Page 20 - 1958-05
P. 20
Ha<?. 4 zw r r n n f 'w m s& isM T E tn rvr. 103a
M ircw eicrci dintre Ion Gheorghe uJSAjrroXe siin l • ixltlrneAe s iir i • xüÜmaie ştiri*
H an rcr si A. frondizi
BUENOS AIRES (Agerpres). Romîne, a oferit un dineu în Vizita delegaţiei P.NLU.P. Alegerile prezidenţiale V iz it a preşedintelui
In seara zilei de 5 mai Ion cinstea unor personalităţi cul din C o lu m b ia Nasser în U. R. S, S.
Gheorghe Maurer, preşedintele turale din Buenos Aires. în R. P. Bulgaria
Prezidiului Marii Adunări Na
ţionale a Republicii Populare La dineu au participat recto SOFIA (Agerpres) PAP. a-
Romîne, a fost primit de preşe rul universităţii din Buenos Ai nunţă : La Sofia au început con
dintele Republicii Argentina, res, decanul facultăţii de litere vorbiri între delegaţia Partidu
Arturo Frondizi. precum şi alte personalităţi cul lui Muncitoresc Unit Polonez,
turale argentiniene. care se află în vizită în Bulga
Iri aceeaşi seară tov. A. Joja, ria, şi delegaţia Partidului Co
vicepreşedinte al Consiliului de Marţi dimineaţa, delegaţia bo munist Bulgar.
Miniştri al Republicii Populare rrina a plecat spre oraşul Cór
doba. , Din partea Poloniei la con
vorbiri participă Wladislaw Gc-
Visita delegaţiei romi ne mulka, prim secretar al C.C. al NEW YORK. 7 (Agerpres) datura lui Camargo a fost spri
P.M.U.P., Josef Cyrankiewicz şi TASS anunţă : La 4 mai au avut jinită şi de o parte a partidului
în Argentina Edward Ochab, membri în Bi loc in Columbia alegeri prezi conservator. Una din fracţiunile SOCI 7 (Agerpres) - TASS giptului şi Siriei s-au eliberat
roul Politic al C.C. al P.M.U.P., denţiale care s-au desfăşurat partidului conservator a desem a n u n ţă : La 6 mai a sosit la de sub jugul colonial al impe
BUENOS AIRES (Agerpres). membrii delegaţiei R.P. Romîne iar din partea Bulgariei Todor într-o situaţie politică complica nat drept candidat pe Jorge Lei- Soci din Suhumi pe bordul cru rialismului. Poporul egiptean a
După instalarea preşedintelui au avut o serie de întrevederi Jivkov, prim secretar al C.G. al tă. încă înaintea alegerilor pu va. cişătorului „Mihaii Kutuzov“ izgonit pe ocupanţi de. pe teri
Republicii Argentina, Arturo cu membrii altor delegaţii stră Partidului Comunist Bulgar, terea în ţară a fost monopoli preşedintele Republicii Arabe toriul său, a pus capăt asupri
Frondizi, la 2 mai a. c. a avut ine precum şi cu personalităţi Anton lugov, Dimitr Ganev şi zată de fapt de cele două par Numărătoarea voturilor în a- Unite, Gamal Abdel Nasser, şi rii şi înrobirii sub orice iormă.
ioc sesiunea specială a Congre nolitice şi culturale argentini tide burgheze — liberal şi con proximativ 75 la sută din cir persoanele care îl însoţesc.
