Page 19 - 1958-05
P. 19
Nr. 1053 DRUMUL SOCIALISMULUI Pác. 3
V I A T A I®IE P A R T I D » Şcoaîa din Cîrneşti Experimentan» sistemului îm lniiflf de salarizare
lizafia de partid se ocupă tot mai bune
cu grijă de educarea candidaţi La cooperativa zură, folosirea tuturor deşeuri supra creşterii productivităţii
„Retezatul“ din Haţeg lor, procurarea unor scule de muncii.
d@ partid mină, etc.
In perioada de pregătire cit
In munca pentru îmbunătă mai cu aceea că au repartizat Meşteşugarii cooperativei „Re NICU SBUCHEA şi în cea a experimentării pro
tezatul“ din Haţeg, au primit priu zisă, cooperatorii, tehnicie
ţirea compoziţiei sociale a par sarcini concrete membrilor de cu o vie satisfacţie vestea că se corespondent nii şi salariaţii au propus un
va trece şi în această unitate număr de 245 măsuri tehnico-
tidului, Comitetul de partid de partid în această direcţie. Pe la experimentarea noului sistem O analiză bine venită organizatorice, dintre care au
îmbunătăţit de salarizare şi nor fost acceptate şi aplicate 194.
la mina Vulcan a obţinut în riodic, membrii de partid sînt mare a muncii. Recent, consiliul Uniunii re Privind propunerile de îmbună
gionale a cooperativelor meşte tăţirea vechiului sistem de re
anul trecut şi în acest an, pină chemaţi în faţa biroului sau a Colectivul de conducere al co şugăreşti, a analizat rezultatele tribuire şi normare a muncii,
operativei s-a îngrijit ca să trea experimentării sistemului îmbu acestea au fost reduse ca nu
în prezent, rezultate importan întregii organizaţii de bază a- că de îndată la luarea măsuri nătăţit de salarizare şi concomi măr, ceea ce denotă că atit co
lor de pregătire şi anum e: re tent cu aceasta, realizarea pla misia de coordonare din uniune
te. Au fost primiţi în partid nalizîndu-se felul cum se achi încadrarea tuturor meseriaşilor nului de livrări către comerţul cit şi comisiile din cooperative,
socialist şi de încasări în nume n-au reuşit să antreneze în în
mulţi candidaţi din rîndul celor tă de aceste sarcini. in raport cu calificarea fiecă rar de ia populaţie. Darea de tregime masa largă a coopera
ruia, punerea în funcţiune a u- seamă prezentată de tov. Leon- torilor şi tehnicienilor în re
mai înaintaţi muncitori şi din Trebuie subliniat şi faptul că nor utilaje etc. După prima lună tin Blăjan, preşedinte al uniu zolvarea acestei importante pro
de experimentare, s-a constatat nii regionale, a arătat că în lu bleme.
rîndul tehnicienilor şi ingineri pe lingă întărirea răspunderii na martie, ciştigul mediu al co
că salariul mediu pe cap de operatorilor meşteşugari din Legat de acţiunea experimen
lor. membrilor de partid faţă de muncitor a crescut in special la regiunea Hunedoara a crescut tării, consiliul uniunii a scos în
cu 8 la sută faţă de ciştigul evidenţă şi cauzele nerealizării
Marea majoritate a organiza creşterea şi educarea candida ramurile piele-încălţăminte, me mediu realizat in perioada dina planului de livrări către comer
tal şi lemn etc. Tîmplarul Va- intea începerii experimentării, ţul socialist şi de încasări in
ţiilor de bază şi în primul rînd ţilor, birourile organizaţiilor de Spaţioasă şi luminoasă, clădirea şcolii elementare din Ctrneşti, raionul sile Filipaş după aplicarea nou iar productivitatea muncii a numerar de la populaţie în tri
Haţeg, se înalţă semeaţă. Aici învaţă carte !iii ţăranilor muncitori care pină crescut cu 11 la sută. Aceste re mestrul I al anului acesta.
