Page 22 - 1958-05

Pag; 2 n W ’MÜTT'SfiiirAUXMÜÎm Nr. 105 4

Usasse . ?rran^Tz*M-srT^rv*'ST-» XttJSS&ZZZ&ZSS&JCSDBS-i

8! DE ANI WW 4 in Editura Politică au apărut,m oOoOoOoo0O0O0O0O6O O00O0O0O0Ooo00oooO Pci Ir
U. ; OO OO OOoO sărMterirci
d e ia proclamarea In anul 1438 ora­ în primi! trimestru al anului 1951,
şul Sebeş a fost urmitemla lucrări : Ulei ic §moi
asediat de armatele

üiclependenfel Romîniei turceşti ale sultanu­ Zilele acestea, la şcoala medie
lui Murad al II-lea.
O parte din locui­ 4*4<* ENE TURCANU: Controlul în­ celor ce studiază materia­ 4O*J> mixtă din Simeria a fost orga­
deplinirii hotărârilor (co­ M72. -pPrlmaii.gsauml.liBsumOşliuŞdlrKeialIiilsNegtcio:atriiccM).aşitermiaa1lt,i2es5­­Iei444444¦4 nizată o oră educativă model
Sc împlinesc în anúl acesta, lui Otoman, caută pe toate căi­ torii oraşului îm­ cu elevii clasei a X-a consacra­
tă zilei de 9 mai.
în ziua de 9 mai, 81 de ani, de le să zădărnicească lupta de c- preună cu tînărul *4o44oooo lecţia. „Din experienţa
Cu această ocazie, elevii Sil­
cînd dezrobită de sub jugul tur­ liberare a poporului romîn şi a „student din Ro- muncii de partid"’). viu Vladislav şi Goţea Dan au
vorbit; primul despre cucerirea
cesc, Romînia a fost proolama- celorlalte popoare din Balcani. llip ntos“ s-au retras în 80 pag. 1,25 Iei
turnul care se mai
tă independentă. Romînia, îşi păstrează astfel - m m'Ai EEkm. află astăzi în mar­ I. G. BLINMIN - I. N.

Timp de leacuri, poporul ro- pentru puţin independenţa. Bur­ ginea parcului din o DVORKîN: Mitul „ca­ 160 pag. 2,85lei independenţei naţionale in răz­
Sebeş. După asediu, o
mîn a luptat cu eroism pentru ghezia coalizată cu moşieri- tînărul a fost dus oo pitalismului popular" boiul din 1877 şi lupta eroică
a scutura jugul de pe urma că­ mea trădează independenţa na­ MI ' ¦M i f în captivitate dc ooooooco4o 144 pag. 2,75 lei MARX-ENGELS : Manifestul a soldaţilor români alături de
ruia a avut de îndurat neînchi­ ţională, cîştigată cu sîngele către turci.. cei ruşi, iar al doilea despre
puite suferinţe. Loviturile repe­ poporului, transformând astfel mmm Partidului Comunist (e- importanţa zilei de 9 mai pen­
tate pe care Rusia, devenită treptat ţara -înt-r-o semicolonie tru toate popoarele din lume, zi
ION PAVELESCU : Pe calea diţia Vl-a). ’U . cind Germania fascistă a ca­
pitulat fără condiţii.
urcuşului neîntrerupt 112 pag. 1,50lei

mare putere europeană, le-a dat la cheremul puterilor apusene, IN CLIŞEU : tur­ 88 pag. 1,50 lei Lupa P.C.R. pentru con­
solidarea regimului demo­
în secolul al XVIII-lea şi în pri­ intensificând cîrdăşia cu odioa­ nul „studentului HARRY K. WELLS : Pragma­

ma jumătate a secolului XIX sa monarhie a Hohe’nzolIerni­ din Romos“, din o- tismul — filozofie a im­ crat-popular şi trecerea Elevii împreună cu, cei pre­