sului in onoarea şefilor de ene. -*r. < . -wr. Eneio Staikolv, membri în Biro servator. cumscripţiile electorale a arătat Noi am găsit în Uniunea So
şi a parlamentarilor străini. De ul Politic al C.C. al P.C.B., Kar- că Camargo a întrunit 2.100.000 In portul maritim unde mii vietică prieteni, colaborare de
legaţiile străine au oferit apoi Tov. I. Gh. Maurer a avut în lo Lukanov, membru în C.C. al La alegeri au participat doua de votu-ri, iar Leiva — 476.000 de locuitori ai oraşului au in zinteresată, fără nici un fel de
o recepţie în onoarea preşedin trevedere cu Carlos Fischer, pre P.C.B. şi ministru al Afacerilor partide — liberal şi conservator. de voturi. O mare parte a ale tim pinat pe oaspeţi a avut loc condiţii, fără obligaţii care să
telui Frondizi. şedintele Consiliului Naţional de Externe al R. P. Bulgaria, Hris- Partidul libea ai a desemnat gătorilor s-a abţinut de la vot. un miting în cadrul căruia a umilească demnitatea noastră
guvern al Republicii Uruguay. to Boiev, ambasadorul R. P. drept candidat pentru funcţia De Noul preşedinte a fost ales pe rostit o cuvîntare Gamal Abdel
La 3 mai delegaţia romînă, Bulgaria în Polonia. preşedinte pe fostul preşedinte patru ani. La 7 august el îşi va Nasser. El a spus printre altele: naţională.
condusă de tovarăşul Ion Gheor Tov. Atanase Joja, vicepreşe prelua în mod oficial funcţkL La timpul său, imperialiştii îm Republica Arabă Unită, a de
ghe . Maurer, preşedintele Pre dinte al Consiliului de Miniştri ------ oOo------ Alberto Lleras Camargo. Candi piedicau stabilirea prieteniei în
zidiului Marii Adunări Naţiona al R. P. Romîne, a făcut o vizită tre popoarele noastre şi noi e- clarat Nasser, a proclamat o po
le a R.P. Romîne, a vizitat o în oraşul La Plata, unde a fost M anifestaţii In armata sad-vietnameză ram siliţi să colaborăm cu sta litică de respingere a blocurilor
fermă model în apropiere de intîmpinat oficial de guvernato tele imperialiste. Popoarele E- militare şi a acţiunilor militare,
Buenos Aires, rul şî guvernul local al oraşului an tia mericane nem&dtumsrea faţă de elica politica neutralităţii în numele
luî Mg© Dinh D iem păcii generale.
In seara aceleiaşi zile, noul şi a avut o convorbire cu recto în A ustralia
guvern argentinian a oferit un rul şi membrii senatului univer Creşte Opinia publică arabă salută vizita preşedintelui
dineu în cinstea delegaţiei Re CANBERRA 7 (Agerpres). —
publicii Populare Romîne. Au sităţii din acest oraş. De ase După cum relatează agenţiile Nasser în U. R. S. S.
participat dr. Ichazo, reprezen menea tov. A. Joja, a avut în de presă occidentale, vizita în
tantul personal al preşedintelui trevederi cu C. Pastor, ministrul porturile australiene a distru HANOI 7 (Agerpres). — militari“ americani. Din cauza CAIRO 7 (Agerpres). — Opi re a declarat că prietenia din
Frondizi, ministrul Afacerilor In de Externe al Republicii Para gătorului american „Brisbane“ CHINA NOUA anunţă: Ştirile felului brutal in care s-au des
terne, dr. Alfredo Vitolo, minis guay, Gomez Millas. ministrul prilejuieşte adevărate demon sosite din Vietnamul de sud a- făşurat aceste manevre, un ma nia publică arabă urmăreşte cu tre popoarele Republicii Arabe
trul Educaţiei şi Justiţiei, dr. adjunct al Culturii din Chile si straţii populare de protest îm rată că în rîndul soldaţilor din re număr de soldaţi sud-vietna multă atenţie şi interes vizita
rectorul universităţii din Santi potriva înarmărilor atomice şi armata marionetă a lui Ngo mezi au (ost ucişi sau răniţi, în Uniunea Sovietică a lui Ga Unite şi Uniunii Sovietice se
Louis R. Mckay, ministrul Să ago, Risieri Frondizi, rectorul a experienţelor cu armele nu Dinh Diem domneşte o mare mal Abdel Nasser, preşedintele
nătăţii şi rad-inte'rim la Preve universităţii din Buenos Aires nemulţumire faţă de acţiunea iar numeroşi alţii s-au îmbol Republicii Arabe Unite. bazează pe năzuinţa lor comu
derile Sociale, dr. H. Noblia, cleare. Intr-un port australian,
primarul Capitalei şi alte perso Tov. V. Dumitrescu, adjunct neomenoasă la care au fost su năvit. Manifestaţiile de nemul Prin toate informaţiile pre nă spre pace.
