Page 23 - 1958-05
P. 23
Nf. 1054 DRUMUL SOCIALISMULUI
m cu pji fondul is Swife Şi-au curăţat Spartachiada de vară a tineretului
în raional Petroşani
Pentru a cunoaşte în mare o- ţionatizate suma de 3.200 lei, cui destinat, îl depozitează pe sectorul
raşul Brad, nu-ţi trebuie prea totuşi aceşti bani au primit altă lingă ziduri provoeînd acestora
mult timp. Ca prim vizitator al destinaţie: construirea de de mari stricăciuni. Comisia raională de organizare a Demnă de remarcat este activitatea şani s-au calificat tinerii Lotko Zoitan,
acestui oraş impresiile iţi vor pendinţe. Trebuie arătat că a- cetei de-a lU-a Spartachiade de va desfăşurată de subcomisia din P,aro- lgnaţ Mihai şi Iosif David, la atle
ii diferite. Iţi va plăcea noul ci cest fond a fost şi depăşit cu Constatările noastre au scos E duminică. La ora aceea, ră a tineretului din raionul Petroşani şeni, care aparţine comisiei din Vul tism tinerii Oprişor Boidoi şi alţii. O
nematograf, parcul „Filimon suma de 4.000 lei şi totuşi re cînd mulţi mai dormeau încă a stabilit ca etapă pregătitoare peri can. Aici, activitatea merge mult mai serie de profesori de educaţie fizică
Sîrbu“, străzile asfaltate şi pa paraţiile prevăzute nu s-au rea la iveală că întreprinderea de sau îşi făceau planuri cum să- oada 28 martie — 15 aprilie. In a- bine. S^au amenajat definitiv gropile din şcolile medii din raionul Petro
vate, piaţa nouă etc. Dar iţi lizat. Deşi reparaţii parţiale sau şi petreacă duminica, lăcătuşii ceastă perioadă, fiecare colectiv spor de sărituri, sala de trîntă, terenurile de şani, cum sînt tov. Virginia Pintea,
capitale sînt necesare la toate gospodărie orăşenească se mul Ştefan Benichio, Ioan Mihăiles- tiv şi fiecare comisie pe localităţi a- volei, iar noua cursă cu obstacole este Anghel Slăvuţeanu, Marin Savu şi al
va supăra in schimb privirea cu, Constantin Tăbăcaru, Pe vea ca sarcină de a pregăti cit mai aproape terminată. Rezultatele obţinu ţii au organizat în cadrul orelor de
aspectul urit al clădirilor şi în clădirile naţionalizate, totuşi ţumeşte in toată activitatea sa tru Ermoiu, maistrul mecanic temeinic buna desfăşurare a sparta- te se datoresc muncii susţinute depusă educaţie fizică trecerea probelor din
special al celor naţionalizate. Şi I.G.O. nu a luat nici o măsură Alexandru Szabo, şi alţii im- chiadei de vară. in prezent putem con de colectivul sportiv Energia Paroşeni cadrul spartachiadei Ia atletism, volei
nu poţi trece cu vederea faptul în această direcţie. De pildă la numai cu încasarea chiriilor, pinziseră galeriile orizontului) stata că acolo unde a existat o preo şi Şcoala profesională, care au fost şi handbal. Astfel, s-a uşurat mult
că tocmai ceea ce reprezintă un clădirea din strada 30 Decem 12. Lăcătuşii sectorului I al cupare serioasă din partea consiliilor ajutate de către comitelui de între munca elevilor în perioada examenelor.
bun comun în oraşul Brad este brie, zidul dinspre piaţa veche neglijind celelalte aspecte ale colectivelor sportive, sub controlul şi prindere şi organizaţia U.T.M. Pînă
neglijat. este complect igrasiat. minei Petrila au pornit la cu îndrumarea comisiilor locale, rezulta acum la Paroşeni s-au înscris la La colectivul sportiv Şantierul din
muncii şi în special principala răţirea sectorului de materiale tele sînt bune. spartachiadă peste 300 de persoane Petroşani, o serie de întreceri pe gru
fieroase, degradate şi punerea fizice, iar 625 participanţi s-au între pe ca trîntă, volei, atletism au fost ter
problemă: repararea clădirilor. în ordine a materialului de lu Aşa de piildă, comisia din Uricani cut Ia anumite probe ca atletism, vo minate şi urmează ca acum să se
cru. Şeful mecanic, al sectoru în colaborare cu Comitetul U.T.M. al lei şi tir. Comitetul organizatoric facă selecţionarea pe colective.