Imperiul-- ’Otoman, au gră­ lor şi cu capitaliştii de peste rasul Sebeş. perialismului ia revoluţia socialistă (6 zenţi in clasă au păstrat un

bit prăbuşirea acestuia şi au hotare. 256 pag. 5,50 lei martie 1945 — 30 dec. moment de reculegere in cin­
creat condiţii favorabile luptei înăbuşirea în sînge a răs­
de eliberare a poporului nostru, coalelor ţărăneşti de mai tîr- OOooooOCOOOoooOOOOOOOO OOOOOOOOOOooooOOoooooo FR. ENGELS: Războiul ţă­ 1947) ist. P.M.R. (colec­ stea eroilor căzuţi pentru apă­

!•>c.v;W«<rri:Ş rănesc german ed. II5-a ţia „In ajutorul celor ce rarea patriei şi au întocmit o

ca şi a celorlalte popoare din ziu a arătat cum înţeleg clasele 224 pag. 3,75 ki urmează cercurile de stu­ scrisoare pe care s-au hotărit

Balcani. începe un nou război MARX-ENGELS : Despre reli­ diere a istoriei P.M.R.").* să o trimită familiei unui os­
ruso-turc în anul 1877, în care taş căzut eroic in lupta de eli­
berare a ţării de sub jugul fas­
Ştiri culturale di» regiunese face simţit avîntul de luptă cist.
exploata;^“ să răsplătească 56 pag. 0,80 lei t
pe cei care şi-au dat cel mai
mare tribut de sînge în războiul gie. Lupta P.C.R. împotriva t

al maselor, populare din ţara- 360 pag. 6 lei fascizării ţării pentru crc- *
noastră însetate de libertate şi
o viaţă mai bună. Armatelor ru­ pentru independenţa ţării. FJ, in iniţiativa Biroului Co- prezent expoziţia a fost vizitată 520 de ani de !a răscoa­ area frontului popular an- * MIHAELĂ VULCAN
Abia după decenii de robie şi ^ mitetului raional de partid de peste 800 persoane. la populară de la Bobîi- «fascist (1937-febr. 1938) ¦ corespondentă
şi al Comitetului Executiv al (colecţia „In ajutorul ce- «
suferinţe, s-au înfăptuit năzuin­ C. TRAIAN na.
84 pag.
seşti li se alătură oştirea ro- ţele poporului. Victoria Uniunii Sfatului popular raional Ilia, zi­ corespondent 4,50 lei lor ce urmează cercurile ¦ Orele de curs s-au terminat. Dintr-o
mînă. Trec astfel Duriărea, să- de studiere a istoriei * poartă din vecini cu Şcoala elemen­
vîrşind minuni de vitejie în Sovietice asupra fascismului în lele acestea, în sala căminului I n gara Şibot se află un V, I. LENIN : Despre proble­ P. M. R." consultaţia 6). *
luptele cu turcii. cel de al Il-lea război mondial - cultural „Nicolae Băilcescu" din ¦“ monument al eroului romin ma naţională şi naţional- tară a cartierului Maleia din Petroşani,
a dat posibilitate poporului ro­ Ilia, s-a deschis o expoziţie de Paul Chinezul, care in 1479 72 pag. 1,20 iei t o fetiţă plodeşte. „In sjîrşit, au ple­
Abia se sfârşeşte războiul şi man, -condus de Partidul Comu­ artă populară. punindu-se în fruntea oştirii ar­
la 9 mai 1877 o mare mulţime deleneşti — romîni şi maghiari colonială. cat toţi" — se gindeşte ea. Tiptil, tre­
de cetăţeni se îndreaptă spre nist Romîn, să cucerească ade­ In cadrul acestei expoziţii — zdrobeşte puhoiul năvălitor
Camera deputaţilor din Capi­ al armatelor turceşti, stăvilind 632 pag. 14,50 iei ce drumul şi pe
tală manifestând pentru inde­ vărata independenţă, să scape găsim modele de costume popu­ astfel pe timp de 100 de ani
din lanţul imperialist, să izgo: lare femeieşti şi bărbăteşti, o- TODOR PAVLOV: Filozofia nesimţite intră in­
nească clasele exploatatoare de la biecte de lemn încrustate cu
<4? materialist-dialectică şi tr-o clasă. „Vai, bi­
modele populare specifice locu­ 4?oo<44ooo* ştiinţele particulare. ne că-i aici", se
pendenţă. Neavînd încotro, Ca­ putere şi să făurească statul lui. linişteşte ea, văzînd
mera deputaţilor votează mo­ democrat popular. cotropirea Ardealului de către 120 pag. 2,50 lei maşina de socotit,
turci.
ţiunea prin care se proclamă O. IÂHAT : Cauză şi efect începe să numere.
Oare voi şti să le
Stăpîn pe soarta sa, trăind De asemenea, se mai. găsesc Acest monument, care pină (colecţia „In ajutorul ce­ număr pe toate
vreodată ?, se în­
independenţa Romîniei. -într-o ţară liberă şi indepen­ expuse o serie de picturi execu­ mai acum citeva zile era pără­ lor ce studiază materia­ treabă emoţionată'

