“, „Ta unea Sovietică a fost şi este este cea mai bună dovadă a nă din acest land să se pronunţe 9.000.000 de alegători vest-ger- R.F.G., se spune în scrisoare, Avfnd în vedere situaţia se
împotriva înarmării atomice a mani, este convins că majori înarmînd Bundeswebrul cu ar rioasă care se creează în pre
Nea“, „Tahidromos“ şi altele pentru o rezolvare a problemei zuinţei sincere a U.R.S.S. de a Germaniei occidentale. tatea covîrşitoare a poporului ma atomică, merg pe urmele zent în legătură cu înarmarea
Referindu-se la conferinţa re cipriote care să corespundă in dezvolta relaţii de prietenie cu naţional-socialiştilor invocînd Bundeswehrului cu arma nu
prezentanţilor statelor la cel tereselor populaţiei insulei Cipru Grecia. Percheziţiile făcute de poliţie german sprijină acţiunile sale cleară şi necesitatea unirii tu
în ajunul zilei de 1 Mai la locuin pretinsul pericol pe care îl re turor detaşamentelor clasei
mai înalt nivel, N. S. Hruşciov şi consolidării păcii în această N. S. Hruşciov a amintit că ţele membrilor Comitetului din împotriva înarmării atomice a prezintă comunismul, adică U- muncitoare din Europa împotri
a spus că la această conferinţă regiune. Considerăm, a spus el, Grecia are posibilitatea să joa va înfăptuirii ei, se spune în
s-ar putea obţine rezultate po că Organizaţia Naţiunilor Unite, ce un rol important în întărirea R.F. Germane. niunea Sovietică. încheierea scrisorii, C.C. a!
zitive in probleme ca încetarea dacă nu vrea să se pună la re şi dezvoltarea legăturilor priete Uniunea Sovietică, se spune P.C.U.S., ar considera util să
de urgenţă a experienţelor cu morca colonialiştilor, trebuie, în neşti multilaterale dintre popoa Etiopia salută încetarea de către se facă un schimb de păreri
armele atomică şi cu hidrogen, sfîrşit, să-şi spună cu autoritate rele balcanice şi în transforma U.R.S.S. a experienfelor cu arma in continuare în scrisoare, spri între P.S.D.G. şi P.C.U.S. în
crearea în Europa Centrală a cuvîntul în vederea rezolvării rea acestei regiuni din Europa jină neabătut aspiraţia poporu vederea adoptării unor măsuri
unei zone fără arme atomice, problemei Ciprului pe baze cu într-o adevărată „zonă a păcii“. n uu c l e a r ă lui german spre restabilirea u-
inclleierea unui acord de adevărat democratice şi echita Fireşte, a declarat N. S. Hruş nităţii naţionale şi de stat a eficiente de natură să ducă la
neagresiune între statele mem bile. ciov, că colaborarea paşnică a
bre ale blocului Atlanticu popoarelor balcanice este incom
lui de nord şi organi Vorbind despre calitatea de patibilă cu planurile transformă
zaţiei Tratatului de la Varşovia, membru a Greciei în blocul
reducerea efectivului trupelor Atlanticului de nord, N. S. Hruş rii regiunii Balcanilor într-o e-
ciov a spus că participarea la ventuală zonă a unui război cu
străine de pe teritoriul Germa această organizaţie leagă Grecia arme atomice şi rachete. Germaniei şi a arătat calea spre slăbirea încordării internaţio
niei şi de pe teritoriul altor sta de o politică unilaterală care nu Un rol important, a subliniat MOSCOVA. 6 (Agerpres) această armă să ia la rândul lor realizarea acestui scop. Guver nale, la preîntîmpinarea răz
te europene, elaborarea unui a- i-a adus nimic bun în trecut şi N. S. Hruşciov, revine Greciei TASS anunţă : Vicepremierul măsuri similare. Etiopia, se spu nul R.F.G. se împotriveşte însă boiului atomic în Europa şi to
cord în problemele privind .pre- nu-i permite nici perspective fa în estul Mediteranei. Poziţia fer guvernului imperial etiopian a în fel şi chip reunificării Ger salvarea omenirii de urmările
întîmpinarea unui atac prin sur vorabile în viitor. mă şi consecventă a Greciei in adresat lui N. S. Hruşciov, pre ne în mesaj, alături de nume- maniei, netinind seama de inte îngrozitoare ale unui asemenea
prindere, găsirea căilor de slă problema colaborării paşnice a poasele ţări şi popoare care fără resele vitale ale poporului ger război.
