Page 26 - 1958-05
P. 26
Pag: 2 rDW W U E SO C IA LISM U LU I Nr. 105
{»¦gacoM^ar îCTsnBBZBg v&zi&tR!Bj 3xmn!mjtu*
Concursul organizai de ziarul „ DRUMUL S O C IA LIS M U LU I SPRE N O I VICTORII In Editura p o litică
au a p ă r u t :
Pentru cea mai bună gazetă de perete (Urmare din pag. l-a)
te face prin realizarea unui Sarcini mari şi pline de răs
— Spicuiri din gazetele de perete aflate la expoziţie — dariei agricole colective „Fili- randament pe fiecare exploata pundere stau în faţa organiza
re, de o topă de cărbune pe ţiilor de bază şi a agitatorilor
mon Sîrbu" din comuna Şibot
Foiletonul cazării au terminat cu cîteva zile în post. de la sate. Terminarea cît mai
urmă de însămînţat toate cul Dueînd o asemenea muncă în grabnică a însămînţărilor care
au întîrziat în bună parte din
rîndul minerilor pentru a se rea
turile. Asemenea lor, întovără- liza „postul şi tona" la fiecare cauza timpului nefajvorabil şi
şiţii din Bretea Strei, raionul
Cînd omul a terminat cu gospodărire“, cu exemplu „po Aşa-zisele „neglijenţe“ care Haţeg, au terminat în seara zi loc de muncă în parte, membrii începerea lucrărilor de întreţine
plimbatul după locuinţă, răsu zitiv“ ar putea fi dat felul cum de partid trebuie să arate mi re a culturilor — iată la ce tre
flă uşurat. Şi iată de ce. La a fost deteriorat mobilierul fos dau dureri de cap oamenilor se lei de 6 mai însămînţatul po nerilor că realizarea acestui o- buie să se gîndească fiecare
început a fost o comisie de ca tei tabere de pionieri. biectiv este în folosul lor, al membru de partid. Munca po
zare, dar, ca toate lucrurile ca datoresc celor din conducerea rumbului, cartofilor, plantarea tuturor oamenilor muncii, fiind Iitică de masă pentru recupera
re încep cu „a fost odată“... Gurile rele susţin că Modîl- că odată cu creşterea produc rea timpului pierdut în campa
seamănă a basm. că ar fi vinovat, că ele zac cazării. Vina începe cu Modîl- zarzavaturilor şi acum dau zor tivităţii muncii, îmbunătăţirea
claie peste grămadă, aruncate că Ioachim, se continuă cu I. la plivitul grîului. calităţii cărbunelui şi reduce nia însămînţărilor de primăva
Acum, pentru că comisia de rea preţului de cost, cresc şi ră trebuie împletită cu munca
cazare nu mai există, cetăţea După cuin se vede, realiză veniturile muncitorilor şi teh pentru consolidarea rezultatelor
nul oare are nevoie de locuinţă Becherete şi se termină cu di rile obţinute în mai toate sec nicienilor. obţinute pînă acum în construc
se prezintă direct la tov. Be- ţia socialistă la sate — sarcină
cherete, şeful cazării. Acesta-1 într-o magazie la O.T. Cînd recţia administratifvă. toarele de muncă sînt mari şi In centrul muncii organizaţii principală care stă în faţa noas
îndrumă la tov. director Moga, lor de bază din industria side tră în faza actuală a procesului
de aici din nou la Becherete şi, Modîlcă este întrebat despre Oare tov. director Dumitru trebuie să constituie pentru fie rurgică şi de pe şantierele de de transformare socialistă a a-
în fine, circuitul se închide cu construcţii trebuie să stea gri griculturii.
