Page 27 - 1958-05

Nr. 1055 TÎRUMÜL SOC IA! r u r Pd%. 3

La cea mai mare I Săfolosimfiecare clipă;’:J ! bonă VEŞTi DIN ŢĂRILE
şi m ai tîn ă ră uzină
d e a c e s t fel din ţa ră pentru terminarea grabnică a i PRIETENE

(Urmare din pag. I-a) lor populare au susţinut şi docu­ scopul terminării' însămînţărilor

Era o primăvară ploioasă, sulful, bazele piridinice, gu- mentat că datele furnizate ra­ cît mai degrabă o au unele or­ Noi combine cerealiere în Uniunea
Sovietică
La Hunedoara se deschiseseră droanele, sulfatul de amoniu rabile din raionul Orăştie. Nu­ ionului şi cele pentru raid sînt ganizaţii de bază şi sfaturi popu­
mai la porumb, planul de însă-
cîteva şantiere de construcţii, etc. mînţat este de 1.257 ha. Cu toa­ identice. Iată deci o întrebare lare. Acestea nu se străduiesc
Pe unul dintre aceste şantiere, La marele complex de insta- te acestea, realizările la însă-
minţări în comuna Romos sînt la care tovarăşii din secţia a- îndeajuns pentru a combate pă­
nesatisfăcătoare. La porumb' s-au
orgcinizat pe cîmpul dintre va- laţii aflate in producţie se a- însămînţat abia 346 ha., la plan­ gricolă a raionului Orăştie sînt rerile greşite, nu desfăşoară o . Industria sovietică, care li- unificat de combine la a căror
te furajere 38 ha. (din 200 ha. .vrează mijloace tehnice colho­ construire s-a ţinut seama de ce­
lea Răcăştiei şi combinatul si- daugă acum altele care se află planificate), la floarea-soarelui obligaţi a răspunde. intensă muncă politică în rîndul zurilor şi sovhozurilor, a fabri­ rinţele din diferitele zone ale
1 ha. din 10. cat anul acesta aproximativ 40 U.R.S.S. Pentru regiunile din
dertirgic, îşi începuseră activi- in construcţie, cum sint bate- CONCLUZII ţăranilor muncitori pentru a le noi tipuri de maşini. vest şi nord-vest, combina se va
Se pune întrebarea curii de s-a arăta răul ce-1 pricinuieşte în- fabrica cu partea rulantă modi­
tatea colective de constructori ria a 111-a de cocs şi secţia de reuşit a se însămînţa în aceas­ Uzina de combine din Ta­ ficată. In locul roţilor motoare
tă comună suprafaţa de 200 ha. tîrzierea fiecărei lucrări-agricole. ganrog începe în prezent să pro­ se pun şenile.
şi brigadieri, oameni tineri, rectificare a benzenului, cu cartofi (din 200 ha. planifi­ Din constatările făcute pe te­ In urma raidului făcut s-a ducă noul tip de autocombină
cate) şi cum de au reuşit unii ren se poate Vedea că în ciuda cerealieră „SI<-3“, la crearea că­ Cîteva prototipuri de aseme­
mulţi dintre 'ei nou sosiţi în Frămîntări ca acele care au ţărani muncitori ca Sabin Pono- greutăţilor atmosferice majori­ constatat că slab se ocupă de reia s-a ţinut seama de cele nea combine mixte, cu roţi şi
ran, Ioan Clonţa şi Octavian tatea ţăranilor muncitori se stră­ campania de primăvară şi agro­ mai noi realizări în construcţia şenile, din care încă nu s-au fa­
Hunedoara, existat in rindul constructori- Căliman să facă şi prăşitul car­ duiesc să folosească timpul bun nomii secţiei agricole raionale, de combine din ţară şi străină­ bricat pînă acum nici în indus­
tofilor ? Să fi existat pentru a- pentru a termina cît mai degra­ in cele 15 sate vizitate cu oca­ tate. Numeroasele încercări la tria sovietică, nici în cea străi­
Tinărul şantier se extinse in lor, pentru executarea unor lu- ceste realizări importante un bă însăminţările. De asemenea, zia raidului, nu a putut fi găsit care a fost supus noul agregat nă, au şi fost asamblate şi ex­
timp deosebit faţă de timpul care unele unităţi socialiste cum sînt pe teren nici măcar un agronom au arătat că în comparaţie cu di­ pediate staţiunilor de încercări.
scurt timp. crări cit mai bune, există şi a- — zice-se — a împiedicat însă- G.A.C. din Şibot şi Turdaş, în­ al secţiei agricole iar agronomii ferite construcţii similare de
mînţatul porumbului? Rămîne- drumate şi ajutate de organiza­ de la sfaturile populare comuna­ combine din ţările Europei şi Constructorii de maşini din
Perspectivele de dezvoltare cum in rindul cocsarilor, însă rea în urmă trebuie căutată în ţiile de partid şi sfaturile popu­ le au fost găsiţi în birou, alţii din America el e. A superior în Taganrog termină de asemenea
slaba activitate organizatorică a lare, au folosit fiecare clipă bună acasă, sau plecaţi la oraş. To­ ce priveşte calităţile de exploa­ crearea unei maşini originale
ale marelui centru siderurgic ele sint. de altă natură. Oame- organelor locale, în uşurinţa pe de lucru şi ca urmare au termi­ varăşii de la secţia agricolă raio­ tare şi agrotehnice. Noua maşi­ pentru recoltarea cerealelor —
care ele au dovedit-o faţă de im­ nat însămînţările de primăvară. nală Orăştie se mulţumesc să nă se distinge prin faptul că maşina „PK-3“. Spre deosebire
din Hunedoara, impuneau şi nii care conduc şi deservesc pulsionarea însămînţărilor. dea dispoziţii telefonice, în loc poate fi uşor manevrată în tim­ de combinele cerealiere existen­
Se constată însă că unele să meargă pe teren pentru a în­ pul lucrului, maşina se depla­ te noul agregat va avea o sec&r
construirea unei uzine cocso- noua uzină se străduiesc să ob- La comune o situaţie, gospodării colective şi întovără­ druma ţăranii muncitori să în­ sează cu o viteză -de 1-18 km. pe rătoare-strîngătoare în clăi cu uri
şiri sînt mult rămase în urmă sămînţeze la timp şi în bune oră şi treieră pe oră 4.000-6.000 transportor elicoidal şi cu un a-,
chimice unde să se pl&mădeas- ţină o dozare şi o granulaţie la raion alta cu însămînţările. Aceasta din kg. de gr ine.
cauză că organizaţiile de partid condiţiuni agrotehnice. S-a con­ dunător în clăi mecanizat şi sus­
că cocsul — sîngele furnale- a cocsului cit mai fină, precum şi sfaturile populare nu le-au Pe baza combinei ,,SK-3“, la
statat cu acest prilej că la sec­ uzină a fost elaborat un sistem pendat. Noua combină va lucra
lor, aşa cum îl numesc side- şl o calitate bună şi uniformă,
cu un tractor pe roţi „Belarus.^
rurogisi tii. „ > Uzina este nouă dar sint noi