bire a încordării în regiunea 0 - N. S. Hruşciov a avertizat şedintele Consiliului de Miniştri voia lor vor avea de suferit de
rientului apropiat şi mijlociu, e- pe urma consecinţelor experi man.
laborarea măsurilor pentru lăr împotriva marelui ’ pericol în statelor mediteraniene cu toate al U.R.S.S., un mesaj în care enţelor cu arma nucleară, se
girea legăturilor internaţionale care este pusă Grecia de con
şi încetarea propagandei de răz ducătorii N.A.T.O., care au ela statele, a declarat el, va contri acordă o înaltă apreciere faptu pronunţă pentru încetarea ime SA ÎNCETEZE A M E S T E C U L AMERICAN
boi şi alte probleme actuale. borat planurile de creare a unor bui la întărirea prestigiului in lui că guvernul sovietic a hotă diată a acestor experienţe. In
baze americane pentru arme a- ternaţional al Greciei şi va con rît să înceteze cu începere de la mesaj se exprimă speranţa că ÎN EVENIMENTELE DIN IN D O N E Z IA !
Răspunzînd la problema pri tomice şi rachete pe teritoriul stitui un aport folositor în ce 31 martie experienţele cu arma
vind căile slăbirii şi încetării priveşte crearea unei atmosfere iniţiativa guvernului sovietic va La începutul săptămînii trupele gu condiţiile pentru restabilirea păcii în
„războiului rece“, N. S. Hruş grec. Prezenţa bazelor atomice de linişte şi prietenie în această atomică şi cu hidrogen şi a che duce la încetarea imediată a a- vernamentale indoneziene au eliberat Indonezia.
ciov a declarat că „războiul pe teritoriul, Greciei, a declarat -regiune.---------------------------- — mat toate statele eare dispun de cestor experienţe. In mesaj se oraşul Bukittingi, „capitala“ rebelilor
rece“ a fost organizat în Occi N. S. Hruşciov, ar putea atra exprimă speranţa că iniţiativa din Sumatra centrală. In acest tnod Analizînd împrejurările în care a
dent, şi prin urmare, pentru li guvernului sovietic va duce la rebeliunea din Indonezia a fost de avut Ioc rebeliunea, reiese ca un fapt
chidarea lui este necesar ca nu ge asupra ţării în cazul unui încetarea experienţelor cu arma fapt înăbuşită întrucit rebelii nu mai neîndoielnic că cercurile imperialiste şi
mai o singură parte să renunţe conflict militar o contralovitură Grave incidente electorale în Columbia în primul rînd imperialiştii americani
la el. Statele socialiste, a spus au organizat şi sprijinit cu arme a-
N. S. Hruşciov, sînt împotriva atomică cu toate urmările tra
„războiului rece“. Ele au fost şi
sînt pentru prietenia între popoa gice care decurg din aceasta. BOGOTA 6 (Agerpres)! — date disponibile, s-au soldat cu nucleară de către toate ţările dispun de oraşe sau alte teritorii. Con- ceastă rebeliune a ofiţerilor trădători
re, pentru respect reciproc care dispun de această armă, tinuîndu-şi ofensiva, trupele guverna din Indonezia.
şi neamestec în treburile inter N. S. Hruşciov şi-a exprimat Duminică s-au produs în Co 32 de morţi şi peste 20 de ră ceea ce doresc în mod fierbinte mentale, sprijinite de populaţie, sînt
ne. Pe această bază, care tre satisfacţia faţă de relaţiile eco lumbia numeroase incidente e- toate popoarele iubitoare de pace pe punctul de a lichida complect ră In faţa falimentului clici' rebele, im.
buie să fie respectată de părţile nomice care există între Grecia lectorale care, potrivit ultimelor niţi. din lume. măşiţele rebelilor şi astfţ! se creează periaiiştii americani au trecut zilele
în cauză, s-ar putea normaliza acestea la acţiuni extrem de grave
fără greutăţi deosebite situaţia şi Uniunea Sovietică. Din anul împotriva Indoneziei, acţiuni care pun
internaţională în ansamblu.