organizaţiile de bază din sec bază veghează ca fiecare candi mai ieri în mare parte erau analfabeţi. lui sistem de salarizare îmbună zultate au fost posibile datorită
tăţit, a cîştigat în luna martie măsurilor tehnico-organizatorice Pentru lichidarea deficienţelor
toarele productive au organizat dat de partid să primească sar Ca şi alte şcoli de acest fel, ea a !ost terminată In anul trecut. 1.179 lei, în loc de 996 lei cît care au tost introduse la coope semnalate in cadrul analizei fă
rative. Dintre acestea, cele mai cute, consiliul uniunii a adoptat
in mod temeinic munca de atra cini concrete, să fie ajutat şi primea după vechiul sistem, .tîm importante au fost folosirea din o hotărîre care prevede dezvol*
plarul Dezideriu Szabo 1.140 plin a utilajelor in cadrul coope tarea activităţii lor existente, de
gere în rîndul candidaţilor a ce controlat în îndeplinirea lor în lei, în loc de 960 lei etc. rativei „Progresul“ din Alba deservire a populaţiei şi înfiinţa
Iulia. Prin punerea în funcţiu rea de noi activităţi specifice
lor mai buni muncitori fără par tocmai şi la timp. Muncitori! şi funcţionarii Cooperatorii au ţinut consfă ne a maşinii de cusut talpă, aici cooperaţiei meşteşugăreşti cu
tuiri pe ramuri de producţie şi s-a făcut o economie de braţe scopul de a impulsiona creşte
tid care lucrează în subteran. Ca o parte pozitivă a orga de muncă egală cu munca a 7 rea încasărilor în numerar şi
au analizat rezultatele experi tăi puitori, care au fost reparti deservirea cît mai complectă a
Au fost în acelaşi timp obţi nizaţiilor de bază de la mina Trustului m inier Brad în sp rijinu l mentării noului sistem, expri- zaţi la celelalte faze şi opera populaţiei.
mindu-şi bucuria introducerii lui ţiuni. La cooperativa „Muncito
nute rezultate în ce priveşte e- Vulcan se poate considera şi cooperativizării agriculturii rul“ din Sebeş, s-au luat mă V. GH1NDOVEAND
şi făcind unele propuneri pentru suri pentru a se organiza mun
ducarea şi pregătirea candidaţi aceea că, deşi toţi candidaţii In urma muncii politice desfăşurate Slivinschi Constantin, Pătroi Pompiliu, ca acest sistem să dea rezultate ca pe iaze şi operaţiuni în sec N. DONOVIC1
de către organizaţiile de partid şi sfa Bortea Simion şi alţii, desfăşurînd o şi mai bune. Astfel, ei au pro ţia de tălpuit, asigurîndu-se prin
lor pentru ca în timpul stagiului de partid sînt încadraţi într-o turile populare, în raionul Brad au muncă politică perseverentă, au reu pus printre altele, aproviziona aceasta îndeplinirea planului corespondenţi
luat fiinţă pînă în prezent 29 întovă şit să atragă un mare număr de ţă rea la timp cu materiale de bună cantitativ cit şi calitatea încăl
să se poată ridica la nivelul formă oarecare de învăţămînt răşiri agricole, 19 întovărăşiri zooteh rani muncitori' în întovărăşiri, Este calitate spre a se evita golurile ţămintei. Cîşiigurî sporite
nice şi o întovărăşire apicolă. în producţie, repararea unor u-
cerut unui membru de partid. politic, totuşi, pentru a cunoaş demn de evidenţiat faptul că tovară tilaje care se află în stare de u- In perioada de experimentare Incepînd din luna aprilie, la
In desfăşurarea muncii pentru trans şul Tod Nicoiae, prin munca de lă a sistemului îmbunătăţit de sa I.C.I.L. Simeria a început ex
Ca urmare, peste 99 la sută din te mai bine îndatoririle şi drep formarea socialistă a agriculturii şi murire desfăşurată de la om la om a larizare, au obţinut rezultate perimentarea noului sistem de
pentru crearea de noi întovărăşiri a- reuşit să convingă numeroşi ţărani salarizare care aduce o serie de