Munca nu era deloc uşoară, tn meseria de cocsari şi oame-

Se construia o uzină cu ade- nii care o deservesc. Meritele

vărat nouă; lipsea experienţa, lor însă sînt demne de remar-

Pe şantier săpăturile fundaţiilor cat.

unde s-au turnat mii de me- Strădania colectivului de

tri cubi de betoane, au fost cocsari pentru îmbunătăţirea

executate m,anual. Îndrumarea continuă a calităţii cocsului es-

dată de organele de partid şi le ilustrată prin faptul că re- îndrumat îndeajuns, ca pe lin­ ţia agricolă situaţiile însămîn­

asistenţa tehnică a specialişti- zistenţa medie a cocsului fa- gă tractoarele şi maşinile S.M.T. ţărilor primite de la comune sînt
să folosească din plin şi atela­ umflate în mod arbitrar. Aceas­
lor sovietici, i-a ajutat pe con- bricat anul acesta a fost de jele proprii. Aceste unităţi tre­ ta cu scopul de a se scoate ra­
buie ajutate să mobilizeze toate ionul fruntaş Ia însămînţări pe
structori şi brigadieri să în- peste 300 kg. pe tobă, puţind regiune. Situaţiile umflate în
forţele pentru terminarea însă-
frunte cu hotărîre greutăţile, fi folosit astfel cu succes atît Situaţia însămînţărilor pe ra­ mînţărilor în cel mult 4—5 zile D ezvoltarea învaţăm îotului superior "

iar munca se desfăşura din ce in furnalele vechi, cit şi in ionul Orăştie, la data de 6 mai

în ce mai intens. furnalul nr. 6. a.c., indica o realizare de 68,38 în K» Cehoslovacă