1953, a spus el, schimbul de
La întrebarea dacă există spe
ranţă că va fi găsită calea spre mărfuri dintre U.R.S.S. şi Gre Vizita preşedmtekiiNasser în U.R.S.S» în pericol pacea lumii.
dezarmarea treptată şi generală,
N. S. Hruşciov a declarat că cia a crescut cu aproape de 7 . După ce au furnizat rebelilor ar
Uniunea Sovietică va ins’sta şi mament şi echipament, acum, cînd
de acum înainte asupra rezolvă ori. N. S. Hruşciov a relevat TAŞKENT (Agerpres) TASS unde, potrivit vechiului obicei Împotriva experienţelor
rii problemei dezarmării şi in
terzicerii armei nucleare. Cre totodată că dezvoltarea legături, anunţă : La 4 mai, Gamal Abdel uzbek, i sa oferit în dar un cal. aventura acestora se apropie de fa
dem, a spus el, că mai devre limentul total, imperialiştii americani
me sau mai tîrziu puterile occi lor comerciale dintre Uniunea Nasser, preşedintele Republicii Tot în după amiaza zilei de cu arme nucleare
dentale yor fi nevoite să accep
te o soluţionare a problemei de Sovietică şi Grecia nu a împie Arabe Unite şi persoanele care-1 4 mai în sala Teatrului de stat trimit bombardiere cu piloţi americani
zarmării deoarece acest lucru şl ciankaişişti să bombardeze oraşe şi
este dorit de toate popoarele şi dicat cîtuşi de puţin comerţul însoţesc au vizitat combinatul de operă şi balet din Taşkent a Declaraţia celebrului violoncelist Pablo Casals
numai în acest fel poate fi sal
Greciei cu alte ţări. textil din Taşkent şi Academia avut loc un miting în legătură SAN JUAN 6 (Agerpres). — aeroporturi indoneziene.
vată omenirea de nenorocirile Celebrul violoncelist Pablo Ca- In ciuda dezminţirilor americane,
unui nou război. N. S. Hruşciov a subliniat po de Ştiinţe a Republicii Uzbece. cu vizita în Uzbekistan a lui săls, care trăieşte în prezent în din San Francisco a avut loc
Porto Rico, a luat cuvîntul în o manifestaţie împotriva expe guvernul indonezian a anunţat că este
Referindu-se la propunerile so sibilitatea dezvoltării mai de Gamal Abdel Nasser a parti Gamal Abdel Nasser, preşedinte faţa unui grup de tineri muzi rienţelor cu arme nucleare la în posesia unor documente care do
vietice în problemele dezarmării, cieni din S.U.A. şi America La care au participat aproximativ vedesc limpede amestecul american,
N. S. Hruşciov a spus că enu parte a comerţului dintre cele cipat apoi la dejunul care a fost le R. A. U. tină, aflaţi 1a San Juan cu pri 400 de tineri, dintre care ma iar ministrul de externe Subandrio l-a
merarea lor ar fi de fapt un act lejul Festivalului muzical Ca joritatea studenţi. invitat pe ambasadorul american la
de acuzare la adresa puterilor două ţări. Uniunea Sovietică, a oferit in cinstea lui de Saraf Ra- In cadrul mitingului, Saraf sals. Djakarta, prezentîndu-i aceste docu
occidentale care de fiecare dată Manifestanţii purtau pancar mente.
cînd Uniunea Sovietică a pre spus el, este gata să examineze şidov, preşedintele Prezidiului Raşidov, preşedintele Prezidiului Casals a declarat că se a- te pe care se putea citi printre
sociază pe de-a întregul ape altele: „Să facem schimb de Intervenţia americană în Indonezia
problema altor forme de cola Sovietului Suprem al R.S.S. Uz Sovietului Suprem al R.S.S. Uz lului lansat de prietenul său cultură nu de bombe cu hidro interesează toate popoarele lumii pen
Albert Schweitzer, medic şi on gen“. tru că continuarea ei poate primej
borare economică cu Grecia, bece. bece a rostit o cuvîntare. ganist de reputaţie mondială, dui pacea. De aceea, popoarele nu
în favoarea încetării cursei Participanţii la manifestaţie pot decît sprijini intenţia guvernului
ceea ce ar putea contribui la in In după amiaza aceleaşi zile, In încheierea mitingului a luat înarmărilor şi interzicerii expe indonezian de a aduce problema ames
rienţelor cu arme nucleare. au trimis preşedintelui Eisen tecului american în discuţia Organi
dustrializarea ţării şi la dezvol preşedintele Nasser şi persoane cuvîntul Gamal Abdel Nasser, „Este de datoria noastră să ne zaţiei Naţiunilor Unite.