candidaţi la expirarea stagiu turile unui membru de partid, gricole în raionul Brad, o contribuţie muncitori cu o suprafaţă de peste 100 bune cooperativele „Progresul“ îmbunătăţiri in procesul de pro
importantă au adus-o şi unii din sala ha. pentru a intra în întovărăşire. ducţie şi stimulează muncitorii
lui sînt primiţi în rindurile tov. Ioan Bernath a primit sar riaţii Trustului minier Brad. Alba Iulia, „Unirea“ Sebeş, şi tehnicienii pentru a da cît
Salariaţii de la Trustul minier mai multe produse. Ast
membrilor de partid. cina ca odată lunar, să facă Răspunzînd chemării organizaţiei de Brad sînt hotărîţi ca şi de aici îna „Moţul“ din Baia de Criş şi al fel, un şofer care a e-
partid, mulţi salariaţi din cadrul a- inte să aducă un aport tot mai în tele. iectuat 4.500 km. tone, primeşte
In direcţia educării şi pregă cîte o expunere in faţa candida cestui trust au plecat ia sate, în tim semnat în opera de cooperativizare cu 450 lei mai mult decit după
tirii candidaţilor de partid, or ţilor de partid pe marginea sta pul lor liber, pentru a sta de vorbă a agriculturii în raionul Brad. Exem Rezultate slabe au avut co vechiul sistem. Totodată se sim
ganizaţiile de bază de aici, spri tutului partidului. cu ţăranii muncitori, arătîndu-!e ca operativele „Munca colectivă“ plifică calculul salariilor micşo-
jinite de Comitetul de partid al lea pe care trebuie să meargă pen plul lor merită a fi urmat de către rîndu-se numărul anexelor de la
minei (secretar Aurel Mîrza), Bine apreciat este şi faptul tru a-şl făuri o viaţă din ce în ce mai muncitorii, inginerii, tehnicienii şi func din Simetria, „Drum nou“ Hune
s-cu folosit de mai multe me că periodic comitetul de par îmbelşugată. Tovarăşi ca Iancu Ion, ţionarii tuturor întreprinderilor din 15 la 7 şi desfiinţîndu-se dife
tode şi forme de educaţie. Aşa tid al minei, organizează pentru lancu Asparuh, Tod Nicoiae, inginer doara şi „Viaţă nouă“ din O-
spre exemplu, minerii şi mun candidaţii de partid şi pentru Solymosi Francisc, Popa Mihai. 0- regiunea noastră. renţele dintre perioadele de va
citorii mai înaintaţi, încă înain cei din activul fără de partid prea Ion, Stănilă Aloise, Dan Emil, râştie, care n-au dat importanţa
te de a fi primiţi în rînd urile conferinţe pe diferite teme ale NICOLAE HA1DA ră şi iarnă, asigurîndu-se prin
candidaţilor de partid, sînt a- muncii de partid. Aşa de pildă, inginer cuvenită acestei acţiuni, toată
traşi în activul fără de partid. comunistul Ioan Cotoţ a vor aceasta un cîştig uniform. Sa
Aici participînd la adunările bit recent în fata candidaţilor de Pricepere şi măiestrie în redarea vederii greutatea lăsind-o rin seama nor-
deschise ale organizaţiei de ba partid despre lupta dusă de lariaţii întreprinderii I.C.I.L. Si
ză, ei nu numai că iau cunoş Partidul Comunist Romîn !n a- Femeia venise intr-un sultei din 60 de ani, iar de vreo .18 ani nu am cataractă (albeaţă). Prezentîndu-se la matorilor. Ca o deficienţă care
tinţă despre sarcinile unui nii grei ai ilegalităţii, despre medic, a fost operat şi iată că şi.a. meria, întîmpină cu noi realizări
membru de partid, ci chiar ei Ajiinoasa la Petroşani la spital. mai văzut deloc. Am consultat zeci recăpătat şi ei vederea. Diaconescu trebuie lichidată grabnic, o con
înşişi încep să primească sar activitatea plină de eroism a Nicoiae, Mitu Ion şi alţii, de aseme in muncă introducerea sistemu
cini de partid. Pe de altă parte, comsomoliştilor. Cu ocazia u- — Tovarăşe doctor salvaţi-mi co de medici, diferite clinici', dar toţi nea prin lovituri cu piălra du a- stituie faptul că unele coopera
toţi candidaţii sînt cuprinşi îri- nei alte întîlniri s-a vorbit can !uns să-şi piardă vederea. lui îmbunătăţit de salarizare.
