Page 24 - 1958-05
P. 24
Pag. 4 _________________ DRU MÜL SOCIALISMULUI Mr. 1054
i !ECTiS5T2S^SSCTi^^ÄB kzzlzszb:asm &US3
Rachete aruncate „înîîmplător“
de un avion american cu reacţie
NEW YORK 8 (Agerpres). — a declarat că învelişul în care
După cum relatează corespon se găseau rachetele a fost găsii
dentul din Perry (Statul Flori la o fermă la zece mile la sud
da) al agenţiei Associated de oraşul Perry. Rachetele însă
La Alexandria s-a deschis o expoziţie M C U I A H A PlffCirci ne protest Pin M onczia Press, un detaşament special al au fost găsite dispersate într-o
forţelor militare aeriene ameri regiune vastă. Corespondentul
cane caută la sud de oraşul subliniază că aceste rachete sînt
Perry cîteva rachete aruncate rachete de luptă a căror explo
„întîmplător“ de un avion ame
de material didactic., teatru, filatelie secretarului generai împotriva şeitanilor agresive rican cu reacţie „Sabre-86“. zie poate provoca pagube seri
a! P.C. din Imtonezia Ajutorul de şerif, Ronald Henry, oase;
ale S. li. A.
şi artă romanească DJAKARTA (Agerpres) GH1NA Pleven se prezinfă azi în fafa
' 'ALEXANDRIA 8 (Agerpres) gipteni, precum şi consuli acre NOUA anunţă: Ziarul „Harian Ră DJAKARTA 8 (Agerpres). — nizaţii se numără Federaţia cen Adunării Nationale Franceze pentru
*— Recent s-a deschis la Alexan ditaţi la Alexandria. iijat“ a publicat cuvîntarea rostită ta TASS anunţă : In întreaga In- trală a sindicatelor din Indone
dria o expoziţie de material di i mai de secretarul general al P.C. donezie se desfăşoară o puterni zia (S.O.B.S.I.), organizaţia de a ob{ine invesfifura
dactic, teatru, filatelie şi artă ro Cu acest prilej, Hussein Sobhi din indonezia Aidit, cu privire la că .mişcare de protest împotri masă a ţărănimii „Petani“ şi
mînească, organizată de Minis primarul oraşului Alexandria, şi „perspectivele unităţii naţionale indo va actelor de agresiune ale cercu altele. PARIS 8 (Agerpres). — La Paris După multe pertractări Pleven pro
terul Invăţămintului şi Cuiturii C. Stănescu, ambasadorul R. P neziene după înfrîngerea clicii rebele“. rilor imperialiste din S.U.A. s-a anunţat lista neoficială a guvernu pune la departamentul pentru proble
Romîne la Cairo, au rostit cu- Aidit a spus că după lichidarea „gu împotriva Republicii Indonezia. Organizaţiile reprezentate în lui pe care, după îndelungi şl grele mele algeriene pe un puţin cunoscut
al R. P. Romîne şi I.R.R.C.S. vîntări în care şi-au exprimat vernului" rebel unitatea naţională a consultări, Pleven o prezintă vineri independent Andre Mufler (se ,tle că
La deschidere au participat satisfacţia pentru dezvoltarea re Indoneziei şl poziţia cabinetului Djuan- La Djakarta a fost creată uni această Uniune au condamnat după-amiază în Adunarea Naţională independenţii reprezintă cele mai in-
laţiilor culturale între Republica da vor fi mult consolidate, situaţia în unea „Mişcarea împotriva agre acţiunile a(venturişiilor ameri penlru a obţine votul de investltură. dirjite cercuri colonialiste franceze), in
Ismail Mehahna, guvernatorul Populară Romînă şi Repubica siunii“ din care fac parte repre cani şi gomindanişti, care au Dacă va obţine Învestitura, eventualul acelaşi timp pentru Ministerul Apără
oraşului Alexandria, numeroşi guvern Pleven va fi, după peste trei rii este propus Andre Morice, liderul
zentanţi ai unui număr de 17 or efectuat zboruri aeriene bandi săptămîni de criză) al 25-lea guvern grupului de dreapta al radicalilor di
oameni de ştiinţă şi cultură e- Arabă Unită. rlndurile torţelor armate va ti mult teşti deasupra teritoriului Repu al Franţei postbelice. sidenţi. Aceasta, remarcă agenţia Asso
îmbunătăţită, creînd astfel condiţiile ganizaţii ale muncitorilor, ţăra blicii Indonezia. Ele au chemat ciated Press, a provocat surprindere la
toate ţările, şi în special ţările Formula propusă este departe de acel Paris deoarece recent Morice a susţi
pentru întărirea independenţei naţiona nilor, veteranilor luptei de eli guvern de „uniune naţională“ pe care
din Asia şi Africa, să condamne
Pînă undemerge absurditateale şi reconstrucţia economică. berare naţională, ale femeilor şi amestecul străin în treburile
Poporul indonezian continuă să res Indoneziei.