In faţa celor mai sus, condu minei, a întocmit din timp un plan A.V.S.A.P. a sprijinit această acţiune,
lui Gheorghe Butuza i-a rugat de acţiune, a pregătit gropile de să asigurînd cartuşele necesare. Bine au Comisia raională din Petroşani con
cerea întreprinderii de gospodă să vină, şi ei au venit. rituri şi locurile de aruncări şi a por muncit în această direcţie şi şcolile sideră că încă nu s-a făcut totul în
nit la pregătirea unui teren de fotbal. profesionale din Lupeni şi Petroşani direcţia mobilizării maselor de tineret
rie orăşenească din oraşul Brad, Erau 15 lăcătuşi şi mecanici. Înscrierea tinerilor participanţi la în care şi-au luat angajamentul ca îna la spartachiada de vară. In unele lo
Trecea oră după oră, şi galerii trecerile sportive s-a făcut din timp, inte de a începe exemenele, elevii să calităţi, această activitate lîncezeşte.
se declară neputincioasă arun- întregi erau curăţite de fierul astfel, că s-a putut deschide sparta termine întrecerile în cadrul etapei De aceea, acolo unde activitatea este
vechi pe careT trimiteau „spre chiada la termenul stabilit. Acelaşi pe colective selecţionînd pe cei mai slabă trebuie începută o intensă luptă
Pentru a vedea cine poartă a- La acelaşi corp de clădire toa cînd vina pe sfatul popular că lucru s-a petrecut şi la Lupeni, cu buni elevi la sport şi învăţătură. A- de a antrena cit mai mulţi tineri şi
ceastă răspundere ne-am adre te zidurile de la intrări sînt de deosebire că deschiderea s-a făcut cu ceastă acţiune este aproape pe ter tinere la întrecerile spartachiadei de
sat mai întîi întreprinderii de teriorate. In aceeaşi situaţie se nu-i dă concursul necesar. Sîn- întârziere, iar înscrierile merg slab. minate şi de acum se şi cunosc unele vară.
gospodărie orăşenească, ce ad-, află şi locuinţele din străzile rezultate. La tir de pildă, din Petro
ministrează clădirile naţionali Republicii nr. 3, Cuza Vodă nr. tem de acord că sfatul popular Comisia din oraşul Petroşani deşi a VASILE HLOPEŢGH1
zate. Iată ce am aflat. In pri 8 şi altele.. deschis din timp spartachiada de vară preşedintele U.C.F.S. raion
mul rînd că I.G.O. are în admi trebuie să sprijine I.G.O. în mă a tineretului a neglijat Insă amenaja
nistraţia sa numai 18 locuinţe In curtea magazinului „Lan rea bazelor sportive şi înscrierea ti Petroşani
cu 54 de apartamente şi 4 clă ţul“ există de asemenea un sura posibilităţilor. Dar se ştie nerilor. Din această cauză lipseşte cursa
diri în care îşi au sediile dife corp de clădiri naţionalizate, cu obstacole G.M.A., pista de atletism
rite instituţii. Restul constată unde locuiesc 7 familii. Şi aici că I.G.O. are fonduri separate este neamenajată la fel şi gropile de
rilor făcute pe teren vin să în zidurile sînt cu igrasie şi de
tregească afirmaţia noastră cum teriorate. De asemenea, atit cu care, dacă ar exista bunăvo
că în oraşul Brad fondul de I.G.O. cit şi Sanepidul nu au
locuinţe este neglijat. Şi, iată tras niciodată la răspundere pe inţă, s-ar putea realiza multe
cum. Deşi pe trimestrul I al
lucruri.
Pentru a schimba aspectul ziuă“. i
clădirilor naţionalizate, este ne Târziu, spre ora prânzului, cînd
cesar să se depună o muncă totul se apropia de sfirşit, me
susţinută. In această muncă canicii şi lăcătuşii se pregăteau
trebuie antrenaţi nu numai sa
lariaţii I.G.O. dar şi locatarii. de plecare. După o jumătate de
Aceştia din urmă vor putea a- zi, terminaseră complect curăţi
anului in curs a fost prevăzută locatarii de aici, care în l(jc duce un mare aport prin exe rea sectorului. Erau mîndri că
pentru reparaţii la clădirile na- să ducă gunoiul menajer la lo- cutarea reparaţiilor curente. au ajutat în orele libere la în •m
Posibilităţi sînt suficiente. Lip frumuseţarea sectorului.