tr o formă oarecare de învăţă- didaţilor de partid despre trecu pilul — s-a rugat ea desnădăjduită. mi-au spus că nu voi mai vedea. tive au prevăzut măsuri tehnico-
mînt de partid sau învăţămînt tul minei Vulcan, făcîndu-le cu Grifa şi priceperea doctorului le-au S. CORNEL1U
politic U.T.M., potrivit pregăti noscut acestora condiţiile grele Uitaţi-vă la el, nu mai vede — a iz M-am prezentat şi la dr. Schreiber, readus lumina ochilor. Asemenea oa organizatorice formale, care nu
rii politice şi dorinţei lor. Toa în care munceau înainte de 23 meni care şi-au recăpătat aci vede corespondent
te acestea, fac ca înainte de a august 1944 minerii de aici, bucnit mama copilului. deşi îmi pierdusem de mulţi ani orice rea nu sint numai din Valea Jiu au avut o influenţă pozitivă a-
fi primiţi în rînd urile candida despre mizeria îndurată şi des lui ci şi din alte regiuni ale ţării.
ţilor de partid, aceşti tovarăşi pre lupta pe care o duce azi — Nu.ţi pierde curajul femeie / — speranţă. L-am rugat să îiicerce să De curind pe adresa medicului ocu
să primească o bună educaţie partidul nostru pentru a le crea list I. Schreiber a mai sosit o scri
condiţii din ce în ce mai bune a căutat s-o liniştească doctorul I. mă opereze că şi aşa n-aveam ni soare purtind ştampila poştei din Iaşi,
de muncă şi trai. în care este rugat să primească să
opereze un copil care a orbit.
de partid. Fireşte că toate aceste forme Schreiber, în timp ce cu ajutorul li mic de pierdut. Am cîştigat — acum
Bineînţeles că n-am să refuz. Fle
Dar, educaţia propriu-zisă a de educaţie vin în ajutorul or nei sore a început să examineze bol VĂD. N-am cuvinte să mulţumesc care operaţie îmi cere maximum de
candidaţilor nu se rezumă nu ganizaţiilor de bază ca în rîndul încordare şi stăpînire, dar cu ajuto
mai la învăţămîntul de partid lor să fie primiţi membri de navul. celui care a săvîrşit această „minu rul noului aparat „Lampa fantă" —
şi U.T.M. Birourile organizaţii partid pregătiţi, care să le în o minune a tehnicii, şi datorită con
lor de bază repartizează mem tărească necontenit rindurile. — Ei, dar cum s-a intimplat ? ne", diţiilor deosebite create azi, operez
căci ştiu că reuşesc şt mă bucur
¦ — Să vedeţi, copilul s-a jucat cu — Intr-adevăr, nici eu nu am cre că fiecare succes aduce o fericire ne.
mărginită, aceea de a VEDEA.
alţii, iar unul l-a lovit cu o piatră zut că voi reuşi să fac ceva, a pre
E. ARMEAKL
brilor sarcini concrete de a se Cu toate că s-au obţinut re pe lonuţ, nimertndu-l in ochi, Vai, cizat dr. Schreiber. Bolnavul avea o
ocupa de cite un candidat de zultate remarcabile în munca de spuneţi-mi vă rog, o să mai vadă percepţie foarte slabă, iar proiecţia
partid, pentru aT educa din educare a candidaţilor de partid, * copilul sau nu ? Spuneţi-mi / era absentă. Cataracta era veche.