trimiterea, ca întotdeauna, la situaţia mobilierului, se spală Moga n-are nimic de spus ?. l i care muncitor, tehnician şi in ja pentru mobilizarea muncito
sindicat, la „preşedintele Mihâi- pe mîimi şi spune : giner, pentru fiecare ţăran mun rilor în întrecerea pentru în Sarcinile care stau în faţa
l ă “... nii susţin că da I citor, un prilej de mîndrie Şi deplinirea şi depăşirea sarcini organizaţiilor de bază de pe
— Eu l-am predat, el să-l lor de plan la toţi indicii. Spo întreg cuprinsul regiunii noas
Aşa ar povesti tov. Nicolae gospodărească. AIIHAI ZAMONIŢA rul succeselor nu trebuie însă rirea continuă a productivităţii tre sînt mari şi pline de răs N. Stern: Probleme
Chirică, Mihai Ştefan, Tudor muncii, îmbunătăţirea calităţii pundere. Realizările obţinute actuale ale dezvoltării
lancu şi alţii, dacă necazul Te întrebi, pe drept cuvîni: (N.R. — Articol publicat de. să se oprească aici. Realizările produselor şi reducereă preţu pînă acum dovedesc însă că nu industriei locale de stat
s-ar termina aici... „care ei ?“. obţinute în întrecerea în cins lui de cost — iată doar cîteva există greutăţi care să nu poată
gazeta de perete „Să construim obiective care trebuie să stea fi biruite atunci cînd comuniştii Lucrarea arată care sînt obiecti
Şirul peripeţiilor însă abia Ghinionul face ca dintre a- Hunedoara“, a întreprinderii de tea zilei de 1 Mai trebuie să în centrul muncii politice de vele industriei locale de stat, ce
începe 1 cei „ei“ să facă parte şi Mo constituie baza de plecare spre masă. luptă cu toată puterea şi cu rol are ea în economia naţională,
dîlcă Ioachim. construcţii siderurgice din Ifu noi şi noi victorii în bătălia noştinţele căpătate, pentru în cum este organizată şi condusă şi
Dormitoarele comune nu sînt nedoara, la data de 15 aprilie pentru a îndeplini şi depăşi azi vingerea lor. ce sarcini revin sfaturilor populare
a. c.). în dezvoltarea el, mai ales în urma
realizările obţinute ieri. Un ma hotărîrilor luate de plenara C.C. al
P.M.R. din decembrie 1956.
»a ,c** “O••*«’»•••••«>•«*»••<•***01 «O» re rol reţvine în această privin
i
Tov. Tuceru Ioan oferă cazarmament salariaţi- > ţă organizaţiilor de bază şi agi
băutură. Gazul Bocănici — * tatorilor. Organizaţiile de partid
lor Trustului contra trebuie să desfăşoare în aceste
Milea. zile o susţinută muncă politică
păstrate curat şi aceasta, pe de masă, să lămurească ma -6©- Lectura materialului dă cititorului
de o parte, din vina administra sele de oameni ai muncii asu posibilitatea să înţeleagă ce impor
torilor de tabără Vasile Flori - pra necesităţii consolidării suc Munca sportivă tantă este contribuţia industriei lo-
cel, Aron Suciu şi Ioan Măr- ceselor obţinute pînă acum. Fo Icale de stat în aprovizionarea popu
goană, iar pe de altă parte din losind cu pricepere diferitele for laţiei cu bunuri de larg consum şi
cauza lipsei de grijă faţă de bu treb u ie îm b u n ă tă ţităme ale muncii politice de masă în valorificarea resurselor locale.
nurile întreprinderii ă unora Autorul arată cum lărgirea atribu
— munca de la om la om, con
"dintre tovarăşii noştri cum sînt vorbirile agitatorilor, gazetele ţiilor sfaturilor populare în condu
Ilie Căpitănescu, Ştefan Szekey, de perete, staţiile de radioficare PETROŞANI (de la subredac- rezumă mai mult la echipele de cerea industriei locale de stat, par
Ioan Oprea, Victor Crăciunoiu etc., organizaţiile de partid pot ţia noastră voluntară). Au tre performanţă, neglijînd în mod ticiparea tot mai activă a maselor
face mult pentru generalizarea cut aproape 4 luni de la alege nepermis activitatea sportivă de la rezolvarea problemelor privind
şi alţii, care ar putea jpojvesti metodelor bune de muncă.
rea noilor organe de conducere masă. Echipa de volei a acestui economia locală asigură un avînt tot
mult şi bine despre metodele Organizaţiile de bază, agita a colectivelor sportive. In aceas colectiv, care activează în divi mai mare în dezvoltarea ei.