In timp ce poporul romîn a dentă, poporul romîn îşi cro­ tate de pictoriţe îndemînatice. O sit, a fost luat sub îngrijirea ti­ ?44 lismul dialectic si isto­ — Desigur Silvio,
numai să mai
găsit în poporul rus principa­ ieşte astăzi o viaţă nouă, con­ contribuţie însemnată la organi­ neretului de la U.M. Ciigir. ‘ 4 ric"). crcşli /
lul sprijin în lupta sa de eli­ formă cu interesele şi aspira­ zarea şi amenajarea expoziţiei 72 pag. 1 leu
VALERID BORA nmmiiimiiii

berare naţională, puterile apu­ ţiile sale, făureşte cu sîrguinţă au adus-o tov. Ioan Angheluş, corespondent o4 V. î. Lenin : Opere voi. 34

sene în frunte cu Anglia, inte­ orîndui-rea socialistă. Alexandru Slakovist, Ioan Spi- o
inematograful „Popular“ ?o4oOiOoor
resate în menţinerea Imperiu- Prof. BULZ CONSTANTIN neanu şi Kaip Francisc. Pină in din Haţeg a reuşit să-şi în­ 598 pag. 7,50 lei
128
scuipe deplinească planul pe luna a- Ţările socialiste şi ţările
"prilie a.c. in 28 de zile. In a- capitaliste în cifre.
cest interval de timp, la cine- pag. 4 lei
tograf au rulat 20 filme care
oo V. i. LENIN : Opere voi. 35
cco 596 pag.
au fost vizitate de 11.030 spec­ 7,50 lei

(Urmare din pag. l-a) de-al doilea război mondial. Ele ţiunile iniţiate de ţările socialis­ tatori. Pentru obţinerea acestor o Cu privire la dezvoltarea
continuă a orînduirii col­
au împînzit ţările aflate sub in­ te menite să contribuie la men­ realizări, conducerea cinemato­ oo