punct de vedere politic şi profe organizaţiile de bază şi Comi f — Fii liniştită, copilul va vedea. Dar, după cum vedeţi, am încercat
sional, pentru ari face să-şi în tetul de partid de la mina Vul L Micul Vlasin Ioan, în virslă de 7 imposibilul şi iată că ştiinţa a în -Ö©-
suşească calităţile unui mem can trebuie să-şi perfecţioneze f ani, a fost internat In nouţ spital din vtins. Din „m o b ve tehnice11
bru de partid ca luptător hotărît metodele de educare şi creşte f Petroşani, la secţia oftalmologie, iar In aceleaşi saloane de oftalmologie
care-şi consacră toată puterea re a candidaţilor de partid, ţi-
lui pentru aplicarea cu consec nînd seama de faptul că aici e- * după puţin timp a fost operat. Azi, din Petroşani găseşti şi alţi bolnavi
venţă a hotărîrilor partidului.
i copilul vede. de ochi. Majoritatea sînt cazuri de Aparatele de radio de la că zii sau prin cite un dulap de la
minele culturale din satele : Bîr- sfatul popular.
t — Eu am început să pierd ve- traumatism, (accident). Constantin său, Chimindia şi Hărău nu
funcţionează din aşa-zise „mo Cei în cauză nu au nimic de
Demn de remarcat este şi fap xistă toate condiţiile pentru a | derea acum 22 de ani, ne.a spus bol- Remus (15 ani) mergînd prin pădu tive tehnice“ şi zac prin maga- spus ?
tul că birourile organizaţiilor se face acest lucru. i navul luhasz Francisc in vîrstă de re a fost lovit de un spin primind M. LAZAROVIC1
de bază nu se mulţumesc nu V. PITAN •O • O- • O* tb • »fr «O »-$»¦<»*»1«»-g»-» 9 --9- *-
O O O <s>-O OOOO <0-3- <
Com itetul raional de partid AIba mult faţă de anii precedenţi, de nului de partid s-a dovedit a fi rea şi dezvoltarea unităţilor
păşind cu mult producţia obţinu nesatisîăcător. Aşa este cazul constituite, sînt sarcini de care
tă de ţăranii individuali. Aşa, comunei Berghin (instructor te Comitetul raional de partid Alba,
de pildă, gospodăriile agricole ritorial tov. Angliei Gheorghe) va trebui să ţină mai mult cont
şi p r e o c u p ă r île s a 1e p e n t r u colectiVe au obţinut în medie la unde pînă la ora actuală există în activitatea sa.
mam&BECimtX&SSBSamiBBBB&mHSKBaSCH
grîu 1700 kg. la ha., iar la po o singură întovărăşire cu 31 fa Dacă fiecare activist de par
cooperativizarea agriculturi i rumb peste 2000 kg. la ha., pe milii şi 18,5 ha., comunei Hă- tid, U.T.M. şi salariat al sfaturi
cînd sectorul individual a obţi pria, (instructor teritorial tov. lor populare din raion ar lămuri
„ Congresul al II-lea al Parti Pentru a ne da seama mai gospodării agricole colective şi 27 aprilie) suprafaţa cooperati- nut 1077 kg. grîu ia ha. şi 1650 Nistor Aurel) cu 2 întovărăşiri lunar cite un singur cetăţean,
dului Aluncitoresc Romîn a pus bine de munca desfăşurată şi întovărăşiri n-au constituit exem vizată a crescut cu încă 1251 kg. porumb Ia ha. In 1957, gos agricole ce înglobează numai 75 raionul ar reuşi să se achite cu
ca sarcină importantă în faţa rezultatele obţinute în acest raion ple demne de urmat pentru ţă ha., total izînd pe raion 5.071 ha, podăriile agricole colective au de familii şi 35 ha., comunei cinste de sarcina importantă a
organelor şi organizaţiilor de pe linia transformării socialis rănimea muncitoare cu gospo reprezentînd 9,4 la sută din su împărţit la zi-muncă, în medie Ciugud cu cele trei sate aparţi transformării socialiste a agri