tineretului. Printre aceste orga
embargoului pingă politica separatistă, iar imperia
lismul şi elementele reacţionare din
NEW YORK 8 (Agerpres)'. — nile zoologice din S.U.A., D e interior precum şi partidele politice C re ş te re a şom ajului Pleven încercase' să-l constituie. Socia nut cererea formulată de extrema
Se ştie că cercurile conducătoa partamentul de stat nu a admis care au sprijinit pe rebeli vor fi dis liştii nu au acceptat să intre intr-un dreaptă de a se „înăspri linia in
re din S.U.A. continuă să promo să se cumpere din R. P. Chine creditaţi tot mai mult în ochii popo î n 1s r a e guvern Pleven. Radicalii ortodocşi s-au Africa de nord",
veze aşa-numita politică a em ză Panda (un mamifer din fa rului. Imperialiştii americani şi agen abţinut de asemenea, cerînd adoptarea
bargoului în comerţul cu R. P. milia procionidelor N. R.). In ţii lor din Indonezia au încercat să TEL AVIV 8 (Agerpres). — zeriei se cifrează la 453.000. La unei politici mai .^liberale" în proble Analizînd şansele lui Pleven de a
Chineză. Din relatările ziarului felul acesta, scrie ziarul, „ani distrugă unitatea naţională a poporu TASS anunţă : După cum anun această cifră, continuă ziarul, mele nord-africane. După cum se obţine învestitura în Adunare, agenţia
„New York Times“ rezultă că lui Indonezian şi să-şi consolideze po ţă presa israeliană, din cauza trebuie să adăugăm încă ^ 0.000 vede, tot problemele nord-africane au France Presse manifestă vădit scepti
Departamentul de Stat întreprin malul Panda a fost atras în di ziţiile lor din Indonezia. După ce s-a creşterii continue a şomajului, de familii, adică aproximativ ridicat cele mai mari greutăţi în for
de acţiuni absurde în zelul său referit la greşelile acelora care cred că într-o serie de regiuni ale Isra marea unei echipe ministeriale, în- cism. Comentatorul francez consideră că
de a nu tolera vreo atenuare a plomaţia „războiului rece“ şi nu prin prăbuşirea „guvernului“ rebel ar fi elului populaţia trece prin mari 150.000 de oameni, care locuiesc trucit Pleven este unul din exponenţii „este puţin probabil" ca Adunarea Na
acestei politici. In ciuda nume a fost admis în S.U.A. sub pre fost zdrobite toate elementele reacţio greutăţi. în colonii agricole noi, oameni cei mai convinşi ai continuării poli ţională să-i acorde un sprijin larg, cu
roaselor cereri făcute de grădi text că este „o vieţuitoare din nare din Indonezia, Aidit a arătat că lipsiţi de un cîştig permanent şi ticii falimentare dusă şi pînă acum
China comunistă". este necesară continuarea luptei pen Potrivit datelor biroului gu care deseori, potrivit expresiei de guvernele franceze în această pri atît mai mult cu cît formula propusă
vernamental de statistică, în lui S. Daian, deputat în Knesef vinţă.
luna noiembrie' 1957 în Israel (parlamentul israelian — N.R.), de Pleven nu reprezintă nici o ma
joritate parlamentară şi cu atît mai
puţin o majoritate populară.