¦lor cele mai noi de ă descom- torii de la exploatările carboni tă perioadă în raionul Petroş?ni, zia B., este lăsată să se descurce 52 pag. 1 leu.
plecta robinetele de la spălăto fere de pe întreg cuprinsul re
giunii, trebuie să depună loate
rie, sau despre „inovaţiile“ cu eforturile în vederea mobilizării ca de altfel in întreaga regiu singură. Consiliul de conducere Munca politică
privire la distrugerea prizelor şi muncitorilor în întrecerea pen ne, munca noilor organe a fost . nu s-a preocupat nici chiar de de masă pe şantierele
întrerupătoarelor electrice, ca să tru mărirea productivităţii mun îndreptată spre înscrierea de noi procurarea materialului sportiv,
nu mai vorbim despre spartul membri în U.C.F.S. In general, a echipamentului necesar acestei de construcţii
se poate aprecia că s-au obţinut echipe.
cii şi reducerea preţului de cost Lucrarea apărută în colecţia „Din
geamurilor, uşilor etc. a! cărbunelui, lucru care se poa- în această direcţie o serie de re In cadrul colectivelor sporti experienţa muncii de partid", pre
Se povesteşte chiar că ino zultate bune. La unele colective ve Minerul Vulcan, Minerul A-
zintă aspecte din activitatea cîtor-
vaţiile acestora ar fi fost tri sportive ca, de pildă, Jiul Petro ninoasa şi Paringul Lonea, acti va organizaţii de partid de pe şan
şani, Viscoza Lupeni şi Paringul vitatea se desfăşoară numai in tierele de construcţii.
mise la „cabinet“ pentru breve Dspuneri de coroane Lonea au fost înscrişi un mare jurul echipelor de fotbal, care ac
fa monumentul eroilor număr de noi membri. tivează in campionatul regional. Capitolul „Din munca de agitaţie
tare.- ii Planuri de muncă nu există în politică de pe şantierele Hunedoa
Totuşi la o serie de colective
Tntrînd la capitolul „proastă
Tovarăşul Ionel Teo- Ca tot omul precaut îşi urmă predecesorul sovietici din Capitală sportive din raionul Petroşani se cadrul acestor colective. De a- rei“ arată cum este organizată şi
doroiu, care în timpul ore observă o slabă preocupare în a- semenea, la Vulcan şi Aninoasa cum se desfăşoară munca de agita
lor de lucru face baie. Fiindcă dinsul n-a băut Şi primi cazarmamentul Cu prilejul celei de a 13-a a- ceastă direcţie. Numărul mem numărul membrilor U.C.F.S. este ţie politică de masă în cîteva locuri
niversări a eliberării Germaniei, brilor noi înscrişi in U.C.F.S. es foarte mic, iar cei înscrişi nu şi- de muncă din cetatea fierului şi a
Muncitorii dau bătaie Şi ducind viaţă abilă Se-ncurcă tot viramentul. ambasadorul extraordinar şi ple te mult prea mic faţă de posibi au plătit nici cotizaţia de mem oţelului. Un alt articol, „Agitatorii“,
Pentru lucru mult şi bun, nipotenţiar al R. D. Germane la lităţile existente. Aşa de pildă, bru. prezintă un crîmpei din munca agi
Numai unu-nchis în baie Bocănici şi-a luat... mobHă Căci Tuceru gospodar, Bucureşti ,Georg Stibi, însoţit la colectivul sportiv Minerul Lu tatorilor pe unul din şantierele de
Dă cu apă şi săpun. de membrii ambasadei, a depus peni ,care este unul din cele mai In general se observă că în 4 locuinţe la Floreasca—Bucureşti. Uar-
înzestrat cu mare har, joi dimineaţa o coroană de flori mari colective sportive din raion raionul Petroşani activitatea noi
(Din gazeta de perete „Firul la monumentul eroilor sovietici au fost înscrişi doar 571 mem lor colective sportive este nesa
păcii“ — Filatura — Lupeni). S-a gîndit omul în fine La sticluţă şi pahar, din Piaţa Victoriei. bri. Că această cifră este sub tisfăcătoare. De aceea, se impu
posibilităţi o arată însăşi părerea ne ca de urgenţă să se ia mă
Inginerul Ionescu, care Să facă şi el un bine. A condiţionat ca dar . La solemnitate au fost de fa conducătorilor acestui colectiv. surile corespunzătoare. Este ne \ tea a 11l-a a broşurii „Din munca cul-
