Page 17 - 1958-05
P. 17
'PROLETARI U ffl T Ü fflS ŢA RILE UNIT1-VA !
Anul X Nr. 1053 joi 8 mai Î958 4 pagini 20 bani
E*rffl;racxggBCT ASaK'JiiSSS?
S i f o lo s im f i e c a r e c l i p i b y n i d e lu c r u Brigada a rffs îie i
da agi!a|ie
pentru terminarea grabnică a însămînţărilor!
Nu de mult, pe scena Clubu
In regiunea noastră timpul au ieşit cu mic cu mare, bărbaţi faptul că raioanele Brad, Sebeş, lui C.F.R. din Simeria au apărut O Grupe sanitare active
continuă să rătnînă schimbător. şi femei, la munca cîmpuîui. Re Alba şi Hunedoara sînt codaşe noi figuri de artişti amatori, pe
După zile frumoase, calde şi în zultatul : în scurtă vreme aceşti pe regiune în această mare bă lîngă acelea ale corului ateli EXPOZIŢIA GAZETELOR DE CÂLAN (de la subredacţia privind curăţenia in casă şi a-
sorite, în care se poate lucra cu harnici colectivişti au terminat tălie a însămînţărilor. Organele erelor şi ale echipei de teatru a PERETE, ORGANIZATA DE ZIA noastră voluntară). Cele două iară. De asemenea, echipele au
spor la muncile cîmpuîui, urmea de semănat toate culturile deve şi organizaţiile de partid şi de clubului. Sînt tineri muncitori RUL „DRUMUL SOCIALISMU grupe sanitare de Cruce roşie de verificat şi sursele de apă indi-
ză ploi reci care împiedică exe nind fruntaşi pe întregul raion. stat din aceste raioane, ţinînd şi funcţionari de Ia staţia C.F.R. LUI", IN LOCALUL DIN STR. la uzina „Victoria“-Călan, con
cutarea acestor lucrări. Este un Acum membrii acestei gospodă seama de posibilităţile şi con Simeria-călători care au format „DR. PETRU GROZA" NR. 3, duse de tov. Olga Hertl şi Lu- cind cu tăbliţe dacă sînt sau
fapt cert că ploile care au căzut rii colective dau zor la grăpatu! diţiile de climă şi sol din fiecare o brigadă artistică, de agitaţie ESTE DESCHISA ZILNIC INTRE creţia Mişcu, desfăşoară o ac
în primăjvara acestui an, şi con culturilor şi la plivitul semănă sat şi comună în parte, au da la iniţiativa organizaţiei U.T.M. ORELE 8 -2 0 . tivitate rodnică. Aşa de pildă, nu potabile. Mai mult chiar, in
tinuă să cadă, au întîrziat în- turilor de toamnă. Aceste succe toria să mobilizeze ţăranii mun de aici. in cursul lunii aprilie cele 33 cursul lunii aprilie membrele ce
tr-o măsură însemnată o parte se nu sînt întîmplătoare. Biroul citori pentru a recupera rămjne- IN CLIŞEU: Aspect de la ex echipiere, membre ale grupelor lor două grupe sanitare din Că
din lucrările agricole care tre organizaţiei de bază, membrii rea în urmă şi a obţine primele In programul ei, tînăra bri poziţia gazetelor de perete. sanitare, au format 6 echipe lău s-au deplasat şi in satele
buiau executate pînă acum. locuri în întrecerea pentru ter gadă a inclus, pe lîngă frumoa care au vizitat cartierele Căla- Batiz şi Streisîngeorgiu dind
de partid au stat zi de zi în minarea însămînţărilor. se jocuri populare şi cîntece, U N ITA TE nului, dind indicaţii locatarilor locuitorilor de aici indicaţii de
Ţinînd seama de capriciile na fruntea colectiviştilor, i-au mo bucăţi originale în care critică igienă generală.
turii se poate totuşi pune între bilizat la muncă prin exemplul Din cele constatate pe teren anumite lipsuri ce se ivesc în
barea: oare numai timpul este de lor personal. se poate vedea că peste tot oa munca de toate zilele, ca de pil IOS1F CRAŞCA
vină că regiunea noastră a rămas menii muncii de Ia sate se stră dă dialogurile „Mitică codaşul",
în urma multor regiuni în ceea ce Dar, cu cîteva flori nu se face duiesc să cîştige timpul pierdut. precum şi alte forme satirice
priveşte executarea muncilor de primăvară. Mai sînt încă orga mult apreciate de spectatori.