cii din lumea întreagă sărbă­ fluenţa lor cu numeroase baze ţinerea şi consolidarea păcii. grafului a luat măsuri să se o
toresc anul acesta ziua de 9 militare, au creat tot felul de De o apreciere unanimă din par­ organizeze 10 matinee, premiere
mai în condiţii deosebite. In blocuri şi pacte militare „cu ca­ tea popoarelor lumii şi a tutu­ festive şi să se aducă filmele ooo hoznice şi la reorganiza­
timp ce ţările lagărului socia­ racter agresiv, organizează se­ ror partizanilor păcii s-a bucu­ cerute de publicul spectator. rea staţiunilor de maşini
list, în frunte cu Uniunea So­ siuni după sesiuni la care pun rat istorica hotărâre a Uniunii o
vietică, luptă activ şi neobosit la punct tot felul de acţiuni şi Sovietice de a înceta experien­ N. SBUCHEA
pentru consolidarea şi menţine­ lovituri militare, punînd astfel ţele cu arme nucleare măsură oocoo444o* 72 şi tractoare. 1 leu
rea păcii, pentru întărirea vic­ în mare primejdie pacea ome­ menită să ducă la o consideia- corespondent T. pag.
toriei obţinute în mai 1945, sta­ nirii, cucerită cu preţul a mi­ bilă slăbire a încordării interna- Filozofia
tele capitaliste se înarmează în­ lioane de vieţi omeneşti. ţionle, la ferirea omenirii de Ţ7 chipa de teatru de la în- I. OIZERMAN: ajutorul
continuu, punînd din ce în ce coşmarul „morţii atomice". . Iui Hegel („In
mai mult în primejdie pacea Dar forţele negre ale războiu­
mondială — fructul victoriei din lui îşi pun speranţe zadarnice Cinstind astăzi două sărbători ^ treprinderea „Gheorghe Do- -@©®e-
194-S. Aceleaşi cercuri care l-au în război ! Situaţia internaţiona­ scumpe poporului nostru — Ziua ja" din Zlatna a prezentat de
sprijinit pe Hitler în nebuneas­ lă actuală diferă mult de cea independenţei de stat a Romîni­
ca sa acţiune războinică spri­ existentă înaintea celui de-al ei şi Ziua Victoriei — oamenii curind în premieră comedia lui Locomotiva e gafa de plecare
jină şi în prezent înarmarea a- doilea război mondial. In ore- muncii din patria noastră, con­
tomică a Bundeswebrului vest- zent ea se caracterizează prin structori ai unei vieţi noi, socia­ Branislav Nuşici „Doctor in fi­
german, acordîndu-i făţiş drep­ creşterea masivă a forţelor păcii, liste, îndrumaţi de către Parti­
tul de a folosi cea mai îngrozi­ prin întărirea necontenită a pu­ dul Muncitoresc Romîn, călă­ lozofie
toare. armă de distrugere cunos­ terii economice şi militare a U- uza noastră, îşi manifestă hotă-
cută pînă în prezent — arma niunii Sovietice şi a celorlalte Pregătită cu multă perseve­ Călătorul cu trenul are un singur direcţie. Locomotiva siă în remiză ştie că o locomotivă bine îngrijită
nucleară. ţări ale lagărului socialist, prin rîrea fermă de a ţine sus stea­ gind: să-şi ia bilet şi să ocupe lo­ gata alimentată. Oare e suficient nu­ nu ie face niciodată de rîs. Pentru
avîntul impetuos al mişcării de gul internaţionalismului proletar, renţă, sub conducerea regizoru­ cui în vagon. Dar pină se pune tre­ mai acest lucru ?, Desigur că nu. munca s-a conştiincioasă şi rezulta­
Aceste cercuri n-au învăţat eliberare naţională a numeroase nul in mişcare, multe lucruri mai tele frumoase obţinute de curind, me­
popoare din Asia şi Africa, prin de a merge cu fermitate pe dru­ lui amator Pluta Mircea, piesa trebuie făcute, lată citeva pregătiri Pe la 7 dimineaţa mecanicul Su­ canicul Francisc Susan a !ost disting
şi se vede că nici nu vor să în­ dezVoItarea mişcării muncitoreşti mul întăririi prieteniei cu Uni­ s-a bucurat de un succes re­ care se fac numai in depoul de lo­ san şi fochistul său Suşa Mihai, cu Meritul Ceferist.
şi democratice din lumea întrea­ unea Sovietică şi celelalte ţări comotive. Fie vremea rea sau bună, după ce şi-au pus genţile cu mân­
veţe din lecţia dureroasă pe ca­ gă. Sînt tot mai numeroase ac- socialiste, de a-şi da întreaga marcabil. Printre cei mai buni noapte sau ziuă, din depou pleacă care în marchiza locomotivei, s-au In primul trimestru al anului în
contribuţie la cauza păcii în zeci de locomotive in ioaie direcţiile. apucat să-i facă revizia tehnică. Mai curs, echipajele de pe locomotiva
re omenirea a primit-o în cel lumea întreagă. au fost artiştii amatori Jurat întîi s-au u Hat să vadă dacă este 230.259 au realizat o economie de
Vasile, Giura Veturia, Nicolae E dimineaţă. Mecanicul Susan Fran­ alimentată cu combustibilul necesar, combustibil convenţional în valoare
cisc, de la depoiil de locomotive Si­ iar apoi au privit, rînd pe rînd, în de 5.800 lei, Prin economisirea aces­
Arhip, Elena Tirziu, Victor Fi- cutia de foc să vadă nu cupiva e pe tui combustibil se pot remorca 6 tre­
meria, a venit in depou ca să plece undeva vreun bai. nuri de persoane pe distanţa Arad-
limon. Eugenia Pluta şi alţii. Simeria şi reiur.
tntr.o nouă cursă. Are programată Se poate întîmpla să fie topite do­
Pentru anul în curs această purile !uzibile, să curgă antretoaze- Mecanicul Francisc Susan înainte
plecarea la orele 8. Nu ştie in ce le, sau să fie ars grătarul cenuşa- ’de a pleca la drum se gindeşte: oare
echipă de teatru are in reperto­