partid creşterea şi consolidarea te a agriculturii, vom face uz dărie individuală. prafaţa cooperativizabiiă a ra 5 lei, pe cînd în anii trecuţi nu nătoare, (instructor teritorial tov culturii. Pentru aceasta însă, este
sectorului socialist din agricul de cîteva cifre concludente: Ia ionului. Dacă în 1957 media lu s-au repartizat bani la ziua- Borza Iosif) cu o singură înto necesară o mai accentuată per
tură, astfel ca pînă în 1960 acest sfîrşiTul anului 1956, în raionul Trecînd la o muncă mai orga nară a hectarelor cooperativiza muncă. In majoritatea întovără vărăşire de 28 familii şi 19 ha. severenţă şi un control mai sub
sector să fie preponderent ca su Alba erau cooperativizate 2225 nizată, cu sarcini concrete pe te a fost de 133 ha., această me şirilor agricole munca a fost Destul de slabe sînt rezultatele stanţial din partea organelor de
prafaţă şi să asigure 60-70 la ha. teren arabil, ceea ce repre oameni şi repartizîndu-se secre die a crescut în 1958 la 312 ha.. mai organizată, iar la sîîrşitul şi în comuna Vinţu de Jos, partid şi de stat ale raionului
sută din totalul producţiei agri- zenta 3,9 la sută din suprafaţa tarii comitetului raional dp par Numărul întovărăşirilor agrico (secretar al Comitetului comu Alba.
cole-marfă. cooperativizabiiă a raionului. tid pe grupe de comune, s-a re le a crescut cu încă 11 astfel că anului 1957 fondul lor de bază nal de partid tov. Petraşcu Ioan)
După un an de zile, respectiv uşit a se cuprinde întregul ra în prezent raionul Alba are 58 a ajuns la 94.000 lei pe raion. care, deşi are trei înto.vărăşiri, Raionul Alba face parte din
Din expunerea tovarăşului Gh. la Conferinţa raională din de ion. Au muncit mai bine şi co de întovărăşiri cu 5.578 familii ele înglobează doar 215 familii raioanele cu pondere mare ale
Gheorghiu-Dej la consfătuirea cembrie 1957, suprafaţa coope mitetele comunale de partid şi 12 gospodării agricole colec Faţă de atenţia acordată în cu 156 ha. regiunii noastre şi tocmai ele a-
pe ţară a ţăranilor şi lucrătorilor rativizată a mai crescut cu 1597 (Ighiu — secretar tovarăşul tive cu 352 familii. La data actu trecut transformării socialiste a ceea comitetul raional de partid
din sectorul socialist al agricul ha., reprezentînd în medie 133 Ioan Munteanu, Mihalţ — secre ală, în raion mai există peste agriculturii, Comitetul raional îmbunătăţirea muncii politi va trebui să întreprindă acţiuni
turii care a avut ioc recent la ha. cooperativizate pe lună, iar tar tov. Ioan Nicoară, Teiuş — 150 de familii care au depus ce ce şi organizatorice, îndruma
Constanţa, rezultă că în doi ani procentul de coope> ativizare pe secretar tov. Traian Farcaş, reri pentru constituirea de noi de partid Alba şi-a îmbunătăţit rea ţărănimii muncitoare, pentru mai hotărîte pe drumul transfor
de zile de la Congres au intrat etc.). Cu rezultate mai bune au unităţi socialiste şi care vor a- stilul de muncă. Aceasta rezultă a-şi aduce în întovărăşire toată
în sectorul socialist al agricul raion s-a ridicat la 7,1 la sută. muncit şi lucrătorii sfatului duce cu ele aproape 100 ha. te şi din planul de şedinţe al biro suprafaţa de pămînt, consolida mării socialiste a agriculturii.