Au trecut doar 8 ani de Este demnă de remarcat ini- la sută. Printre comunele frun­ Mult mai slab se prezintă si­ biroul secţiei agricole raionale

cinci au început primele sâpă- ţiativa pornită la începutul a- taşe ale raionului, trecute în tuaţia în sectorul individual nu pot mulţumi însă pe nici un In anul universitar 1936-1937, Inainte de cel de-al doilea j ’ă5ş
dintr-o serie de comune. Există om conştient. Interesul nostru în Cehoslovacia au fost înscrişi boi mondial, statul aloca ăproxi«
turi pe şantierul unde urma să nului acesta de schimbul con- situaţie cu realizări însemnate numeroşi ţărani muncitori care al tuturor este să se însămînţe­ 27.068 studenţi la 52 de facul­ mativ 8.300.000 de coroarie pen-*
trăiesc, cu părerea greşită că nu ze la timp, pentru ca la toamnă tăţi din 13 universităţi şi şcoli tru burse studenţeşti. In aţiul u-
se înalţe noua uzină. Astăzi dus de inginerul Emeric Kaba, la însămînţări sînt şi comunele e tîrziu să se însămînţeze nici superioare. In anul 1957-1958, niversiitar 1956-1957 au fost a>
peste 77.000 studenţi frecventea­ cord aţe burse in valoare de pes­
totul este de nerecunoscut. Ti- de a spori producţia de cocs Mărtineşti, Cioara şi Vinerea. ză cursurile celor 106 de facul­ te 150:000.000 coroane.
tăţi din 40 de universităţi şi şcoli
năra şi cea mai mare şi mai pe fiecare m.c. volum util de Insă procentajul realizărilor pe în luna iunie şi ca atare nu se să putem admira o recoltă bo­ superioare. Din numărul total al La ce lucrează oam enii
modernă uzină de acest fel din cuptor. studenţilor, 35.000 studiază la
aceste comune nu corespunde cu de ştiinfă chinezi
ţară se află în plină produc- Fund îmbrăţişată cu căldură străduiesc să folosească timpul gată şi nu situaţiile fictive, tic­ şcoli superioare tehnice.
cel existent la secţia agricolă bun pentru a termina cît mai luite în birourile secţilor.
fte- . > şi de către schimburile conduse repede însămînţările. In multe
a raionului Orăştie, deşi de la locuri se motivează că nu se Comitetul raional de partid
Pe_ coşurile înalte ale coc- de ştefan Staron şi Gheorghe poate însămînţa din cauză că şi comitetul executiv al sfatului
întocmirea situaţiei pe raion
seriei fumul continuă să iasă Ardeleana, succesele obţinute
pînă la organizarea raidului
zi şi noapte. In cuptoarele ce- s-int remarcabile. Intre 1 ianu-
s-au mai scurs două zile, timp terenul e ud, bălteşte apa pe el. popular raional Orăştie vor tre­
lor două baterii de cocs, piloţii arie şi 23 aprilie, cocsarii au
în care procentajul însămînţă­ Ce se întîmplă ? Există foarte bui să analizeze modul în care In 1936 existau în Cehoslova­ Anul acesta atenţia principală
de cărbune sosiţi din Valea jjrodus si livrat furnalelor cu multe parcele care, fie la un ca­ decurg însămînţările şi să ia cia 3521 de profesori universi­ a oamenilor de ştiinţă din R. P.
Jiului, comprimaţi şi încărcaţi 15 530 ' tone cocs metalurgic rilor a mai crescut. Cu toate a- păt, fie pe la mijloc, au o mică măsurile corespunzătoare pentru tari, lectori şi asistenţi. In pre­ Ghirieză este îndreptată spre re­
suprafaţă joasă pe care într-ade- terminarea lor cît mai grabnică. zent, corpul didactic universitar-
in cuptoare de cele trei ma- mai mun decit. era planificat, cestea, situaţia la Cioara, Măr- văr ‘bălteşte apa. In restul par­ cuprin’de 8.600 de persoane. zolvarea unor probleme de mare

sini sovietice de şarjare, se Angajamentul luat in cinstea tineşti şi Vinerea este mult sub importanţă practică.
prefac in cocs metalurgic. Ga- zilei de j Mai a josf rea[izat
nivelul datelor existente la ra­

zele produse din fabricarea astfg[ cu /5 zile înainte de ter- ion. celei însă, se poate lucra în ------- ............................ v ...... . Printre acestea se numără ela­

cocsului sint transportate pe tnerLm Iată cîteva exemple: planul bune condiţiuni. Dar ţăranii