nalităţi politice şi culturale. al ministrului Afacerilor Externe de pildă, anunţă agenţia Uni ţumire ale ofiţerilor şi soldaţi sei trece ca un fir roşu ideea
al R. P. Romîne. a avut întreve ted Press, un grup de studenţi puşi soldaţii sud-vietnamezi in lor sud-vietnamezi au făcut de întăririi prieteniei dintre po Ziarul „Al Ahbar“ scrie in
Dineul s-a desfăşurat intr-o deri cu Oskar Velutini, minis poarele Republicii Arabe Unite
atmosferă cordială. trul de externe al Venezuelei, şi australieni s-au strecurat pe cadrul manevrelor militare or altfel, după cum se anunţă la şi Uniunii Sovietice. tr-un articol de fond : „Strinsa
ambasadorul Pardo, membru a! bordul vasului şi au d e se n a t
Ini cursul vizitei în Argentina, delegaţiei Columbic ganizate de clica conducătoare Saigon, ca manevrele să ia sfîr- In titlul reportajului despre prietenie care s-a stabilit intre
cu vopsea, pe punte lozinca „In întîlnirea prietenească de la
terziceţi arma nucleară“. Un de la Saigon cu concursul şit cu cîteva zile mai devreme Baku, ziarul „Al Gumluiria“ re popoarele Republicii Arabe Uni
levă cuvintele preşedintelui Nas
alt grup de studenţi au bom „specialiştilor“ şi „consilierilor decît fusese prevăzut iniţial. ser, că prietenia sovieto-arabă te şi Uniunii Sovietice consti
urmăreşte întărirea păcii gene
bardat vasul cu ouă alterate rale şi a colaborării între po tuie o mărturie grăitoare a fap
poare. Ziarul „Aş Saab“ citează
şi cu legume. tului că coexistenţa paşnică a
în titlu cuvintele lui Nasser ca
popoarelor cu ideologii diferite
este cu totul posibilă“.
„Poporul arab — scrie ziarul
„Barada“ — nu va uita nicio
Agravarea situaţiei economice dată poziţia nobilă adoptată de
din Turcia
Festivalul International' Uniunea Sovietică faţă de agre
al filmului de la Cann
siunea mîrşavă împotriva Egip
tului“. ;
CANNES 7 (Agerpres) — al treilea festival internaţional ANKARA 7 (Agerpres) — situaţie economică din ţară. ¦
TASS anunţă : La festivalul in al filmelor de desene animate. TASS an u n ţă : Grupul parla Cu excepţia unei categorii de
ternaţional al filmului de la Prezentarea acestor filme se mentar a! partidului popular re O acţiune huliganică împotriva
Cannes, la 5 mai, înaintea pre organizează odată la doi ani şi publican, unul din cele mai mari persoane destul de restrinsă, se expoziţiei R.P. Chineze din Nagasaki
zentării filmului francez „Cresc se desfăşoară concomitent cu partide de opoziţie din Turcia, spune în comunicat, marea ma
apele“, a rulat filmul sovietic festivalul internaţional al filme a dat publicităţii un comunicat joritate a populaţiei se zbate
de scurt metraj „In munţii Sa- in care critică cu asprime gu
ian“. Acest film in culori, pen lor de lung metraj. Printre vernul în legătură cu greaua în ghiarele greutăţilor econo PEKIN 7 (Agerpres) CHINA libertate din ordinul lui Kişi.