obişnuieşte să fină legă ţă tovarăşii A. Mălnăşan, ad In loc de cifra arătată mai sus cesar în primul rind ca organi \ tural-educativă de pe şantierul hi--
tura cu terenul prin... te Să cedeze-n mod urgent Un chiluţ de tuică tare, junct al ministrului Afacerilor ei au raportat U.C.F.S.-ului ra zaţiile de partid şi U.T.M. să a- ) drocentralei „V. I. Lenin“ — Bicaz
lefon. Externe, I. Moruzi, directorul nalizeze în mod serios această
Vechiul său cazarmament' Pălincă pe cit se pare protocolului Ministerului Afaceri ional că pînă la 1 martie înscri situaţie şi să ia măsuri cores sînt descrise interesant şi instructiv
Telefon tu de n-ai fi lor Externe, Ion Rab, şef de sec seseră 720 de membri, cifră irea punzătoare. Datoria colectivelor formele diferenţiate folosite pentru
Nu ştiu zău cum aş munci, Nou, nouţ, .far-de vreo formă, Că-i va face întreg transferul ţie în Ministerul Afacerilor Ex lă de altfel. Slab a muncit co sportive este de a face o cotitu educarea muncitorilor şi mai ales s
Aş rămîne izolat lectivul din Lupeni şi în ce pri ră radicală în munca lor, să-şi a tineretului. Ultimul capitol, „Cres
Ln birou, chiar birocrat, Şi nici cu vreo filodormă. Cînd... o înţărca Tuceru. terne. veşte încasarea cotizaţiilor. A- întocmească planuri de muncă, cuţi pe şantier“, este o prezentare
ceastă activitate slabă este cau iar de două ori pe lună să ana
Nu de lapte, cum se pare
Cînd tov. Mţlea, succesorul Ci de ţuică foarte tare.
(Din gazeta de perete „Constructorul“ Trustul succesivă a profilului moral al oa
IV. Construcţii).
menilor noi crescuţi odată cu mare
>0* >O»•©• «•* »•• »-©•«-C»• • Q . .«*. .« • <«• rrfM -flr.«. .© »«© r- le laminor de ţevi de la Roman.
Celor din conducerea secţiei feroviare a l.C.S.H. 64 pag. 1 leu.
care stau pasivi şi. nu iau nici o măsură deşi la
Făi’ să ştiu ce-i pe terenuri, clădirea secţiei lipsesc ferestrele, tavanul este spart, Au asistat V. F. Nikolaev, în zată şi de faptul că colectivul lizeze felul cum sînt îndeplinite „Victoria insurecţiei populare de
Făr-a rezolva problemuri. uşile sînt rupte. sărcinatul cu afaceri ad-interim din Lupeni nu are un plan de obiectivele stabilite. De aseme la 23 August 1944 organizată şi
Norocul îi am în tine al Uniunii Sovietice la Bucu activitate, munca lui desfăşiirin- nea, este necesar ca din partea
Pentru că tu de n-ai fi reşti, general maior I. P. Jurav- du-se la întîmplare. U.C.F.S. raional Petroşani să e- ; condusă de P.C.R. în condiţiile
Nu ştiu zău cum aşi munci. lev, ataşat militar naval şi al xiste o mai susţinută muncă de
Dacă ninge ori de plouă Vara vine, iarna trece, aerului al Uniunii Sovietice, şi Cu totul nesatisfăcător se îndrumare şi control a colective înaintării Armatei Sovietice elibe
(Din gazeta de perete „Ar Ia o aspirină, două, Vom scăpa de vremea rece. membri ai ambasadei U.R.S.S. munceşte şi la colectivul sportiv lor sportive.
dealul“ de la întreprinderea „Ar Nu fi trist sau speriat Geamuri, uşi cu toate piară, Utilajul din Petroşani. Aici, con ratoare pe teritoriul Romîniei. Lup
dealul“ — Alba Iulia). Vara vine neapărat. Vom lucra mai mult pe-afară. — Dacă nu mă crezi pe mine, ducerea colectivului deşi are un Raionul Petroşani are posibi
număr de 14 secţii de ramură, lităţi mari de a desfăşura o mun ta maselor populare conduse de
nu a făcut nici măcar alegerile că sportivă rodnică. Şi aceste
responsabililor acestora. Activi posibilităţi să fie folosite. P.C.R. pentru instaurarea regimului
(Din gazeta de perete „Să construim Hunedoara“ — l.C.S.H.) democrat popular. 6 Martie 1956“
(colecţia „In ajutorul celor ce ur- ,
i mează cercurile de studiere a Îs- 7
De ce atîia nepăsare ? pentru repararea băii şi pune buba. In scrisoare am anunţat toriei P.M.R.)“.