tru înfăptuirea năzuinţelor întregului se numărau aproximativ 50.000 „nu au o fărîmitură de piine şi
îm potriva înzestrării Bundeswehrului popor — eliberarea Irianului de vest, de şomeri totali şi peste 110.000 nici un pahar cu lapte“. in Franţa an fost create dona comitete
cu arm a atom ică lichidarea teroriştilor din „armata Is de şomeri parţiali, ceea ce re După cum anunţă presa, în de luptă împotriva fascismului
lamului“ şi a subversiunii străine, prezintă în mod corespunzător
7 la sută şi 16 la sută din nu zilele de 4 şl 5 mai într-o serie
construirea economică a ţării. de localităţi din regiunea deşer
Aidit a chemat poporul indonezian
R. F. Germană mărul total al populaţiei apte de tului Neghev, care este în curs PARIS. 8 (Agerpres). — „Comitetul de vigilenţă .andi-
să întărească unitatea dintre muncitori de colonizare, au avut loc mari TASS anunţă : Cu prilejul zilei fascistă al mişcării de rezisten
BONN 8 (Agerpres). — In care cere guvernului norvegian şi celelalto pături ale societăţii, să muncă. ,, _ demonstraţii a'e şomerilor. Po de 9 mai — aniversarea victo- ţă“, din care fac parte 150 de
Germania occidentală creşte să se pronunţe împotriva înar promoveze unitatea dintre armată şi trivit afirmaţiilor ziarului „Je liei asupra fascismului — un foşti participanţi la mişcarea de
mişcarea de protest împotriva mării atomice a Bundeswehrului guvern, subliniind că dacă după înfrîn- Astfel, scrie ziarul „Kol rusalem Post“, demonstranţii grup de cunoscuţi militanţi pe rezistenţă. Din comitet fac pa;ţe
înzestrării Bundeswehrului cu vest-german. După cum se ştie, gerea rebelilor cabinetul Djuanda va „cereau pîine ş? lucru“. Poliţia tărîm social, oameni politici şi cunoscuţi oameni politici şi mi
arma atomică. această rezoluţie a fost semnată continua să ducă o politică de conso Kaam“, dacă se ţine seama de a efectuat arestări. litanţi pe tărîm social ca Pierre
şi de 47 de deputaţi ai Stortin- lidare a independenţei naţionale şi de reprezentanţi ai vieţii culturale
La 6 maj, în cadrul unui mi gului şi a fost sprijinită de ase apărare a păcii în întreaga lume, el membrii de familie ai acestor
ting care a avut loc la Mainz, menea de o serie de organizaţii se va bucura de tot sprijinul. »
profesorul Hagemann şi pasto locale ale partidului muncitoresc, şomeri, a'tunci numărul total al
rul Niemoller au protestat îm aflat la putere.
potriva înarmării atomice. După oamenilor sortiţi foametei şi mi-
cum anunţă agenţia D.P.A., Ha
gemann, care a fost recent ex „şi în A nglia din Franţa au înfiinţat „Comi Villon, Pierre Lebrun, Claude
clus din Uniunea creştin-demo- tetul de rezistenţă împotriva Bourdet, Leo Hamon, Daniel
crată, a declarat că dacă guver
nul nu va părăsi calea nefastă LONDRA 8 (Agerpres). — care lucrează în Industria cărbu fascismului“. Din comitet fa: Mayer şi alţii. Comitetul a dat
pe care păşeşte, poporul va tre La 7 mai Ministerul Muncii al nelui, metalurgică şi de confec parte scriitorii François Mauri publicităţii un apel în care chea
bui să răstoarne regimul „care Angliei a dat publicităţii date ţii. Cele mai mari reduceri au ac, Jean Paul — Sartre, depu mă la unirea forţelor în lupta
care dovedesc o nouă creştere a fost efectuate în industria con taţii Pierre Cot, Charles Hernu împotriva atentatelor la dreptu
şomajului. La 14 aprilie, numă structoare de maşini şi texti'ă. şi alţii. rile omului, împotriva primejdi
ei fasciste.
Federaţia Mondială a oamenilor de A fost înfiinţat de asemenea
ştiinţă salută hotărîrea guvernului
sovietic de a înceta experienţele rul total al şomerilor din Marea
Britanie şi Irlanda de nord a
atins cifra de 495.276 de oameni,
Comunicatul sesiunii N.A.T.O .cu 11.000 mal mulţi decît la 17
duce Germania occidentală la cu arma nucleară martie. In afară de aceasta, a
pieirea naţională“. sporit şi numărul persoanelor COPENHAGA 8 (Agerpres). cere ca in această privinţă să in ziarul „New York Herald Tri
Hagemann, relatează în con care au de lucru doar cîteva zile La Copenhaga a fost dat publi se ţină seama exclusiv de pro bune“ : „La Washington s-a a-
tinuare agenţia D.P.A., a acuzat LONDRA 8 (Agerpres). — Autorii declaraţiei subliniază pe săptămînă. La sfârşitul lunii cităţii comunicatul final al se punerile occidentale şi psopune rătat foarte limpede că guver
pe americani că ei continuă să Federaţia Mondială a oamenilor necesitatea unui acord interna martie numărul lor se ridică în siunii miniştrilor de Externe ai doar instituirea unui control al nul american se opune unei con
jongleze cu ideea unui război de ştiinţă a dai publicităţii o ţional de a se înceta experien industria prelucrătoare a Angli ţărilor pactului Atlantic. Pus la dezarmărilor şi unui sistem de ferinţe al cărei singur obiectiv
preventiv împotriva Uni"»1'* ^o- declaraţie în care salută hotă- ţele nucleare şi consideră că e- ei la 119.000 cu 16.000 mai punct cu multă intîrziere, comu detectare a experienţelor nucle real ar fi reducerea încordării...