conducte spre alte întrebuin­ de însămînţări pe comuna Cioa­ muncitori aşteaptă să se zvînte borarea unui proiect pentru raio-
ţări deosebit de importante. Ele
constituie un preţios combus­ Vorbind despre importanţa e- ra este de 919 ha., din care, şi acea parte pe care bălteşte narea fizico-geografică şi eco*:
tibil care se utilizează în can­ conomică a valorificării sub­
t,ităţ¦i tot ,mai, ma,ri ,la. cele, dou- ă produselor de cocs este sufi­ pînă la 7 mai s-au însămînţat apa şi numai după aceea să are. nomică a ţării, deosebit de inF
cl.ei.ecnt.itvuslă, saemcţiinetiimdecăsunlfuamt adiecoa„--
314 ha.; rezultă deci o reali­ Acest lucru este greşit şi duce portant pentru repartizarea şi

zare de 34 la sută, în timp ce, la amînarea însămînţărilor. Este întrebuinţarea optimă a forţe­

termocentrale electrice, la fa- moniu, a ftaAbric^att, şi luivLrnatt „a»n„u/l la raion comuna Cioara figu­ bine să se însămînţeze deocam­ lor de p’roducţie.
tc,hoorrimcual,n:sndiaet,.laagNloaomlutaeeraoariueer,leăgln_aae,tetuMrdanriă-n-.,
rează cu o realizare de 77,9 la dată partea care se poate însă­
Un, care urmează să intre in
curind în producţie, va funcţio­ aalc.i.es.steta î.dnuingnriătfţăaşţ-răiălmori!pneta.es7gtercih,c.i1,om.lo9ein0.cn0es,otc,coiu-- sută. La Vinerea realizarea con­ mînţa iar acea mică porţiune - Oamenii de ştiinţă vor da aju­
na de asemenea cu gaz de cocs. ne de
cretă este de 57 la sută, în timp care nu ocupă în multe locuri tor geologilor la depistarea unor

ce la raion această comună se nici măcar un ar — poate să 1noi zăcăminte de minereuri na­

care se pot ingrăşa cca. 9.000 încadrează cu 72,1 la sută. Co­ rămînă pentru a se însămi11[a turale. Se va acorda o atenţie

ha. teren. muna Mărtineşti, în care nu s-a cînd se zvîntă.

Cu ajutorul instalaţiilor mo­ Intrarea in funcţiune a noii însămînţat nici un bob de po­ Apa mai bălteşte de asemenea deosebită prospectării bogăţiilor

derne, a căror construcţie este uzine cocsochimice din Jlune- rumb (din cele 480 ha. planifi­ pe răzoarele care despart par­ din munţii Ţîdianşan, care sînt
celele unele de altele. Şi aceas­ denumiţi şi „Uralul chinez“. Or­
de provenienţă sovietică, care doara, cu cărbune cocsificabil cate) şi care are numai 50 Ja ta face să se vadă acum mai ganizaţiile de cercetări ştiinţi­
bine ca oricînd răul pe căre i fice lucrează la perfecţionarea
fac parte din complexul de a- extras in Valea Jiului - care sută realizat la sfecla de zahăr, pricinuiesc răzoarele şi totodată metodelor de prospectare a zăcă­
necesitatea desfiinţării lor şi co­ mintelor de gaz natural şi ţiţei
areoate al uzinei cocsochimi- m trecut era socotit si intre este cotată la secţia agricolă ra­ masării pămîntului în tarlale din provinciile Ţinhai, Sinţzian,
mari. Siciuan şi din China de nord.
"ce, "se produc prin valorifica- buinţat numai ca simplu com- ională cu un procentaj total de
rea oazelor si alte subproduse bustibil - a marcat începutul O mare vină pentru faptul că Oamenii de ştiinţă din dome­
83,2 la sută. _ ........... -Ş_ numeroşi ţărani muncitori nu niul metalurgiei vor rezolva u-
folosesc toate posibilităţile in
de cocs, importante cantităţi producerii din cărbune a unor Ne întrebăm ce metode şi pro­ Diri sala Căminului cilllurăl 'din D obra, răzbat melodioase cînlece popu­
lare. Cei care le interpretează sînt metn brii orchestrei de balalaici a comunei,
de materii prime pentru indus- bunuri atît de preţioase pentru cedee au întrebuinţat tovarăşii dirijaţi de tov. prof. Leonid Bancov.

tria noastră chimică si forma- economia ţării noastre, de la secţia agricolă Orăştie în Iată în clişeu un aspect din timpul unei repetiţii a orchestrei.