nizaţii de bază de la sate care
primăvară ? Răspunsul îl dau Iasă ca lucrurile să se desfă SN DRUM SPRE FURNAL...
faptele de pe teren. Dacă stră şoare de la sine, nu dovedesc o
baţi în lung şi în lat satele şi preocupare permanentă şi o ati
comunele regiunii găseşti oa tudine plină de răspundere faţă
meni harnici şi pricepuţi care de problema grăbirii lucrărilor
n-au aşteptat să se zvînte pă- de primăvară. In acelaşi raion, FRUNTAŞĂ ©©-
mîntul peste tot, să se ducă Orăştie, care de altfel este frun
La magazinul „'Alimentara" nr. 22 Ghişee CEC fruntaşe pe raion
peste munţi toţi norii de pe cer, taş pe regiune, se află şi comu din Simeria lucrătorii depun mult in
teres pentru o cît mai bună deser
pentru a ieşi la semănat. Con nele Romos, Mărtineşti, şi Vi vire a consumatorilor, întotdeauna, In cursul trimestrului I -ii a- şeele C.E.C. din raionul Orăş
ştienţi că fiecare zi pierdută are nerea unde, deşi există aproape prin grija ' gestionarului losif Fekele, cestui an ghişeele C.E.C. din
magazinul este bine aprovizionai cu raionul Orăştie au reuşit să a-
urmări negative în ceea ce pri aceleaşi condiţii ca acelea din mărfuri cerute de consumatori şi din tragă un număr tot mai mare tie peste 15.000 lei. In fruntea
abtmdenţă. Acest lucru a permis co de depunători, precum şi im
veşte producţia la ha., mulţi ţă comuna Şibot, însămînţările au lectivului de aici să depăşească planul portante sume de bani repre- acestei acţiuni patriotice s-au si
de desfacere pe luna aprilie. ,In aceas zentînd economiile temporare ale
rani muncitori au ieşit la cîmp, rămas mult în urmă. Explicaţia: tă lună s-au vîndut populaţiei peste salariaţilor. In total pe primul tuat colectiviştii din comuna
au arat şi semănat pămîntul bu organizaţiile de bază din aceste 15 tone de făină, 6 tone de zahăr, 2 trimestru s-a atras prin ghişee
cată cu bucată acolo unde tere comune au adoptat o atitudine tone orez şi altele. le C.E.C. suma de 175.912 lei. Turdaş, unde pină în prezent
nul a permis. Iată un exemplu, de delăsare, nu s-au situat în Printre lucrătorii destoinici din a- Cele mai importante realizări numărul depunătorilor a crescut
cest magazin se numără utemistele
din multe altele, care dovedeşte fruntea ţăranilor muncitori pen Elisabeta Cordoş şi Elena Varga. le-au obţinut ghişeele C.E.C. de la 45.
la S.M.T. Orăştie Baza II, Spi AUREL TIMPEANU
acest lucru. Cînd pămîntul era tru ca înfruntînd vremea nesta talul unificat si altele. corespondent
cît de cît zvîntat, membrii gos bilă să termine însămînţările la
podăriei agricole colective din timpul potrivit.