ridicăm glasurile împotriva a- hower o telegramă cerîndu-i să
tarea economiei sale indepen le care-1 însoţesc au vizitat ar- salutat cu vii aplauze ele asis cestei tendinţe spre sinucidere In interesul suprem al menţinerii
şi să facem tot ce ne stă in pu dispună încetarea imediată a păcii în lume, S.U.A. trebuie să în
dente, dacă din partea guvernu telul agricol „Kzil Uzbekistan“, tenţă. tinţă pentru a-i pune capăt“ — ceteze intervenţia împotriva Indoneziei.
a spus Casals. experienţelor nucleare ale S.U.A.
k
TAŞKENT. 5 (Agerpres) care au toc în prezent în Pa
„Jenminjihao“condamnă TASS anunţă : In dimineaţa zi
lei de 4 mai Gamal Abdel Nas cific.
manevrele agresive ale S.V.A. ser, preşedintele Republicii A-
rabe Unite, care se află ia Taş
în Extremul orient kent, a făcut o vizită lui Saraf
Raşidov, preşedintele Prezidiului
PEKIN. 5 (Agerpres). — le ziarul, Statele Unite au des Sovietului Suprem al R.S.S.
China Nouă anunţă : Ziarul făşurat o activitate agresivă în Uzbece.
„Jenmin jibao“ publică un co- Asia şi în Extremul orient, or- In timpul vizitei a a ut ioc o
zentat o propunere venind în în- mentariu în care condamnă cu ganizînd manevre militare în a- convorbire prietenească, corai~!a. „Să facem schimb de
asprime atacurile şi calomniile ceste regiuni şi continuîndu-şi
împreună cu preşedintele
lansate împotriva poporului chi exerciţiile cu arme atomice. A-
In comuna Boldog nez de către secretarul de stat ceastă politică a trezit ostilita Nasser la convorbire au luat cultură nu de bombe 301 8 MAI 1958
adjunct al S.U.A., Walter Ro- tea faţă de S.U.A., a dat naşte parte Akram El Haurani, vice cu hidrogen“
R.P. Ungară : miting bertson, în cadrul unei declara re la disensiuni şi încordare în preşedintele R.A.U., şi alte per SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
închinat prieteniei ţii făcute în faţa comitetului relaţiile internaţionale şi a pus soane care îl însoţesc pe pi ?.şe SAN FRANCISCO 6 (Ager
romîno-maghiare pentru relaţiile externe al Sena în primejdie pacea şi securita dinţe. pres). — China Nouă anunţă. DEVA: Serenada mexicană; HA că nu e una, e a l t a I L 1 A : Cicatri
tea în această parte a lumii. La 3 mai în piaţa Union Square ŢEG : Taifun Ia N agasaki: ORĂŞ- cea ; SIMER1A: Oaia cu 5 picioare;
BUDAPESTA 6 (Agerpres). tului american. Ziarul arată că T IE : Godzila; ALBA IUEIA’: Călă TEIUŞ : Vreau să c în t; LONEA:
— La 4 mai, in comuna Boldog Ziarul subliniază că este sem Declaraţia comună a delegaţiilor torie în tinereţe; S E B E Ş F iu l pes Moulin R ouge; BARU MARE : Ghim
din judeţul Heves, a avut loc , aceste atacuri calomnioase ur carului ; BRAD : Articolul 420; PE pele ; ZLATNA: Cronica amanţilor
TROŞANI: In Oceanul Pacific; Da să ra c i; APOLDU DE S U S ; M>alva.