ceutică, cum sint: benzenul, A ZAHAR1E calcularea procentajelor, pentru

că tovarăşii preşedinţi ai sfaturi­

Sporirea producţiei Fondul de salarii total şi Măsurile tehnico-df'ganizato'- reului constituie de asemenea o nele sarcini legate de folosirea
-'OOCKXXXXX^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOC OOOOOOOOOOOOOO OOOOOOO complexă a bogăţiilor minerale.
muncitori pe trimestrul I indi­ rice luate de conducerea exploa­ preocupare permanentă - colec­ Ei se ocupă de problemele tur­
şl reducerea preţului de cost al minereului nării în vid, de utilizarea înlo­
de fier Ia MI N A G H E L A R cat în acest tabel, nu este cel tării în vederea creării condiţii­ tivului de conducere a acestei cuitorilor de metale deficitare cu
aliaje de germaniu, magneziu şi
planificat, ci este fondul de sa­ lor necesare sporirii producţiei exploatări şi în acest scop au titan, precum şi de rezolvarea
multor altor probleme.
larii recalculat ca urmare a de­ de minereuri, lună de lună, tri­ fost luate mai multe măsuri
Oamenii de ştiinţă chinezi vor
păşirii sarcinilor de plan. In mestru de trimestru şi an de printre care •: întărirea contro­ rezolva anul acesta în total pes­
te 3.000 probleme de mare im­
perioada primului trimestru an fiind înfăptuite, au făcut ca lului asupra calităţii în secţii, portanţă pentru economia naţio­
nală a R. P. Chineze.
s-au realizat 115.000 lei eco­ producţia de minereu să cu­ la siloz şi halda de caubaj (a-
Seri pSăcufe
nomii la fondul de salarii. noască o creştere neîntreruptă, legerea minereului). Şefii de bri­
vă oferă
Din acest grafic reiese că deşi ajungîndit-se spre exemplu, ca găzi şi echipe la rîndul lor exer­
RESTAURANTUL „MINE­
Asigurarea Industriei siderur­ faţă de anul 1955, de 1,8—2 tul a producţiei de minereuri, colectivul acestei exploatări a în luna martie să se extragă cită acest control la fiecare ioc RUL“ DIN PETROŞANI unde
gice cu cantităţi din ce în ce ori. îmbunătăţirii calităţii şi reduce­ concertează orchestra Deju
mai mari de minereuri de fier, rii preţului de cost. In acest întîmpinat în cursul lunii ia­ cea mai mare cantitate de mi­ de muncă. Aceste măsuri au fă­ Munteanu. Refrenele vocale : so­
în scopul sporirii producţiei de Exploatarea minieră Ghelar, scop s-au făcut şi se fac im­ nuarie în mod deosebit, mal nereu din istoria minei Ghelar. cut să se îmbunătăţească în lista de muzică uşoară Carmen
metal necesar economiei naţio­ ca unul din principalii furni­ portante investiţii în lucrările Gristescu. Specialităţi de artă
nale în continuă dezvoltare, pu­ zori de minereuri de fier ai miniere şi geologice, în scopul multe greutăţi din cauza intem­ Printre măsurile tehnico-orgă- mod simţitor calitatea minereu­ culinară *®rătar special *Bău-
ne sarcini deosebit de impor­ Combinatului siderurgic din măririi capacităţii de extracţie periilor, totuşi, valoarea produc­ nizatorice înfăptuite sînt : in­ lui extras şi livrat.
tante. Hunedoara, are sarcini de ma­ iuri alese *Dcins *Antren.
re răspundere în ceea ce pri­ a minei. ţiei globale a fost realizată şi troducerea puţului principal Măsurile luate în vederea
In raportul de activitate al veşte sporirea producţiei de mi­ Pentru a ilustra felul în care depăşită cu mult în cursul lu­ pînă în orizontul 5, ceea ce a sporirii producţiei şi îmbunătă­
C.C. al P.M.R. la cel de-al II- nereuri de fier, îmbunătăţirea nii ianuarie, iar în lunile ur­ făcut ca cinci oameni care lu­ ţirii calităţii au dus şi la o în­
lea Congres al partidului, în calităţii şi reducerea preţului au fost realizaţi principalii in­ mătoare indicii de plan au fost crau la deservirea acestui ori­ semnată economie la preţul de
dici ai planului de producţie în nu numai îndepliniţi, ci şi de­ zont pentru transportul mine­ cost. După cum se poate vedea
capitolul cu privire la dezvolta­ de cost. lunile ianuarie, februarie şi reului prin puţul orb, să devină din grafic, în primele două luni
martie, cît şi pe trimestrul I, păşiţi cu mult. De asemenea şi disponibili şi să fie îndreptaţi ale anului s-au rea Uzat econo­
rea industriei, se prevede ca în In bâza< sarcinilor de plan, dăm mai jos un grafic care a- planul de producţie pe trimes­ spre producţie. Mai mult. trans­ mii la preţul de cost de 69.000
rată în procente cum a crescut trul I a fost îndeplinit şi de­ portul se face acum mult mai lei, iar la fondul de salarii pe
perioada celui de-al Il-lea plan conducerea acestei exploatări a producţia de minereuri, produc­ păşit la toţi indicii, deşi s-au repede, iar jpuţul orb, fiind de­ trimestrul I economii de 115.000
făcut mari lucrări de investiţii lei.
cincinal, producţia de minereu luat o serie de măsuri în vede­ tivitatea muncii etc. miniere şi geologice, fapt ca­ grevat de producţia de pe ori­