riu pregătirea a încă treii piese

dramatice. GH. C1MPEANU

corespondent

1945. Ultimele zile din luna caldă, "primăvara unei mari rului. Dar clic nu se pot defecta la acest parcurs voi putea realiza
aprilie. Războiul continua. Bez­ victorii. la o locomotivă care are peste 22.000 economii de combustibil? Dar iată că
na nopţii coborîse de mult de piese. Rînd pe rînd, au trecut de locomotivă se apropie, întrerupîn-
peste împrejurimile oraşului Pină noaptea tirziu, in micul prin mîinile lor toate mecanismele du-l din gindiiri, şeful de tren care
Brno şi odată cu ea, linişte dc seamă ale locomotivei, îi înmânează autorizaţia de parcurs.
şi tăcere. 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <x>0 <xx>0 0 0 0 0 0 0 0 0 v0 0 0 0 0 0 0 <xxx> 0 0 0 0 0 0 V^>0 0 0 0 <X>0 <X> 0 aur orăşel pitit intre nişte dealuri La rândul său, dintr-un. dosar cu
Cînd au ajuns la colacul serpenti­ scoarţe de tablă, scoate foaia de trac­
Nicăieri nu se zărea pic de Ungă oraşml de au vuit cintece şi muzică. nei de ia rezervorul de păcură au ţiune pe care o dă şefului de tren.
lumină. Doar Ia staţia de ra­ -k observat o spărtură. Ce era de fă­
dio a Batalionului 51 transmi­ cut? Repede un ciocan, o cheie şi Din această clipă locomotiva e ga­
siuni din Armata Fa, cu in­ dorm. Dar, orele de odihnă ale ciocniri cu inamicul. Pe dru­ cantonate. La umbra unei sălcii, Peste două zile eram din nou hai cu piesa Ia sudai. După monta­ ta de plecare: o privire asupra schim­
dicativul „STEAUA“, sub ca­ ostaşilor de pe front sînt scur­ muri mergeau spre spatele pletoase, soldatul Crăiescu Şte­ in marş. A trebuit să nimi­ rea ei un alt mic defect: la capul de bătorului de mers, un şuierat prelung
muflajul perfect al luminilor, te. cim ultimele grupări hitleris- cruce din partea stingă pana de ce înseamnă atenţie, o apăsare leniă
radiotelegrafistul de serviciu, frontului, şiruri şi coloane nes- fan, un fecior brunet şi vioi, te care mai încercau să opună strângere . e slăbită. Au strins.o şi ’ pe regulator şi locomotiva porneşte
caporalul Teodor Tuca, primea Nu apucasem să aţipesc şi rezistenţă şi se retrăgeau, lup- controlul continuă mai departe ia sufiind, aburii in lăluri.
ordine şi transmitea rapoarte a- telefonul sună, „Steaua“, „Stea­ tind, spre vest. Am. mai luptat mecanismul motor, aparatura de !ri­
supra mersului operaţiunilor. ua" — aici „Stejarul /"... Pes­ nă şi apoi ungerea. J Trenul a plecat in direcţia Coş-
te citeva minute o salvă de fîrşite de prizonieri hitţerişti. scrie celor de acasă. timp de 8 zile pentru a nimi­ lariu plin cu piatră necesară la con­
Scurt timp după aceea, în­ „Katiuşa“ dădu semnalul de a Se apropia ziua şi ora vic­ Deodată, pe calea undelor de ci rămăşiţele inamicului. Ter- Am urmărit toate aceste lucruri struirea terasamentului de linie. A-