comuna Şibot, raionul Orăştie, Nu poate fi justificat cu nimic | Un fînăr fruntaş •
n produefie
Pentru continua îmbunătăţire IUD1TA SCHM1DT Pe luna aprilie numai în pri
a calităţii produseicir de larg consum
corespondentă mele 10 zile s-a atras prin ghi
-8 8 -
In perioada actuală, în faţa între ajutîndu-Ie să înveţe cum se face mî- Pf Magazinul tineretuluia
prinderilor producătoare de bunuri de nulrea maşinii şi cum să lucreze pen
larg consum stă sarcina de a produce tru a obţine un ciorap de calitate. Zilnic pleacă de la exploatarea Teliuc către Hunedoara, Magazinul „Alimentara" nr. iar deservirea clienţilor se face
mai mult, mai ieftin şi de calitate su sute de tone de minereu de fier. 45 din Vulcan este deservit nu cu multă conştiinciozitate şi
perioară. Problema îmbunătăţirii cali La secţia Kett-Aprefură, secţia de mai de tineri, fapt pentru care promptitudine. Datorită acestui
tăţii produselor stă în centrul preo finisare a ciorapilor, tovarăşele Elena IR CLIŞEU : Funicularul transportînd minereul de fier. a primit şi denumirea de „Ma lucru pe luna martie magazinul
cupării colectivelor de conducere ale Roman, Elisabeta Albu şi maistrul E- gazinul tineretului“. Prin grija a depăşit planul de desfacerea
întreprinderilor, a direcţiilor generale milian Cleşiu muncesc pentru reme gestionarului Vasile Maier ma mărfurilor cu 30 la sută, reali-
şi a . Ministerului Bunurilor de Con dierea deficienţelor ce au existat, stră- gazinul este în continuu aprovi zînd astfel o vinzare mai mare
sum. Drept urmare, recent, au fost duindu-se să dea produselor un as zionat cu mărfurile necesare, cu 44.000 lei. In luna, aprilie
pect estetic şi atrăgător.
organizate pe centre de regiuni con Demnă de remarcat este şi activi --------------------------------- =--------- @«®©----------------- planul a tost realizat cu 6 zile OCTAVIAN NISTOR
sfătuiri între conducătorii de întreprin tatea tov. Ioana Drăghiciu controloa înainte de termen. Printre tine cazangiu
deri, responsabilii cu calitatea produ re de calitate, care cu multă seriozi Spicuiri din planurile de produefie rii fruntaşi ai magazinului pu
selor şi reprezentanţii comerţului in tate verifică aceste produse pentru a tem cita pe Maria Tudoran, Iu- la Atelierele C.F.R.
terior care desface aceste produse. nu se strecura în magazia producţiei ale gospodăriilor agricole colective Simeria
finite articole necorespunzătoare. liana Barabaş, Elisabeta Ko-
La consfătuirea organizată la Sibiu Gospodăriile colective din regiunea nind 36,30 bucăţi la 100 ha. teren cul G.A.C. din regiune 5 pătule pentru po vacs şi alţii.
au fost prezentate de către întreprin In lupta pentru obţinerea unei pro noastră şi-au prevăzut în planurile de tivat cu cereale; rumb cu o capacitate de 370 tone, 8
derile comerciale şi articole cu marca ducţii de calitate s->au evidenţiat de producţie pe anul 1958 sarcini care maternităţi pentru scroafe cu o capa- I. ARAMA
fabricii „Sebeşul" din Sebeş, articole asemenea tov. Virgilea Draşoveanu, şe fac să crească mult puterea tor eco — numărul oilor va creşte de la citafe de 174 capete, 16 grajduri cu o
care prezentau unele defecte c a : pete fa secţiei lenjerie, şi tov. Constantin nomică. iată cîteva : 12.892 capete la 18.048 capete, reve capacitate totală de 810 capete vite corespondent
de ulei, ciorapi zebraţi şi cu defecte Păcurarii, şeful secţiei Cotton. nind 150,40 capete la 100 ha. teren a- mari, 11 saivane cu o capacitate de
clasaţi calitatea I-a, articole cu culorit ® Producţiile medii la ha. vor fi gricoi. 4.730 capete oi şi 27 clădiri diferite. florile p rim ăve i* g î
spălăcit, aplicarea de etichete cu pre Intrucît vopsirea articolelor prezin sporite la grîu şi alte culturi cerealie ii ,
ţuri necorespunzătoare calităţii şi mă tă importanţă foarte mare în obţine re cu 6-7 la sută faţă de anul 1957. o Producţia medie de lapte in gos o Averea obştească a gospodăriilor
rimii articolului etc. rea calităţii şi sortimentului contrac Acest spor totalizează cantitatea de podăriile colective va creşte de la colective va ajunge la sfîrşitu! anului Titlul acestor succinte însemnări cei mai buni muncitori. Portretele a-
tat cu beneficiarii, conducerea între I. 084 tone. 1.248 litri,' la 1.300 litri pe cap de 1958 la peste 25.000.000 ici. In cursul
Consfătuirea a constituit o lecţie prinderii şi organizaţia de bază P.M.R. bacă furajată. Producţia de viţei va nu se prea potriveşte cu peisajul as-- cestora (căci despre eic este vorba),{
pentru noi şi un program de viitor. In îşi îndreaptă în momentul de faţă a- o Fermele zootehnice se vor dez treşte de ia 08 capete, ia80 capete la acestui an va creşte cu peste 6.000.000
cadrul întreprinderii noastre a fost or tenţia spre acest sector de fabricaţie, volta în felul următor: 100 de vaci. pru, metalic, al combinatului hunedo- au îmbogăţit aleele grădinii. Treci \
ganizată cu tehnicienii, controlorii de deoarece în ultimul timp s-a observai lei.