' vietice. rirea guvernului sovietic de a xistă toate condiţiile pentru cre mulţi decît în luna februarie nicatul consacră o bună parte are. Nu se menţionează însă ni Politica noastră (a S.IJ.A.-N.R.)
area unui sistem de control care din paragrafele sale de început mic despre necesitatea urgentă conţine şi trebuie să însemne
NORVEGIA înceta unilateral experienţele cu să facă imposibilă o încălcare In ultima lună s-a redus con „îmbunătăţirii colaborării“ din de a se lua o serie de măsuri că noi acceptăm încordarea pe
arma nucleară. tre cele 15 ţări N.A.T.O. şi practice pentru rezolvarea ches timp nelimitat. In mod oficial
OSLO 8 (Agerpres). — In secretă a acordului. , u-' siderabil şi numărul oamenilor „consolidării înţelegerii recipro tiunilor celor mai acute, ca de e- noi ne opunem unei pauze in
Norvegia continuă mişcarea de Declaraţia semnată de pre ce“. Aceste afirmaţii ale comu xemplu de a se hotărî încetarea cursa înarmărilor. In afară de
protest împotriva înarmării a- şedintele Federaţiei, prof. S. Po- S.U.A. sini de~a întregul ocupate nicatului au fost însă dezmin periculoaselor experienţe cu ar cazul că preşedintele ar reveni
tomice a Germaniei occidentale. well, laureat al premiului Nobel, ţite imediat după încheierea mele nucleare sau de a se lua asupra ei, politica noastră (a
După cum anunţă ziarele, pînă membru al Academiei de ştiinţe conferinţei de declaraţiile primu alte măsuri limitate care să u- S.U.A. — N.R.) nu urmăreşte
lui ministru al Danemarcei, şureze rezolvarea problemelor reglementarea acestei curse ci
cu programul „atomul pentru război'în prezent numeroase sindicate a Angliei, subliniază „pericolul Hanşen, care a recunoscut e-
şi alte organizaţii ale oamenilor xistenţa unor „nuanţe în inter
muncii, cuprinzînd 250.000 de pe care îl constituie experienţe Declaraţia senatorului american Anderson pretările date mai multor proble in ansamblu şi să ducă Ia slă depunerea tuturor eforturilor
membri, s-au alăturat rezoluţiei le cu arma nucleară pentru ge birea încordării internaţionale. pentru a o cîştiga“.
Uniunii socialiste a studenţilor neraţia noastră şi cele viitoare“. WASHINGTON 8 (Agerpres). vernul este gata, probabil, să me .precum şi în argumentele
— TASS anunţă : Luînd cuvîn- accepte riscul unui război ato Comunicatul final al sesiunii Dar însăşi recunoaşterea de
tul în Congresul S.U.A., senato mic însă nu intenţionează să prezentate“ de diferiţi partici de la Copenhaga, redactat în către acest lucid observator poli
Nixon se plînge de primirea rul democrat Anderson, (din întreprindă acţiuni hotărîte care panţi la sesiune. mod vădit sub presiunea ameri tic â „anti-americanismului care
partea statului New Mexico), a să asigure folosirea atomului în In ce priveşte problema esen cană şi a altor delegaţii care reprezintă un fenomen politic
se i-a fes! făcută In America de sud criticat politica guvernului în scopuri paşnice. Proiectul de sprijină necondiţionat poziţia atît de important“, constituie o
domeniul energiei nucleare şi lege acordă guvernului dreptul ţială a momentului actual, aceea obstrucţionistă a guvernului dovadă de netăgăduit a faptului
LIMA 8 (Agerpres). — Vice facă. De asemenea, mulţi nu în termonucleare. Vorbind despre a organizării cît mai grabnice S.U.A., confirmă următoarele că această politică americană se
preşedintele S.UiA., Nixon, a ţeleg politica S.U.A. în ceea ce programul „atomul pentru pace.“ de a transmite altor ţări părţile a unei conferinţe la nivel înalt constatări ale ziaristului ameri loveşte în întreaga lume de o
sosit în Peru. înainte de a ple priveşte mărfurile sud-america- căruia i s-a făcut o mare recla componente ale bombelor atomi care să ducă la slăbirea încor can Lippman, care scria recent opoziţie tot mai manifestată.