cetaseră şi tragerile din pri­ deschide foc asupra cuiburilor cu multă curiozitate pină cînd lo­ ceastă garnitură de tren remorcată de
mele linii. Numai la bateriile reperate ale inamicului. Un mi­ toriei depline asupra, duşma­ radio şi a comunicărilor tele­ minind cu ele, ne-am Întors în comotiva a fost ataşată în capul tre­ mecanicul Francisc Susan este în
de artilerie antiaeriană şi din­ nut mai tirziu, văile clocotesc de nului. Iată, în sfirşit, că veni fonice, 9 mai ne aduce mult nului. plus, peste turnusut său de serviciu,
spre cele de cînip se mai au­ şi această dimineaţă de ne­ aşteptata v e ste : s-a sfirşit răz­ orăşelul, de Ungă Praga in care şi se deosebeşte şi prin aceea că-i
zeau şuierăturile proiectilelor bubuitul asurzitor al proiectile­ uitat. boiul! S-a sfirşit războiul! sărbătorisem victoria. ¦ Mecanicul Francisc Susan e un om un tren de marfă (pînă acum a dus
ce obligau „capul la păinint". lor explodate din gurile katiuşe- Victoria! cu puţin peste, 30 d.e ani. Din anul
Primele zile ale lui mai. In- Acum, in jurul nostru dom­ 1953 lucrează numai pe locomotiva numai trenuri de călători). Dar ce
Primind ordin pentru odih­ lor. Turnirile noastre deschiseră cu seria 230.259 pe care o îngrijeş­
nă, oamenii, din echipajul sta­ şi ele un foc năprasnic. Infante­ waamumBmmsmmamuna Mii de rachete au început să nea liniştea. In primele zile te pu mult drag. Toate aparatele şi contează / — locomotiva-i locomoti­
ţiei începură să-şi pregătească riştii începură să iasă la atac. nu-mi venea să cred că aceas­ piesele din marchiză şi mai cu seamă
paturile. Cîţiva din ei îşi rup Cu strigăte de „ura“, ei se nă­ se înalţe deasupra oraşului. tă tăcere nu va mai fi. tulbu­ armătura, strălucesc de curăţenie. El vă.
frunză verde şi adună aşchii pustiră spre inamic şi puseră rată de exploziile bombelor, de
de pe jos. Unii se aşează pe pe fugă pe hitlerişti. Flori, risete, cintece, lacrimi bubuitul tunurilor şi de zăngă- S. MUNTEANU
nişte buşteni şi scindări, iar al­ nitul mitralierelor. In aceste
ţii pe pămînt, fiecare cum Pupînd apărarea inamică de de bucurie şi felicitări. Ostaşii zile fericite, am simţit deose-
poate. Pufin mai la o parte, lingă oraşul Brno, trupele noa­
cu mantaua împăturită cu gri­ stre înaintau cu repeziciune floriseră caişii. şi cireşii. De o se îmbrăţişau se sărutau şi. a- bit de puternic durerea pentru
jă şi pusă sub cap, dormea pentru, eliberarea oraşului de parte şi de cealaltă a şoselei lergaii spre comandanţi stri- tovarăşii de luptă care pierise­
Aur ~ Praga. dsfalfafe, covoare albe. nesfir gind : Victoria ! Populaţia ce­ ră şi nu apucaseră ziua victo­
liniştii, mişcindu-şi la fiecare
răsuflare mustăţile lui lungi, Ostaşii noştri, însufleţiţi de şite se aştern, însoţind conoo-1 hă înconjoară maşinile noastre Din spirit de economie
sergentul Constantin Cincheză, victoriile Armatei Roşii, nu iul de• trupe şi maşini ce măr- şi sărută luptătorii. Bravii os­