calitate şi şefii de secţii, o consfătui în repetate rînduri o slabă caliiate a — numărul bovinelor va creşte de o Cheltuielile de producţie în gospo ® Valoarea zilei-muncă va creşte în rean. De unde flori, de unde verdea, pe lingă¦ele şi parcă-ţi zimbesc, îţi(
re în care s-au discutat deficienţele muncii, ceea ce a făcut ca o serie în la 825, la 1.384 capete: ceea ce revine dăriile colective se vor reduce în anul
constatate şl măsurile de viitor. treagă de articole să fie trecute la o II, 53 capete la 100 ha. teren agricol; 1958 cu 351.825 Iei. cursul anului 1958 de ia 30,88 lei, cît ţă, acolo unde agregate gigantice ză- urează bine-ai venit. Inginerul E-i
calitate inferioară.
In urma acestor măsuri se simte — numărul vacilor cu lapte va creş a In anul 1958 se vor construi în a fost în 1957, la 38 lei. mislesc în văpăi de mii de grade meric Kaba, vestit cocsar, Ludovic<
o îmbunătăţire calitativă a ciorapilor In viitor, colectivul nostru de mun te de la 238 capete, fa 558 capete, re
pentru adulţi, lucraţi pe maşini circu citori şi tehnicieni, va da toată im venind 4,65 capete Ia 100 ha. teren temperatură, fonia şi oţel? Şi totuşi, Csosz. cunoscut jurnalist, Eva Sicoiep
lare. Aceasta, datorită tov. ing. Dumi portanţa îmbunătăţirii calităţii produ agricol:
tru Capră şi tovarăşului maistru losif selor, pentru a ridica marca întreprin la intrarea în acest uriaş al siderur- bobinatoare, loan Papai, neîntrecut \
Katapsky, care pe lîngă supravegherea, — numărul porcinelor va creşte de
derii la un loc de cinste. la 411, Ia 615 capete revenind 7,32 giei româneşti, le întimpină atmos- meşter de construcţii metalice, Con- /
şi întreţinerea utilajului, se ocupă cu capete la 100 ha. teren arabil:
ANGELA J1TEANU fera paşnică, aproape rustică, a unei sianiin Macovci, muncilor la prăji- \
multă răbdare şi de muncitoarele în şeful serviciului control tehnic — numărul păsărilor va creşte de
oaze de verdeaţă şi !lori. Şi dacă ioare, Mihai Ciobanu, priin-furnalisi,,
curs de calificare la locul de muncă, al fabricii „Sebeşul“ la 181 capete, la 2.180 capete, reve
Pentru dezvoltarea oaza n.ar fi stră ing. Viorel Arde!ea- <
gospodăriei juită de coşuri ridi nu, şef de schimbi
cate la înălţimi a- la uzina cocsochimi-1
meţitoare, dacă nu că, Ştefan Staron, i
în acest articol, voi arăta pe grajd cu o capacitate de 70 ca- s-ar profila în fur maistru cocsar şi
scurt ceea ce ne-am propus să peie şi a unui siloz turn de 15
facem, noi colectiviştii din vagoane. Tot în acest an, pen contururile colosi- încă o mulţime de \
G.A.C. „Drumul lui Lemn" clin tru mărirea în viitor a număru
lor de' metal şi n-ar stărui pretutin- figuri cunoscute şi necunoscute, le '
deni fumul şi praful, ai crede că te petrec cu privirea pină ie pierzi in
oraşul Sebeş, pentru dezvoltarea lui de porci, vom construi o găseşti intr-adevăr undeva intr-o gră- vălmăşagul veşnic agitai al marelui
gospodăriei, în urma consfătu maternitate cu o capacitate de dină, pe ¦care primăvara s-a angajai combinai.