măresc să atragă atenţia opiniei
un miting închinat prieteniei ro- publice mondiale de la manevre nificativ faptul că Robertson s in d ic a le c a r e au v iz ita t R. D. G e r m a n ă SELECTIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
mîno-maghiare. le agresive ale S.U.A. în Extre şi-a încheiat declaraţiile afir-
mul orient. mînd că Statele Unite „sînt pro BERLIN 6 (Agerpres). — La tomică a Bundeswehrului poa Programul 1: 5,30 Jocuri populare 16,30 Pagini din istoria' muzicii de'
Sute de locuitori ai comunei fund interesate de evoluţia eve Berlin a fost dată publicităţii te fi lichidat dacă forţelor mi romîneşti; 7,10 Jocuri populare romî- operă; 17,00 Din repertoriul ţamba-i
au întimpinat cu cintece şi flori Ca o dovadă că Statele Unite nimentelor din Indonezia“. declaraţia comună a delegaţiilor litarismului şi ale monopolurilor n eşti; 7,15 Concert de dimineaţă; 8,30 Estului Mitică Giuciu; 17,15 Să în
pe reprezentanţii ambasadei urmăresc scopuri agresive în sindicale din 26 de ţări care au li se va opune forţa puternică Muzică ; 9,30 „Legendele Olimpului“ ; văţăm limba rusă cîntînd; 17,30 Arii
R.P. Romîne din Budapesta, in Extremul orient, ziarul chinez „Politica dusă de S.U.A. — vizitat R.D. Germană, cu pri şi unită a clasei muncitoare. Moartea lui Herakles; 10.00 Muzică şi duete din operete; 18,05 „Ghid mu-
vitaţi să participe la această
lejul sărbătoririi zilei de 1 Mai.
manifestaţie. aminteşie de ocupaţia america scrie in încheiere „Jenminjibao“ Membrii delegaţiilor declară Membrii delegaţiilor sindica de estradă; 11,03 Melod'i populare zioal“ ; 18,30 Gintă flueraşul Marin
Preşedintele Frontului Naţio nă a Taiwanului, Coreei de sud — este o politică nebunească şi le din 26 de ţări salută din toa romîneşti; 12,32 A4uzică distractivă ; C hisăr; 19,00 Cintece; 19,15 Muzică
şi a insulei Okinajva. Pe lîngă lipsită de simţul răspunderii, în numele sindicatelor pe care tă inima hotărârea Uniunii So 13,05 Concert simfonic; 14,00 Muzică de e strad ă; 20,45 Gîntă Ileana Con
nal Patriotic a rostit o cuvîn- aceasta, subliniază ziarul, SUA este o politică colonialistă, poli le reprezintă că sînt solidari şi vietice cu privire la încetarea de estradă; 15,05 Program de muzică sta nfcinescu; 21,15 Pe aripile valsului;
tare in care a subliniat legătu au transformat Japonia într-un tică de aventuri militare, care acordă un sprijin frăţesc luptei experienţelor cu arma atomică populară; 16,45 Muzică uşoară; 17,25 '22,45 Melodii populare romîneşti exe
rile prieteneşti tradiţionale din cap de pod pentru planurile lor a .fost respinsă de popoarele A- clasei muncitoare germane îm şi cu hidrogen. Ei au subliniat „Vreau să ştiu“ ; 18,30 Muzică uşoară
tre cele două popoare şi dezvol militare în regiunea Pacificului siei şi ale întregii lumi şi care potriva : înarmării atomice a că dacă S.U.A. şi Anglia vor romînească; 19,05 Gîntece şl jocuri cutate la diferite instrumente.
tarea acestor legături in anii în vederea amestecului în tre a făcut ca Statele Unite să a- Germaniei occidentale, pentru urma acest exemplu, se va face populare romîneşti; 22,30 Concert de Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00;
regimului democrat popular. burile interne ale ţărilor Asiei. jungă în momentul de faţă în crearea unei zone denucleari- un_pas înseninat pe calea des noapte; 23,15 Melodii populare romî-
zate în centrul Europei. Ei şi-au tinderii încordării internaţiona heşti. Programul II: 14,03 Muzică ¦11,00; 13,00; 15,00; 17,00; T9,00; 20.00;
După miting, in sala arhi exprimat convingerea că perico le şi înlăturării pericolului a- populară romînească; 15,35 Muzică de
plină a căminului cultural a .22,00; 23,52 (programul I), 14,00;
avut loc p'rezentarea filmului In ultimii ani, arată mai depar- tr-o izolare desăvîrşită...“ 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (programul
romînesc „Vultur 101“. lul în legătură cu înarmarea a- tomic. 1 estradă; 16,20 Curiozităţi filologice; II).
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.l.R , nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 M ai“ — DEVa !