---------------------------- GS- seşte doar iniţiativa şi spiritul <Dinmiile TRIBUNALULUI
gospodăresc. D. IONAŞCU
. I. MANEA corespondent
Ceramică ---------------------------- o© sărituri, iar terenurile de volei aşteap După faptă şi răsplată Tribunalul regional, răminirid
tă de mult timp să fie puse în folo definitivă prin respingerea re
C resc rînd urile sinţă. Aceeaşi lîncezeală persistă la La magazinul alimentar nr. cursului făcut de ineulpat.
Aninoasa si Vulcan. 24 din Gugir a fost gestionar
populară organizaţiilor de tineret Stroie Dumitru. Acesta, făcînd a- Cînd vrei să realizezi
din jurul buz de funcţia pe care o deţinea, cîştiguri fără a munci
Sebeşului In urma prelucrării documentelor nizaţiilor U.T.M. s-a îmbunătăţit sim a început să vindă pentru inte
Plenarei C.C. al U.T.M. din 19-21 de ţitor. resele sale personale mărfurile Ioan Iova, din comuna Rişca-
cembrie 1957, şi a măsurilor luate de încredinţate. In afară de aceas lifa, raionul Brad, vrînd să-şi
către Comitetul raional U.T.M. Sebeş, Rezultatele obţinute dovedesc acest ta, el a consumat cantităţi în realizeze cîştiguri fără a munci,
munca de întărire a rîndurilor orga- lucru. Dacă înaintea prelucrării do semnate de produse destinate s-a ocupat un timp cu cumpăra
cumentelor Plenarei se primeau în or consumatorilor. O parte din ve rea şi vînzarea de ţiglă la preţ
ganizaţiile U.T.M., în medie lunar 40-50 nituri le-a cheltuit cu cliferifi de speculă. Astfel, el cumpăra
.SJ. T. Hunedoara tineri, după prelucrarea documentelor prieteni. de la diferite cooperative din
Plenarei, începînd chiar din luna mar Făcindu-i-se un control, s-a regiunea Timişoara figlâ la preţ
şi sarcinile prom ovării tehnicii noi tie s-au primit în medie 80-82 tineri oficial în baza unor dovezi ob
în organizaţiile de tineret. constatat că în acest ţel Stroie ţinute tot in mod fraudulos de la
Filiala A.S.î.T. Eiimedoara tăţire a calităţii cocsului prin mici pînă la două tone, în for ilfWI Dumitru şi-a însuşit suma de diverse persoane. Această ţiglă
are un rol foarte important în introducerea în şarjă a adau Printre organizaţiile fruntaşe care 137.048 lei. După ce a dispărut o comercializa în unele comune
promovarea tehnicii noi, în for surilor de natură organică (gu me crude. s-au preocupat cu mult simţ de răs şi peregrinat prin ţară timp de din raionul Ilia la preţ de spe
marea oamenilor capabili a mî- dron şi smoală), iar la secţia Au fost date numai cîteva pundere de pregătirea celor mai buni 6 luni, cheltuind o mare parte culă.
nui în bune condiţiuni această laminoare, studiul îmbunătăţirii tineri pentru a deveni utemişti şi care din sumele însuşite, ei a fost
tehnică. Colectivul filialei for calităţii cilindrilor turnaţi pen exemple din munca colectivu au obţinut cele mai bune rezultate, adus în faţa Tribunalului raio Fiind prins asupra faptului şi
mat din ingineri, tehnicieni şi tru caja de blocuri. Prin apli lui Filialei A.S.î.T, Hunedoara se numără organizaţiile de bază U.T.M. trimis în faţa Tribunalului Ilia,
directorii marilor întreprinderi^ carea acestor studii cuptoarele pe primul trimestru al anului din Pianu de Sus, Jina, Păuca, Doştat, nal Orăştie şi condamnat la 12 el a fost condamnat la 2 ani
studiază continuu noi posibili au început să dea un randament acesta. Desigur că au existat Apoidu de Sus, Fabrica „Sebeşul“ şi închisoare corecţională.