irii ţăranilor şi lucrătorilor clin 50 capete. s-o crească mare şi frumoasă. qu ctnc s^ .j asenuiieşli 7 Cu le-
sectorul socialist al agriculturii Ceea ce n-a avut gospodăria in preajma acestui peisaj, m.atn gcndanil Promeleu, cel ce-a zămislit
de la Constanţa. In primul rînd, noastră pînă acum, este ramura
am hotărît să lucrăm în aşa fel apicolă. In urma consfătuirii ^ aflat de multe ori şi in-a mirai con- j o r l J cu u n se> neîntrecutul luptător?
pămîntul îneît să obţinem o de la Constanţa, noi am hotă
producţie de grîu de 2.100 kg. rît să folosim şi această ramu vefutrea dintre iarba crudă şi duri- jn !nfa acestora, figurile legen-
la ha. în loc de 1.700 cît prevă ră pentru dezvoltarea economi
zusem în planul anual de produc că a gospodăriei. De aceea, am latea aspră a oţelului, dintre floarea (jar(, Ei sînt oamenii erei so-
ţie, iar Ia porumb să obţinem pes cumpărat 17 stupi, iar la sfîrşi
te 5.000 kg. ştiuleţi în medie la tu! anului vrem să mărim nu plăpindă şi flăcările mistuitoare, aş Qialisie% puternici şi înflăcăraţi, sînt
ba. mărind suprafaţa la această mărul lor la 25.
cultură cu 10 ha. faţă de pian. zice de infern, care fierb metalul ¦în oameni ai muncii, liberi şi stâpîni
Toate acestea, ca şi cultiva
Numărul animalelor, de ase rea de legume pe o suprafaţă cuptoare. pe iot ce-nchid între ele hotarele i
menea îl vom mări cu mult faţă mai mare, îngrijirea livezii de
de ce avem în prezent. Astfel, pomi, contractările de cereale şi Zilele irecute, grădina de la in bogatei noastre pairii.
de la 3 vaci şi doi boi, cît avem
la 100 de hectare, pînă la sfîrşi animale, etc. ne vor aduce un trarea în combinai s-a îmbogăţii. O Florile combinatului sînt multé':
tu! anului vom ajunge la -10 venit bănesc de 403.520 lei în mină dibace, de gospodar, a răsădit sute, mii. Aleile grădinii nu Le poi
loc de 284.506 cît am realizat de-o parte şi de alta a aleei, ce ie cuprinde pe ioate de.odată. Vor fi
vaci şi 5 boi la suta de hectare, în 1957, din care vom repartiza conduce in inima uzinei, /flori de-o ra.sa.d.i.l.e pe ri.na,. Fr runtaşul in pro-
iar numărul oilor va creste de la fondul de bază 15 la sută. frumuseţe neasemuită, flori care au ducţie îşi merită locul, portretul. Ci
la 90 la 100, la 100 ha teren crescut in preajma metalului incan neva a numit portretele fruntaşilor
agricol. N. FÂRCAŞU descent, dar care n-au pălit. Şi-aces- din combinat „Florile primăverii"
te fiori, au nume pe care nici un bo Eu aş spune, dar nu despre por
In acest scop gospodăria no-as. pre-Huiiele G.A.C. „Drumul lui Lenin" tanist nu le-a mai auzit pînă acum, trete, ci despre oamenii pe care a
tră a început construirea unui dar pe care muncitorii combinatului reprezintă:
. din oraşul Sebeş le cunosc bine, le respectă şi le iu
besc, pentru că ei le.au tidal să — Sînt florile primăverii vieţii1
crească atît de mari şi de frumoase. 'noastre noii
ţ Florile combinatului sînt oameni, PAUL B1RLADEANU
Aspect de la entuziasta demonstraţie de 1 Mai a oamen ilor muncii din oraşul Deva. 'VA^'ÎW N—¦ «