(nenea mustăciosul de Ia ller- dădeau inamicului nici un fel taşi sovietici ne înconjoară cu riei.
de răgaz şi, împreună cu par­ bucurie şi veselie, felicitîndu-
culane), radiotelegrafist şef la tizanii cehoslovaci, zădărniceau şăluiesc spre front, străbătind ne. Noi le răspundem cu ace­ -A Este cunoscut faptul că mun­ ani din comuna 'Certej, raionul
staţia de radio. încercările hitleriştilor de a o- ultimele înălţimi ale masivu­ laşi entuziasm. ca educativă în şcoli pentru Ilia, am găsit elevi care aveau
pune rezistenţă, nelăsîndu-i să Lung şi. greu a fost drumul dezvoltarea spiritului de econo­ economii pe librete intre 800 —
După ce m-am convins de lui. Tatra. străbătut de ostaşii romîni a- mie, a devenit o preocupare de 1.500 lei, economii făcute în ul­
jefuiască şi să nimicească bu­ seamă a cadrelor didactice. timii doi, trei ani. întrebaţi în
asigurarea serviciului la sta­ nurile poporului cehoslovac. Pe albastrul cerului nu se In această zi, mai mult ca iături de glorioşii ostaşi ai U- ce anume scop vor să foloseas­
Se dădeau lupte de mică du­ zărea nici urmă de nor. Pă­ oricind, am simţit cit de mult niunii Sovietice pentru a aduce In majoritatea şcolilor noas­ că aceşti bani, mi-au răspuns că
ţie şi de pază, mi-am aşternut rată şi in fiecare zi aveau loc durile, cu milioanele lor de mu­ au aşteptat oamenii, ora cilul victoria, dar dacă deasupra pa­ tre, cadrele didactice, conştiente au de gind să realizeze o sumă
guri fragezi., par a fi nişte cen­ vor putea spune PA C E! de latura educativă a dezvol­ din ce in ce mai mare, pentru
capul "pe porthart, gata să a- turi de verdeaţă la briul mun­ triei mele vor mai apare noi tării deprinderilor de economie, ca atunci cînd vor merge mai
ţilor încărunţiţi de ani. Amurgul se lăsa încet vrind ameninţări, eu, ca toţi oamenii au reuşit să formeze şi să cree­ departe la şcoala medie, să fa­
parcă să prelungească ziua cinstiţi, sînt. gaia să răspund ze viitorilor cetăţeni de mîine, că mai puţine cheltuieli părin­
Soarele poposeşte pe virful caldă şi senină care venise cu dragostea de a economisi şi de ţilor. E un scop legat de însăşi
unui bătrin turn din oraşul pentru apărarea patriei mele viaţa copilului, de ambiţiile şi
Stokiij de lingă Praga. aiita bucurie. Soarele dispăru­ dragi — Republica Populară aspiraţiile sale.
se. Oceanul nemărginit al ce­
Citeva bătăi rare de clopot. Pomină. VASILE PIENARU

LUPEA TAIŢA şeful Sucursalei C.E.C. Deva.

Orologiul cetăţii vestea repao- rului şi iot ce ne înconjura pă­ vicepreşedinte a! Comijeiplui Or­ chibzuinţă în cheltuirea banilor
sul de pririz. Aici poposim şi rea învelit intr-o văpaie al-
noi. In parcul unităţii noastre bâstruie — era o primăvară ganizatoric A.V.S.A.P.. orăşenesc primiţi cu diferite ocazii de la

Deva părinţi. *3'-

Iată de pildă ,1a şcoala de 7