mă, Anderson a declarat: Sînt ce şi cu hidrogen, uraniu 235 şi dării, comunicatul reia din nou
convins că în acest domeniu, plutoniu, precum şi alte materi
ale şi informaţii necesare pro
ca din La Paz, capitala Bolivi- ne, care concurează mărfuri unde există numeroase rapoarte ducţiei armelor atomice şi cu vechea teză a necesităţii ca o
ei, el s-a plins ziariştilor întru similare produse în S.U.A.“.
A şi documente, este necesar să hidrogen, şi mijloace pentru lan asemenea conferinţă să discuie
niţi la o conferinţă de presă de
se înţeleagă că avem în vedere sarea acestora. in primul rînd problema germa
felul in care a fost primit în LIMA 8 (Agerpres). - - In
ţările Americii Latine vizitate capitala statului Peru, Lima, atomul pentru război şi nu pen- Referindu-se la experienţele nă care, după cum s-a mai ară SIMBATA 10 MAI 1958
pînă acum. Se ştie că Nixon a vicepreşedintele Nixon a fost tiu pace. Senatorul american a americane cu arma termonucle
plecat în acest turneu pentru a primit cu mai multă ostilitate spus că S.U.A. nu întreprind ară, Anderson a declarat că tat, nu poate constitui obiectul SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
face promisiuni cu caracter eco decît în toate capitalele din A- nici un fel de eforturi pentru a- faptele nu confirmă declaraţiile dezbaterilor unei asemenea con
pliearea efectiivă a programului comisiei pentru energia atomi ferinţe. In ce priveşte problema
nomic ţărilor Americii Latine, merîca Latină vizitate anterior. „atomul pentru pace“ întrucît că, că scopul principal a! aces importantă a dezarmării, şi în DEVA: Flacăra stinsă Ş HA cea HUNEDOARA : Scara în spirală ;
cu scopul de a atenua anti-ame- Agenţia United Press scrie că sînt „pe de-a întregul ocupate TEG : Taifun In Nagasatei f ORAŞ
rieanismul tot mai accentuat ceea ce s-a petrecut la Lima din cu programul „atomul pentru tor experienţe este obţinerea aşa special a încetării cursei înar TIR: Ciodzila: ALBA ID O AH Cală SIMERIA: Oaia cil picioare :
din aceste ţări care tind către cauza sosirii lui Nixon a fost război“. tr-rie în tinereţe: SEB EŞ: Fiul »pes
o politică independentă. „aproape o răscoală“.- numitelor bombe „curate“. mărilor atomice, comunicatul ca m Iui: BRAD: Articolul 420; PE TEfU Ş: Vreau să c în t; LONEA:
In cei patru ani şi jumătate TROŞANi: In Oceanul Pacific; Da
Aşa după cum citează' Buletinul Lucrurile s-au desfăşurat ast care au trecut de la declaraţia că nu e una, e alta; ILIA : Gicatri Moulin R ouge; BARU MARE: Ghim
fel : aproximativ 500 de studenţi lui Eisenhower făcută la O.N.U.
de ştiri al Casei Albe, Nixon a de au manifestat miercuri seara în în legătură cu programul „ato uptele din sudul Peninsulei A ra b ice pele; ZLATNA: Cronica amanţii r
clarat ziariştilor că „a întîmpi- faţa hotelului în care locuieşte mul pentru pace“, a declarat
nat o dureroasă lipsă de înţele Nixon strîg în d : „Afară, impe- să ra c i; APOLDU DE S U S : Malv.i.