rea ei neîntîrziată în stare de rudele că sosesc şi să vină la întreabă-i pe cei de la P.T.T. tatea consiliului de conducere se S. BALOI 56 pag. 70 bani.
jn staţia Simeria-călăiori funcţiune ? gară cu o căruţă pentru a-mi ION MARINESGU
există o baie care a fost Baia din staţia Simeria a in transporta familia.
construită pentru personalul ce trat în cel de-al 4-lea an de cînd corespondent fi it lf f it ii organizaţiilor de Crace roşie
deserveşte calea ferată. Dar, stă nefolosită. Şi-a făcut, cum
din păcate, această baie nu N-a venit nici o căruţă. Autobusul fermecat
poate fi folosită de mai bine de De la o vreme de aşteptare
trei ani fiind defectă.
s-ar zice, stagiul cu vîrf şi în zic nevestei : măi nevastă, scoa Să nu credeţi că este vorba Grupe şi posturi sanitare Lucreţia Răduţ, dr. Isac Abra- tâ în educarea sanitară a ma
Adresele staţiei Simeria in desat. Este deci necesar să se te lopăţica şi camionul că nu de vreun autobus special fruntaşe ham si alţii. selor şi sprijină organele sani
tră, una după alta, în dosarele pună capăt nepăsării crase de mai pot aştepta. construit, care ar circula cumva tare în acţiunile menite să ducă
de corespondenţă ale sectorului pe calea undelor. Nu. Este vor Alegerea noilor organe ale MATEI ILEA la depistarea bolilor, la evita
«¦de clădiri C.F.R. Simeria. To ciă- - Ce vrei să faci cu ele, ba de autobusul I.R.T.A. care Crucii roşii au dus la întărirea rea accidentelor de muncă etc.
varăşul Alexandru Olteanu, şe face cursa Vulcati—Dealul Ba- in mod simţitor a activităţii or corespondent
ful acestui sector, ia cunoştin Mn ggea 'b m mÍÉ bii şi care poartă numărul de ganizaţiilor de Cruce roşie în NICOLAE MALESCU
ţă de conţinutul lor, însă nu circulaţie 50.165 Dv. special la sate, unde în ultimul Creşte numărul
s-a hotărît încă să dea dispo diri C.F.R. şi să se treacă ne- — Iţi arăt imediat. Tu stai Dar, cu toate acestea se deo timp un număr tot' mai mare de corespondent
ziţii nimănui pentru a se trece întîrziat la executarea repara cu Nelu şi cu Nela, iar eu cu sebeşte de celelalte autobuse ţărani muncitori s-au încadrat formaţiunilor de Cruce
în mod practic la repararea băii ţiilor necesare şi la darea în Ghiţă începem transportul... La din două puncte de vedere şi in această organizaţie. O par Vizite la domiciliu
şi, deci, la punerea ei în func folosinţă a băii în cel mai scurt vreo 400 metri îl las şi-l pun anum e: nu are orar de traseu te din ei urmează chiar cursu roşie
ţiune. Probabil nu a avut timp timp. să încarce camionul (adică să (iar dacă-1 are nu-1 respectă), rile grupelor sanitare. Comitetul comunal de Cruce
suficient pînă acum. Trei arii, se joace) şi între timp duc alt nu are zilnic taxatoare, iar u- Darea de seamă prezentată cu roşie din Vălişoara, desfăşoară
oricum nu-i aşa mult... MARIN VELEA copil şi tot aşa pînă ajungem a- neori în loc de una are două In raionul Alba, de pildă, in ocazia alegerilor de către co o rodnică activitate pentru edu
acar casă. taxatoare. tr-o serie de sate au fost înfiin mitetul raional de Cruce roşie carea cetăţenilor din localitate.