tăţi de îmbunătăţire a procese mai bun, rezistenţa cocsului şi unele deficienţe în munca, şi altele. ani închisoare corecţională. In
lor tehnologice, de creştere a s-a mărit şi s-a îmbunătăţit anume, că nu toate obiectivele L jt.. TRAIAN BRADU Afaceristul din Călan
productivităţii muncii, de uşu calitatea cilindrilor de la caja planului au fost traduse în via acelaşi timp a fost obligat la
rare a muncii oamenilor şi de de blocuri. ţă întocmai şl la termenele pre " corespondent Alexandru Suştac a fost ingi
văzute. Oricum, în trimestrul despăgubiri civile. ner şef la gospodăria anexă din
ridicare a nivelului de cunoş Filiala a organizat la com trecut a existat o activitate rod cestui film. Bărbatul care şi-a Călan aparţinătoare de ®.A.S.
tinţe tehnice ale muncitorilor. binat „lunea furnaliştilor" şi nică. In trimestrul II există însă După chefuri Simeria. Luîndu-şi în primire
„joia oţelurilor" cu care ocazii o oarecare delăsare. Ne gîndim părăsit soţia şi fiica, tîrît de o ş i ... „odihnă“ calitatea de şef, el a închiriat in
In trimestrul I al anului aces s-au ţinut conferinţe şi refera Ia faptul că pînă în data de 6 anul 1957 păşunea acestei gos
ta, în afară de problemele din te tehnice pentru ridicarea ni mai, planul de activitate al fi josnică pasiune pentru o femeie Remus Beca a fost şi el ges podării, fără ştirea conducerii
alte sectoare de activitate, fi velului profesional al muncito lialei nu era încă definitivat. tionar la cooperativa j.Furnica" gospodăriei, la doi ciobani, înca-
liala A.S.î.T. Hunedoara a pus rilor şi eliminarea diferitelor Se impune deci să se accelereze egoistă şi meschină, regretă filiala Simeria. In aceaŞtă cali sînd de la aceştia suma de 2.000
un mare accent pe aplicarea deficienţe din sectoarele respec definitivarea lui, iar colectivul tate a început să sustragă bani lei. La cîteva zile a închiriat din
propunerilor de Ia Combinatul tive. Tot aici au fost sprijinite Filialei A.S.î.T. Hunedoara să pentru prima oară gestul său şi din gestiune, pe care' apoi ii nou aceeaşi păşune. De astă dată
siderurgic Hunedoara şi de la cursurile de minim tehnic. contribuie neîncetat la îmbună cheltuia cu prietenii săi făcînd la 3 ciobani de la care a înca
uzina „Victoria" — Calam tăţirea procesului de producţie Continuînd ciclul de filme în- doreşte sincer să-şi refacă că- chefuri interminabile. La un mo sat suma de 2.500 lei.
In planul de muncă al filia din întreprinderile regiunii noas. ment dat, din această „afacere“
După cum spunea tov. Ba- lei, pe primul trimestru mai tre. : ceput cu „încercarea fidelităţii“, minul distrus. Ce ecou va avea s-a trezit cu o lipsă în gestiune Adus in fala Tribunalului ra
diu, secretarul filialei, în primul era subliniat ca realizat, un de 14.551 lei. Fiind descoperit ional Hunedoara, el a fost con
V. A ," „Lecţia vieţii“, „Al 41-lea“, „In- dorinţa lui în conştiinţa soţiei şi judecat de către Tribunalul damnat pentru faptele comise la
trimestru al anului acesta pla oraşului Deva el a fost condam 4 ani închisoare corecţională.
cotro“, „Fiul“ şi „Povestea pri- părăsite, admirabilă, pildă de nat la 3 ani închisoare coreefio-
nală şi obligat la despăgubiri COMAN SUC1U
mei iubiri“, noua realizare a ci- mîndrie şi devotament ? Răs- civile.
procuror
nematografiei sovietice „Flacăra punsul, cu profunde rezonanţe Sentinţa a fost confirmată de
¦stinsă“ este un patetic poem ci- psihologice, îl dă acţiunea aces-
nematogralic închinat sentimen- tei emoţionante opere cinemato-
tului pur al dragostei. grafice.