de fier să crească pînă în 1960, rea sporirii de la un an la al­ re reiese în mod deosebit din zontul 5, poate deservi orizon­ Este un merit al întregului

depăşirile de plan înregistrate tul 6. colectiv de muncitori, ingineri

Indicii planului LUNILE la aceste lucrări, Mecanizarea procesului de şi tehnicieni de aci, care, sub
de producţie februarie
104,10 martie Trimestrul ! Realizarea indicilor de pian transport, încărcare şi sortare conducerea şi îndrumarea co-
Valoarea producţiei globale 100,10 106,49 104,88
Productivitatea muncii valorică ianuarie 101,54 104,11 100,79 a dat posibilitate colectivului de la halda de minereu Gră- mitetului de partid, depune efor­
Productivitatea muncii ¦fizică 103,95 103,12 106,78 102,49 exploatării miniere Ghelar să ciuneasa a făcut ca numărul turi pentru traducerea în viaţă
98,05 . 103,96 101,87 102.77 dea peste planul primului tri­ oamenilor care lucrau aici să fie a sarcinilor în vederea măririi
Efectiv mediu totali 99,09 98,38 102,21 104,04 mestru 2.914 tone minereuri de' redus de la 18 la 10, iar capa­ capacităţii de extracţie a minei,
din care muncitori 103,40 100,06 97,84 97,26 fier şi să livreze Combinatului citatea de transport, încărcare
106,03 99,32 97,16 98,51
Fond salârii total 99,46 100,11 102,20 99,14 siderurgic din Hunedoara, în a- ¦şi sortare în 24 de ore s-a du­ pentru sporirea producţiei de
din care muncitori 101,30 130,95 102,3! 99,23
96,21 115,90 200,82 154.40 fara planului, 1.553 tone de mi­ blat.- minereuri, creşterea productivi­
Cîştig mediu total 95, 3 26.000 200,02 150,83
din care muncitori 144,20 nereu. Dë asemenea, prin amenajă­ tăţii muncii, îmbunătăţirea cali­
Investiţii în lucrări miniere 116,66. rile ce s-au făcut la staţia de tăţii şi reducerea preţului de
Lucrări geologice 43.000 Producţia' de minereuri 'de sortare a minereurilor de la cost, asigurînd astfel cantităţi
Preţul de cost redus în mii lei fier înregistrează la exploata­ Retişoara, s-a reuşit ca pre­ din ce în ce mai mari de mi­
rea Ghelar. o creştere substan­ lucrarea minereurilor să se facă
ţială tocmai datorită lucrărilor

miniere şi geologice executate. numai în două schimburi, ajun- nereuri de fier Combinatului

Acest lucru este întărit de fap­ gîndu-se astfel ca aproape 20 siderurgic din Hunedoara, pen­
tul că în perioâda 1 ianuarie
de oameni câré lucrau în schim­ tru ca acesta, la rîndul lui, să
— 15 aprilie, s-au extras peste
plan 3.314 tone minereu de fier bul I să fié trecuţi ia produc­ poată da cantităţi tot mai mari
şi s-au livrat combinatului pes­
te prevederi, în aceeaşi perioadă ţie, acest schimb' fiind desfiin- de metal pentru satisfacerea

ţat, -; fr ¦nevoilor economiei noastre nă-

3.266 tone minereuri. InibuhlITţîrigi- Sălilaţli îfiîtîe- îiarfale în plină .dezvoltare, -

V