Comitetul sindical de linie ţate în ultimul timp pe lingă lila, a scos în evidenţă faptul De curînd au fost formate patru
(preşedinte Aurel Bîzgă), deşi IOAN FLOREA Aşa am şi făcut. După încă In cele 4—5 staţii ce sînt de grupele sanitare şi numeroase că în raion s-au înfiinţat in ul echipe care au vizitat peste 200
cunoaşte această situaţie into revizor de ace ¦ jumătate de zi am ajuns în la garaj şi pînă la mină aşteap posturi sanitare de prim-ajutor. timul timp, noi formaţiuni ale de gospodării ţărăneşti dind
lerabilă şi de-a dreptul revoltă zîmbetele rudelor, care ne-au ie tă zilnic zeci de muncitori cu Acestea sînt deservite chiar de Crucii roşii. De pildă, faţă de a- îndrumări valoroase cetăţenilor
toare, nu întreprinde nimic prac Zece zile de la Chitid şit în întîmpinare, acasă. Eu ceasul în mînă, doar-doar a- către ţăranii muncitori care au nul 1955, cînd in raionul Ilia privind prevenirea diferitelor
tic pentru a-i pune capăt. Ce-i la Gurasada nu zîmbeam. Nici nevasta. Nu pare şi autobusul garajului absolvit cursurile sanitare să nu exista nici o grupă sanitară,
drept, se discută, se fac propu mai copiii. I.R.T.A. Dar nimic. Muncitorii teşti. Cele mai active posturi astăzi au fost organizate şi func boli transmisibile. Cu această
neri, se iau chiar şi hotărîri şi » upă titlu vă veţi gîndi : pleacă amărîţi pe jos, grăbin- sanitare pe raion s-au dovedit ţionează un număr de 10 grupe ocazie echipele amintite au de
atîta tot. frumoasă excursie! Mul — Să fii sănătos, tată socru- du-se să nu piardă şutul. a fi în comunele Vinţu de Jos, sanitare. Numai în cursul anu pistat şi două cazuri de boală
ţumesc de aşa excursie... Că le, şi să ne mai faci de-astea, Inuri, Lunca, Ampoiu şi altele. la copii de virstă sub un an. A-
Atît"tovarăşul Alexandru Oi- lătoria e drept, că am făcut-o zic. Cînd acest autobus are fotul lui 1957 s-au înfiinţat pe raza cest lucru l-a dus la cunoştinţa
teanu, şeful sectorului de clă eu şi cu familia, însă nu în în regulă, întîrzie staţionînd în Grupele sanitare din raionul raionului 23 de posturi sanitare. dr. I. Ceaicoschi care a început
zece zile, ci numai într-o ju — Ce? făcu socrul meu mirat faţa blocurilor pentru că nu a In total, la ora actuală, func imediat tratarea cazurilor.
diri, cit şi tovarăşul Aurel Biz- mătate de zi. strivindu-şi bucuria revederii pe sosit tovarăşul inginer X sau Alba au adus un aport deose ţionează în comunele din raion
gă, preşedintele comitetului sin buze. Y. Cînd ai urcat în autobus, nu un număr de 68 de posturi sa Cu prilejul vizitei la gospo
dical, obişnuiesc să spună des Ze'ce zile a făcut însă scri poţi ocupa nici’ un loc pentru bit la acţiunile întreprinse pen nitare. Acestea sînt conduse de dăriile ţăranilor, echipele Crucii
în discuţiile ce le poartă că soarea pe care am trimis-o din — Păi ţi-am trimis o scri oameni care au absolvit cursu roşii au distribuit şi materialul
„omul este cel mai preţios ca Chitid la Gurasada. Pentru că soare... că acestea, deşi sînt libere, sînt tru depistarea bolilor transmi rile G.P.A.S. 'Trebuie menţionat necesar pentru deparazitări, a-
pital“.- Se pune întrebarea: da rezervate prin cîte o eticiietă că numai în anul trecut cursu colo unde a fost cazul. In ulti
că cunosc acest lucru atît de — Scrisoare?! N-am primit pe care scrie: „ocupat de tov. sibile, la vaccinări, deparazitări, rile sanitare săteşti care s-au mul timp aceste echipe au pres
bine, de ce nu manifestă mai desfăşurat la un nivel corespun tat şi 60 de ore muncă volun
multă grijă faţă de om, de ce inginer X sau Y“. salubrizări de gospodării şi alte zător au fost absolvite de 688 tară pentru curăţirea dispensa
de membri ai organizaţiei de rului medical din localitate.
Conducerea I.R.T.A. ce are le. In aceste acţiuni s-au eviden Cruce roşie.
ţiat foarte mulţi activişti volun
stau pasivi, indiferenţi, şi nu a făcut atîta timp pe drum mul nimic, de sp u s? tari ai Grucii roşii cuni sînt E- Toate aceste unităţi de Cruce EUGENIA POPA
iau măsuri concrete şi practice ţumesc P.T T.-ului. Insă alta e — Cum aşa 1 D. LU CA teha Gostea, Ecaterină'Ăfdeiean, roş•ie aduc o .contribuţ’ie_d_eosebl- - corespondentă