tru ecran lat, a fost intîmpinat mice. In comunicat se vorbeşte NOUA a n u n ţă : Cu complicita înainte de acest incident, un
cu o mare căldură de snecta- primele cinci filme, a fost pre J.1JC 1 despre „condiţiile insuportabile tea vădită a guvernului Kişi cate funcţionar al „ambasadei“ go-
fori. . ale vieţii, lipsă de mărfuri şi lucrează mină în mină cu clica mindaniste la Tokio a cerut mi
zentat filmul sovietic de desene Germaine Guille, 'secretar ai scumpirea". In fiecare an, se ciankaişistă, doi huligani japo nistrului de Externe japonez ca
La 5 aprilie a început cel de C.G.M. din Franţa. spune in continuare in comuni nezi au zmuls la doi mai drape drapelul de stat al R. P. Chineze
animate „Realizarea dorinţe cat, guvernul partidului demo lul naţional al Republicii Popu să fie înlăturat de pe clădirea
lor“. TIRANA, Guvernele Republi crat anunţă că „s-a pus capăt lare Chineze dc pe clădirea în expoziţiei. Ca urmare, intr-o cir
cii Populare Albania şi Republi greutăţilor“ şi că in anul viitor care a fost organizată la Naga- culară adresată primarului din
FJLIPINELE - bază pentru rachetele PEKIN. Ziarul „Jenminjibao“ cii Arabe Unite, în scopul întă „va fi asigurată abundenţa“. saki o expoziţie de timbre si dc Nagasaki, ministrul de Externe
americane din 4 aprilie publică sub semnă ririi relaţiilor prieteneşti dintre Totuşi, de fiecare dafă promisiu tăieturi din ziare chineze. Huli al Japoniei declară că în actu
cele două ţări, au hotărît să ri nile nu se realizează, -mei®*«-" ala situaţie este „inoportun“ ca
MANILLA 7 (Agerpres). — staleze in aceste insule baze ale tura lui Ciu Yen Lung, locţiitor dice reprezentanţele diplomatice ganii au fost arestaţi pe loc dar drapelul R. P. Chineze să fia
Generalul american William S.U.A. pentru proiectile teleghi al ministrului Industriei petro respective din cele două ţări la arborat în Japonia. De asemenea
Nutter, noul şef al grupului de date. Nutter a .subliniat de ase lului din R. P. Chineză, un arti rangul de ambasade. în aceeaşi seară au fost puşi în „consulul“ clicii ciankaişiste de
consilieri militari americani în menea că grupul său de „con col în care se prezintă realiză la Nagasaki a formulat aceeaşi
Filipine, a făcut o declaraţie la silieri militari“ are drept sarci rile obţinute prin colaborarea CARACI. Cercurile largi ale !n Sumatra, fo rfe fe guvernam entale cerere iniţiatorilor expoziţiei
Maniila în care recunoaşte că nă instruirea armatei filipineze tehnico-ştiinţifică între R. P. opiniei publice pakistaneze au
Washingtonul a cerut guvernu pentru folosirea proiectilelor Chineză şi R. P. Romînă. Arti primii cu profundă recunoştinţa se îndreaptă spre u ltim u l oraş prin intermediul autorităţilor
lui filipinez autorizaţia să in de acest fel. colul a apărut cu ocazia expozi ajutorul dat de Uniunea Sovieti municipale din Nagasaki. Acţi
ţiei economice romîne, care după că Pakistanului în combaterea
-®«- epidemiilor de holeră şi variolă deţinut de rebeli unea celor doi huligani japonezi
cum se ştie, s-a deschis la Pe Presa şî activiştii pe iărîm so a urmat după ce membrii din