turii de trei ori mai multe fami Principala cauză care a dus popular raional şi unele comite ren, Rezultă din aceste date că ului şi comitetului raional de
lii decit au intrat înainte timp te executive ale sfaturilor popu în cele 4 luni ale anului curent partid în care s-au analizat lună GH. LUP^N
de şapte ani de zile şi că supra la această situaţie nesatisfăcă- lare comunale, cum sînt cele clin au fost obţinute în raion aproape
faţa agricolă cooperativizată re toare a fost c ă : comitetul ra Mihalţ şi Ighiu, care au dove aceleaşi rezultate ca în întregul de lună diferitele aspecte ahr
prezintă 37 Ia sută din întreaga ional de partid nu a folosit în dit mai multă perseverenţă în an 1957,
suprafaţă cooperativizabiiă a modul cel mai just toate forţele activitatea lor pentru lărgirea muncii privind intensificarea
ţării. de care dispune, scăpînd în a- sectorului socialist al agricultu La realizarea unui ritm mai
celaşi timp din vedere orienta accelerat de cooperativizare, un ritmului de transformare socia D eschiderea cabanei „P ie tre le "
Ne propunem ca în prezentul rea forţelor şi spre satele de rii. sprijin preţios l-au adus rezul listă a agriculturii, luîndu-se de
material să analizăm felul cum munte, unde există mari posi tatele şi veniturile obţinute de
Comitetul raional de partid Alba bilităţi pentru constituirea şi dez. Ca rezultat al înţelegerii şi a- unele gospodării agricole co fiecare dată hotărîri mai con-’ In ziua de 1 Mai a avut loc tirea camerelor cu cele necesare.
s-a preocupat pentru traducerea voltarea întovărăşirilor zooteh pljcării mai concrete a sarcini lective ca cele din Obreja, Ţel-
în viaţă a Hotărîrilor Congresu nice (38,5 la sută din suprafa lor ce rezultă din hotărîrile par crete şi măsuri ce au constat în deschiderea sezonului turistic de Acum, această cabană îşi aş
lui, Hotărîrilor Conferinţei Re ţa agricolă a raionului repre tidului şi în urma unei munci na, etc., care au servit drept
gionale de partid şi a propriilor zintă păşuni şi fineţe). Munca mai însufleţite, în raionul Alba centre de atracţie pentru ţărăni îmbunătăţirea muncii politice de primăvară la cabana „Pietrele“ teaptă oaspeţii — turiştii — care
sale hotărîri, în ceea ce priveşte politică şi organizatorică clin au fost obţinute şi rezultate care mea muncitoare cu gospodării
creşterea sectorului socialist a! raionul Alba nu s-a desfăşurat dovedesc că munca concretă a- individuale. Aceste gospodării masă. A fost exercitat un con din munţii Retezat. Pentru acest doresc să viziteze pitoreasca re
agriculturii din raionul Alba. duce realizări pozitive.
în toată amploarea ei, iar unele agricole colective au crescut trol şi o îndrumare mai eficace lucru încă din timp s-au luat giune a munţilor Retezat.
In acest anj pînă la data de
la comitetele comunale de par toate măsurile privind aprovizio ANDREI NASTASE
tid, iar sfaturile populare şi or narea cu alimente cît şi pregă corespondent
ganizaţiile de masă au fost mai
bine sprijinite şi antrenate în Zi de producţie mărită
munca de cooperativizare.
Comitetul raional de partid
Alba va trebui să-şi îndrepte a- LUPENl (de la subredacţia noastră Cu acest prilej, sarcina de plan pe
tenţia mai ales spre acele co voluntară). Colectivul sectorului II de ziua respectivă a fost depăşită cu
mune şi sate în care s-a făcut la mina Lupeni a declarat ziua de 6 153 tone cărbune cocsificabil. S-au evi
prea puţin pînă acum pe linia mai, zi de producţie mărită, in cin denţiat în muncă schimbul maistrului
transformării socialiste a agri stea consfătuirii programate pentru de miner Vasile Luca şi brigăzile con
culturii şi în care aportul comi duse de minerii Andrei Nagij, Ion
tetelor comunale de partid şi a cernarea drapelului de brigadă frunta- Popa şi Mîrza Vasile.
instructorilor teritoriali ai rato- M. CĂTĂLIN