După 16 ani de despărţire, o Filmul rulează între 9 şi 11
întîmplare dramatică îi apropie mai a.c., pe ecranul cinematoi
din nou, pe Elena Andreevna grafului „Filimon Sîrbu“ din
şi Alexandr Vasilievici, eroii a- Deva.
nul întocmit în urma consfătui studiu la uzina „Victoria" —
Călan. Este vorba despre stu
rii pe ţară a cocsarilor a fost dierea posibilităţilor de reducere Una din importantele măsuri importante pentru re în ziua precedentă, iar din
îndeplinit şi depăşit. Printre ce a rebuturilor la radiatoare pen ce au fost luate în anii trecuţi, ie cost, li fabrica fondul întreprinderii şi din fon
le mai importante studii care tru creşterea productivităţii Ia măsură menită să ducă la satis dul de 1 ta sută sînt stimulaţi
puse în practică au dat rezul acest sortiment. Astfel, îrfurm a facerea cerinţelor mereu cres- de punerea în funcţiune şi dez IOAN PATRICHI de către muncitoarele bine pre muncitorii care obţin cele mai
tate bune, se numără : îmbună aplicării acestui studiu, rebutu cînde ale poporului muncitor, a voltarea unei noi secţii de pro gătite profesional şi disciplina frumoase rezultate în îndeplini
tăţirea încălzirii cuptoarelor de fost şi dezvoltarea şi reprofila inginer şef la fabrica de tricotaje te la locul de muncă. S-a or
cocs prin introducerea controlu rile au scăzut simţitor, "iar pro rea fabricii „Sebeşul“ din Sebeş. ducţie (secţia circulare), cit şi ganizat astfel un curs de cali rea sarcinilor de plan.
lui automat de combustie, stu Ca urmare a acestui fapt, în pentru reamplasarea unor secţii „Sebeşul“ ficare la locul de muncă cu Ca urmare a măsurilor de
dierea posibilităţilor de îmbună cesul tehnologic sa îmbunătă „din mers“, cheltuieli care nu durată de 50 ore teoretice şi
anul 1957 conducerea acestei erau cuprinse nici în planul (20 la sută în primele luni) ? 400 ore practice, unde predau mai sus preţul de cost pe luna
ţit. Tot la Călan a fost aplicat întreprinderi a fost pusă în faţa preţului de cost şi nici în pla — consumul mare de ace pe elementele cele mai calificate februarie 1958 a fost redus, fa
unor sarcini deosebite nu nu nul financiar pe anul 1957. din întreprindere. De asemenea, ţă de anul 1957, cu 1,48 lei la
studiul turnării Iingotierelor mai ca amploare dar mai ales unitatea de produs ; s-a organizat un curs - pentru perechea de ciorapi, iar consu
prin specificul lor. Pînă în a- Pentru a ne da seama de in — procentul mare de articole ridicarea calificării ajutorilor mul ele ace a scăzut de la 4
-©©- nul 1960 întreprinderea va fi fluenţa pe care o avea secţia de maiştri, practic şi teoretic, ace în anul 1957, la mai puţin
utilată cu 400 maşini circulare, circulare nou înfiinţată în pre de calitatea Il-a şi a IlI-a. cu o durată de 2 luni. de un ac, în februarie 1958. Sa
100 maşini ronder, 28 de maşini ţul de cost, conducerea între Faţă de această stare de lu lariul mediu al muncitorilor de
Cotton şi utilaj auxiliar cores prinderii a trecut la analiza de Pentru îmbunătăţirea calită la circulare a crescut de la 420
punzător c a : maşini de bobi costuri de fabricaţie pe secţii, cruri, conducerea întreprinde ţii produselor, pentru reducerea lei în 1957, la 580 lei în 1958.