La Londra confinuă greva m u n c ilo riio r kin în luna aprilie. cial din Pakistan mulţumesc din DJAKARTA. 7 (Agerpres), ptelor după căderea oraşului Bu conducerea organizaţiei din Na
inimă guvernului sovietic pentru Forţele guvernamentale care au kittingi, ziarul „Suluh indone gasaki a Asociaţiei pentru prie
din transporturile publice PARIS. In Franţa se desfă acest ajutor prietenesc. Ziarul operat în nordui şi vestul insu tenia japono-chineză — iniţia-
şoară campania în apărarea pa „Knejam“ subliniază că poporul lei Sumatra au făcut joncţiunea sia" subliniază că aceasta nu toarea expoziţiei — au refuzat
LONDRA. (Agerpres) După carburanţi către firmele londo triotului iranian Khosrow Rus- pakistanez „nu va uita niciodată la Bukittingi şi se îndreaptă spre înseamnă că s-a pus capăt în cu hotărîre cei ere-a reprezentan
curr. transmite agenţia Reuter, neze de autocamioane care asi beh condamnat la moarte de un mărinimia guvernului şi poporu localitatea. Baiusangkar, ultimul călcării suveranităţii indoneziei tului clicii ciankaişiste şi a gu
greva muncitorilor din transpor tribunal militar iranian. Benoit oraş deţinut de rebeli în partea Adevăraţii duşmani ai poporului vernului Kişi. După incident-. or
turile publice londoneze începu gură unele servicii de transport. Franchen, secretarul general al lui sovietic, care au acordat Pa de vest a Sumatrei. Agenţia indonezian sînt acei care trag ganizaţia din Nagasaki a Aso
tă în noaptea de 4 spre 5 mai Tot în cursul zilei de 6 mai C.G.M. din Franţa a trimis în kistanului un ajutor medica! pre Reuter subliniază ca după toate sforile în spatele clicii rebelilor. ciaţiei pentru prietenia japono-
continuă. La 6 mai, şoferii de legătură cu aceasta o telegramă ţios“. probabilităţile în acest oraş tre Activitatea rebelilor, continuă chineză a adus cazul în faţa
la camioanele cisternă, au hotă muncitorii din cele mai diferite de protest preşedintelui Consi buie să se fi refugiat clica lui Bu- „Suluh Indonesia" este doar o justiţiei şi a cerut poliţiei din
ramuri de producţie au trimis liului de Miniştri al Iranului. O PEKIN. Ziarul „Dagunbao“ a sein. Concomitent, unităţi gu parte dintr-un monstruos com Nagasaki să efectueze o anchetă
rî! să înceteze orice livrări de mesaje de solidaritate grevişti* telegramă de protest a trimis cerut in numele Opiniei publice vernamentale de pe fronturile plot uneltit de anumite forţe in în legătură cu această acţiune
•or din Londra“. ambasadorului Iranului la Paris chineze anularea sentinţei de din Sumatra continuă operaţiile ternaţionale care doresc să trans insultătoare la adresa R. P. Chi
condamnare la moarte a patrio de curăţire. Avioane şi infanterie forme Indonezia intr-un satelit neze şi să pedepsească pe cei
Presa occidentală despre divergenţele dintre tului iranian Khosrow Rusbeh. din unităţile guvernamentale au al lor. Ziarul cere întărirea uni vinovaţi conform legii penale
Intr-o notă redacţională, ziarul distrus Ia Buma Ava, în Suma- tăţii naţionale pentru a face ia japoneze.
subliniază nevinovăţia acestui tra de nord, un important deta agresiunii străine.