gere în anumite grupuri influ rialistule“, -„Să plece Nixon“. Anderson, promisiunile guvernu
ente cum sînt studenţii, oamenii Poliţia a încercat să împrăştie LONDRA 8 (Agerpres). — La tanice întîmpină „o rezistenţă SELECT IUN I DIN PRO GRAMU L DE RADIO :
muncii şi cercurile gazetăreşti“. demonstraţia dar inf'eryenţia ei lui cu privire la înfăptuirea a- Londra s-a anunţat oficial că în înverşunată“ şi care le-a prici
Nixon a mărturisit că în toate a fort împiedicată de o mulţime cursul luptelor care continuă să nuit pierderi omeneşti. PROGRAMUL 1 : 5,10 Melodii popu PROGRAMUL' II : 14,03 Concert de
aceste cercuri a fost combătut în cestuia nu au fost realizate, iar aibă loc în regiunea Aden, în lare rom îneşii; 6,15 Jocuri populare estrad ă: 15,00 Program de melodii
probleme ca elaborarea şi apli apreciată la mii de persoane. sudul Peninsulei Arabice, între De asemenea, după cum a- romîneşli; 6,30 Muzică uşoară; 7,40 populare : 17,00 Cîntece de d o r!. 17,30
carea' programelor S.U.A. refe Poliţia a reuşit totuşi să areste acordurile încheiate în baza a- trupele britanice şi răsculaţii nunţă agenţiile occidentale, ci Jocuri populare romîneşti; 8,30 Mu Muzică de estrad ă! 18,05 Cîntece şi
ritoare la ţări străine, politica ze trei studenţi, dar aceasta a arabi, avioane.de bombardament tind un comunicat al Biroului zică ; 9,30" „Roza vînturilor"; 10,00 jocuri populare romîneşti > 19,00 Cînlă
de încurajare a investiţiilor de accentuat şi mai mult mînia cestui program rămînî numai şi de vinătoa're engleze au e- din Damasc al Imamului Oma Muzică de estradă; 11,03 Muzică popu Gigi M argai 20,30 Muzică de dans;
fectuat bombardamente intensi nului, zilele acestea au avut loc lară romînească; 12,15 Concert de 21,15 Concursul „Cine ştie, cîştig ă";
pe hîrtie. ve asupra unor regiuni situate in Mascat — teritoriu în sudul prînz; 14,00 Melodii populare rotnî- 22,00 Muzică de dans ; 22,30 La sfîrşit
In schimb, a subliniat Ander Arabiei aflat sub ocupaţie brita
capital privat american în ţările publicului. son, Gongresului îi este supus un în imediata apropiere a frontie nică şi condus de un sultan ma neşti; 15.05 Muzică distractivă; 15,35 de săptămînă, cîntec, joc ş,i voie bună;
rei dintre protectorat şi Yemen. Concert de muzică populară sovietică; 23,52 Muzică de dans.
in' curs de dezvoltare, etc. E! a Membrii universităţii 'din Li’fria proiect de lege sprijinit de Dul- Un purtător de cuvînt a! Minis rionetă impus de Anglia — o 18,00 Muzică uşoară: 19,15 Cînlă or Buţetine de ştiri: 5.00; 6,00: 7,00;
a’dăugat’ că „mulţi dintre cei pe s-au întrunit într-o şedinţă spe les, Strauss şi guvern, şi care terului de Război britanic a re serie de acţiuni de sabotaj ale chestrele Jean Tonescu şi Dinu Şerbă-
care i-a întîlhit consideră că cială pentru a studia propune este întruchiparea programului cunoscut ' că in cursul operaţii partizanilor arabi " care - luptă nescu: 19,45 Răspundem ascultătorilor; 11.00; 13,00; 15,00- 17,00: 19,00; 20.00;
rea de a declara indezirabilă vi 22,00; 23,52 (programul I), 14,00;
S.U.A. nu ajută America de sud zita pe care Nixon urma să o. „atomul pentru război“. Acest lor de „curăţire“ din regiunea pentru independenţa ţării. Patru 20,45 Seară de rom anţe!, 21.30 Mu 16,00; 18,00; 21,00: 23,00 (programul
proiect de lege 'dovedeşte că gu de la vest de Aden, trupele bri soldaţi britanici au fost ucişi.
în măsură în care ar trebui s-o fal3ă la universitate. y-! • zică de d a n s; 22.30 Muzică de dans-; ' îl).
sss str, Jß—-Marile nr. S. .Te.'"Joii : 138— ..Tasa -/nJjiltS .-te- tu^^xat sünfoem .ai>rohăriJ -OiMcijunil GeneraJ“ P.1.I.R« w-.22,3(5,320 din P 1013, -- Tipar Inir-nrindirea Poligrafică ,1 M ai“ —; DEVA.