nat, maşini de încheiat şi cu determinînd greutatea specifică rii a acordat o deosebită aten rebuturilor şi pentru încadra
sut, mese pentru format, ma a fiecăreia în cadrul planului ţie dezvoltării acestei secţii, lu- rea în indicii de consum, s-a Salariile tehnicienilor care
şini pentru fixat (tratament ter pe întreprindere. Cu această o- înd o serie de măsuri tehnico- pornit o adevărată ofensivă. reprezentau în anul 1957 53 la
mic al ciorapilor din fire polio- cazie s-a constatat că preţul organizatorice care au schim S-au luat măsuri pentru con sută din volumul salariilor de
midice) etc. de cost al ciorapilor pentru bat mult situaţia faţă de anul fecţionarea în serie a pieselor la secţia circulare, au scăzut
bărbaţi este mai mare decît 1957. mai mult solicitate, elimimîn- la 22 la sută în anul 1958. A-
Este cunoscut faptul că în preţul lor de vînzare cu 1,5—2 du-se astfel staţionările inutile ceasta se explică prin aceea că
economia socialistă dezvoltarea Mai întîi s-a stat de vorbă ale utilajului. deşi volumul producţiei globa
rapidă a tuturor ramurilor de lei pe pereche, ceea ce însem cu conducerea tehnică a secţiei le şi numărul de muncitori din
producţie se înfăptuieşte pe na că întreprinderea a avut asupra indicilor realizaţi, în- Un accent deosebit s-a pus această secţie au crescut consi
pierderi serioase la acest arti drumînd-o cum să-şi organize şi pe calitatea reparaţiilor uti derabil, numărul tehnicienilor a
seama mijloacelor proprii, pe col. ze munca şi evidenţa pînă în lajului. S-a trecut apoi la rea rămas aproape constant.
seama surselor interne de a- cele mai mici amănunte şi cum
cumulare şi că cea mai impor Ceea ce influenţa negativ să urmărească zilnic realizarea Preţul de cost pe luna ianua
tantă sursă de acumulare o con indicilor de plan pe maşină şi rie 1958 a fost realizat în pro
stituie reducerea preţului de om. lizarea normelor de. producţie, porţie de 1,13 la sută, iar be
cost. obţinîndu-se astfel o economie neficiul faţă de plan a fost de
de peste 160.000 lei anual la păşit cu 59,32 la sută.
In general, aş putea afirma fondul de salarii şi o creştere
a productivităţii muncii cu 5 Pe luna februarie 1958, pre
la sută.
că în întreprinderea noastră preţul de cost al ciorapilor băr S-a complectat personalul teh ţul de cost faţă de plan a fost
s-a aplicat şi s-a urmărit cu băteşti se refleta î n : nic eu încă doi tehnicieni cu realizat în proporţie de 4,77 la
atenţie regimul de economii, calificare profesională, cores sută, făcîndu-se economii de
s-a urmărit reducerea preţului — costul ridicat al materiei punzătoare şi cu multă expe 74.000 lei, iar beneficiul faţă
de cost şi s-a căutat în per prime — datorită depăşirii in rienţă în acest domeniu de ac de plan pe această lună a fost
manenţă descoperirea şi folosi dicilor de consum ; tivitate (maiştrii Katapsky Io- depăşit cu 56,20 la sută, ceea
— salariile muncitorilor —
Lucrfirile de excavare şi betomre a baratului ca şi lucrările de construc rea rezervelor interne. Toate rezultat dintr-o productivitate sif şi Schnabel Artur). Spriji Intensificarea întrecerii socia ce reprezintă 77.000 lei.
ţie a hidrocentralei „V. I. Icniţi" de la Bicaz se desfăşoară cu succes. acestea au făcut posibilă înde redusă j nul acordat de aceştia tehni liste şi popularizarea fruntaşilor
plinirea planului de producţie cienilor mai .tineri în această a constituit de asemenea b Preocupările pentru reducerea
In etapa actuală paralel cu aceste lucrări s-a începui montarea virole- la toţi indicii, iar valoarea pro — salariile mari ale unor meserie, s-a făcut imediat sim preocupare importantă. S-au preţului de cost continuă şi co
lor metalice de blindai din sectorul tu nel-icşire şi se fac ultimele pregătiri ducţiei globale a fost îndepli tehnicieni, a căror calificare ţit în preţul de cost. S-a pus înfiinţat în toate secţiile pa lectivul întreprinderii noastre
In vederea începerii lucrărilor de Ulm are a betonului la inelul interior de la nită cu 108,3 la sută, cu toate slabă, a influenţat negativ creş apoi un accent deosebit în cali nouri de onoare în care se în
itmel-itiirare. că întreprinderea a efectuat o terea randamentului pe om şi ficarea muncitorilor noi anga- scriu zilnic numele celor ce au este convins că la sfîrşitul anu
serie de cheltuieli determinate maşină ; lui 1958, întreprinderea va pu
IN FOTO: Minerii fruntaşi Gh. Lazăr.şi Traian Iarboi în timpul lllfihl lui. 1 iasihPirea, Io« flcînjţlu-se producţia cea mâi qia> tea raporta o serie de noi rea-
— procentul mare de rebuturi iijzărb