patriot iranian. In numele in
iespanţii la conferinţa N.Â.T.Q. de Copenhaga dependenţei naţionale a Iranu şament de trupe rebele. Postul
lui, în numele păcii şi libertăţii,
în numele umanităţii şi dreptă de radio Djakarta a anunţat că
ţii, ?cric ziarul, toţi oamenii
ROMA 7 (Agerpres). Presa punctul de vedere in momentul „divergentele dintre Anglia şi soldaţi din unităţile rebele în-
italiană urmăreşte cu atenţie cină îngrijorarea omenirii este Statele Unite in chestiunea e- cinstiţi aer anularea sentinţei de
sesiunea Consiliului miniştrilor atit de puternică, incit se face ventualei Încetări a experienţe frinle se alătură în număr tot
Afacerilor Externe ai ţărilor simţită pină şi la conferinţe lor cu arma nucleară". condamnare la moarte a tui Rus-
N.A.T.O. ca aceea a miniştrilor Afaceri beh. mai mare forţelor guvernamenta
lor Externe ai ţărilor membre „Times" cere puterilor occi
„Unita" publică expuneri ale ale uniunii Atlantice". dentale „să arate că ele au pla le. Pe măsură ce teritoriul Su VINERI 0 MAI 1958
discursurilor roşiile la sesiune, nuri unice proprii in vederea
relevînd că reprezentanţii. Da dr controlului asupra înarmării şi matrei este eliberat din miinile SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
nemarcei şi Norvegiei ,,au deza a micşorării primejdiei în Eu rebelilor viaţa îşi reia cursul
probat în mod indirect ne Dul- LONDRA 7 (Agerpres) TASS ropa şi în întreaga lume".
les pentru că a respins planul anunţă: Presa engleză, oamen normal. La Bukittingi ordinea a DEVA: Flacăra stinsă j HA că nu e uria, e a lta : IL1A: Cicatri
Rapacki. fără a se fi consultat iind. conferinţa miniştrilor Afa Observatorul diplomatic al
cu ei şi au arătal că înclină in cerilor Externe ai ţărilor ziarului „Daily Herald" atrage fost restabilită curînd după in ŢEG: Taifun la Nagasaki ; ORAŞ- cea : SIM ERIA: Oaia cu 5 picioare:
favoarea unor acţiuni îndrepta N.A.T.O., atrage atentia asupra atenţia asupra faptului că Sta trarea trupelor guvernamentale T1E: Godzila; ALBA' IHL'IAF Călă T E IU Ş : Vreau să c în t: LONEA :
te spre studierea oricărei posi divergenţelor dintre participan tele Unite au respins planul în oraş. Comentînd situaţia iu- torie în tinereţe; SEBEŞ: Fiul pes Moulln R ouge; BARD MARE: Ghim
bilităţi de a realiza un acord ţii la conferinţă. Rapacki in ajunul deschiderii carului; BRAD: 'Articolul ’420; PE pele : ZLATNA: Cronica amanţilor
ps baza. propunerilor poloneze".
„Times", intr-un amplu arti conferinţei miniştrilor Afaceri TROŞANI: In Oceanul Pacific; Da să ra c i: APOLDU DE S U S : Malva.
Rezultatele lucrărilor din pri col redacţional, scrie: „Din lor Externe ai ţărilor N.A.T.O.,
ma zi, continuă ziarul, sini „des păcate, în rîndul ţărilor N.A.T.O. ,.înainte ca aliaţii lor să fi avui Lupte viólenle tu A lgeria SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO :
tul de alarmante, deoarece ele există in momentul de faţă mai posibilitatea de a-l discuta".
dovedesc că grupul conducă multe divergenţe decît au fost Observatorul arată că deşi în ALGER 7 (Agerpres). In ul ceze au fost angajate de aseme Programul I : 6,30 Muzică uşoară ; distractivă; 15,45 Frumoasă eşti pa
tor al uniunii Atlantice nu in în timpul conferinţei din de această problemă nu există di timele zile în Algeria au avut nea într-o luptă cu detaşamente 7,15 Concert de dimineaţă i 8,00 /Ma tria m ea; 16.20 Sfaturi gospodăreşti;
tenţionează citaşi, de puţin să cembrie de la Paris". vergenţe serioase, totuşi „majori ioc lupte violente între trupele ale armatei algeriene de elibe teriale din presă: 9,30 Prietenii cîn- 16,30 Muzică uşoară i 17,30 Cuteză
facă propuneri care ar oferi, m- tatea. delegaţilor ţărilor N.A.T.O., torii; 18,05 Prin sălile de concert ale
sibilitatea realizării vreunei. în Comparind actuala conferinţă consideră că ideea care stă la franceze şi unităţi ale armatei al rare in apropierea localităţii Se- iecuiui: 10,00 Muzică din operete; Capitalei ; 18,55 Sfatul medicului :
a miniştrilor Afacerilor Externe baza „planului Rapacki" tre geriene de eliberare. După cum drsla. Pierderile franceze nu au 11,03 Prelucrări de folclor ale compo „Otita la copii“ ; 19,05 Curs de lim
ţelegeri. cu Uniunea Sovietică... a’ ţărilor N.A.T.O. cu sesiunea buie studiată şi. discutată cu se transmit agenţiile de presă, in fost date publicităţii zitorilor noştri: 13,20Concert de ba ru să : 19,15 Teatru la microfon:
Dar este indiscutabil că du din decembrie, „Times" scrie că riozitate, "poate chiar la. nivelul cursul luptelor desfăşurate în p rîn z: 15,05 Concert de estra „Arcul de triumf“,- de Aurel Baranga ;
'primul factor nefavorabil pen cel mal înalt. Dulles, pe cit se ultimele 24 de ore, trupele fran Agenţiile de presă relatează dă : 15,50 Program de melodii 21,15 Cîntă Gică Pelrescu; 21,30 Pă
pă "prima şedinţă secretarul de tru actuala, conferinţă este lipsa vede, scrie observatorul, încear ceze, sprijinite de ’importante că un contigent de mercenari populare; 16,15 Vorbeşte Moscova;
că să excludă o asemenea posi forţe aeriene, au ucis sau rănit algerieni aflat la Ksar El Ir ane 18,00 Actualitatea în ţările socialis rinţi şi copii; 22,45 Jocuri populare
stat. american a înţeles că ii unui guvern fr a n c e z .............. ' 290 de patrioţi algerieni. s-a revoltat la 1 mai împotriva te : 18,30 Muzică uşoară romîdească j
bilitate" . 19,05 Din viaţa muzicală a oraşelor romîrieşti.
este iot mai greu să-şi impună Ziarul relevă in continuare Autorităţile militare franceze ofiţerilor francezi. Aceasta a şi regiunilor patriei j 19,55 Noapte bu
au recunoscut că în cursul a fost a doua revoltă în patru zile nă, copii; 20,30 Jurnalul satelor; 21,45 Buletine de ş tiri: 5,00; 6,00; 7,00;
dcuă mari bătălii desfăşurate în a soldaţilor algerieni -recrutaţi Muzică u şo ară; 22,30 Succese peste
regiunea Souk Akras între 28 cu forţa în armata franceza. 11.00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 20.00;
aprilie şi 4 mai au fost ucişi 97 Dezordini s-au produs' de aseme
de soldaţi francezi, Trupele fran 22,00; 23,52 (programul I), 14,00;
nea intr-lin cîmp ’de concentra hotare ale artei interpretative rornî-
16,00; 18,00; 21,00: 23,00 (programul
re situat în apropiere de Alger. | tieşli. Programul 11: 14,40 Muzică
II).
Redacţia şl' aafnîhlSkaţîa zîâfulul ştr. 6 lie nr. 9, Teleleu: 18« • l-S«. laxa piuliţă in numerar conform aprobării Direcţiuni) Generale P.Ţ.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie ' 9 . — “M parui; întreprinderea’ Poligrafică ,1 Mai" — u i i a .
