Page 29 - 1958-05

PRdlFTĂW î -um ruA T B ŢIP LIE UN1ŢI-VA! Să folosim fiecare clipă bună

de lucru peniru terminarea

grabnică a î n s ă mînfărilor

S ecţia Galda de Jos în loc. Totuşi, in timpul frumos, unită in perimetre mari, pe care

Anul X N r . 1056 Duminică 11 mai 1958 4 pagini 20 bani a G.A.S. Alba a terminat pe ogoarele gospodăriei colecti­ tractoarele au putut să are cu
însămînţările ve şi ale întovărăşirilor, cele 5 toată capacitatea lor. De aseme­
Spre noi tas socialistă tractoare din brigada S.M/L O- nea şi viteza de lucru a utilajelor
In ziua de 9 mai, colectivul răştie şi atelajele proprii lucrau proprii a fost folosită din plin, a-
succese în întrecerea secţiei Galda de Jos a gospodă­ de zor. rînd unele după altele, în ace­
riei agricole de stat din Alba Iu- leaşi tarlale, fără să fie nevo­
lia a însămînţat ultimele hectare Colectiviştii Vasiu Adam, Ioan ite, ca înainte, să se deplaseze
cu porumb boabe. Cu aceasta, Băda, Emil Stoian şi Rusanda de la o parcelă de pămînt la
secţia Galda a încheiat campania Lazăr, cum se ivea o zi prielni­ alta.
că de lucru, ieşeau imediat la

însămînţarilor de primăvară. cimp, împreună cu tractoriştii In scurt timp, in comuna Sint-

La cartofi, culturi furajere, o- arătindu-le în ce loc să are, iar andrei şi restul de suprafaţă care
văz, orzoaica şi porumb, planul ei, arau cu atelajele cu tracţiune a mai rămas de însămînţat cu
8ra c i n s t e a z i l e i -.. INOVATORII de însămînţări a fost realizat animală, acolo unde tractorul nu porumb, va fi gata. Acesta es­

m in e ru iu i S t MERIA (de la suhredacţia noas­ sută la sută. Odată cu însămîn- se putea băga. Aşa s-a ajuns ca te avantajul ogoarelor înfrăţite,
tră voluntară). Printre cejeriştii de la ţarea acestor culturi, colectivul in perimetrul gospodăriei colec. al muncii in comun. Lucrările
Colectivele de muncitori de la revizia de vagoane C. F. R. Simeria de aici a făcut îngrăşarea pămîn- tive să se insăminţeze toate cui se fac organizat, de calitate şi
preparaiia Lupeni, uzina elec­ Triaj se numără şi clţiva inovatori. Li­ tului cu 1.500 kg. gunoi de turile prevăzute în planul de pro în timpul cel mai scurt posibil.
trică Vulcan, întreprinderea nul dintre ei este tov. Ioan Păcurar. grajd, şi a îngrăşat suplimentar ducţie, răminindu-le doar 2 ha
.»V 'vliSiî’i - ; ţ; : , ;;f ;4 R- B.

construcţii şi montaje miniere Inovaţia sa „Cuptor pentru tratarea arcu­ o suprafaţă de 50 ha. din cul­ pe care să le insăminţeze cu po Folosind fiecare moment
si. preparaiia Petrila s-au che­ rilor de suspensie şi încălzire a le­ turile însămînţate în toamnă, rumb. prielnic
mat la întrecere socialistă in găturilor de arc de La vagoane" este cu 5 tone îngrăşăminte chimice.
cinstea zilei de 1 Mai. Întrece­ joarie importantă. înainte de aplicarea De asemenea, pînă acum s-a La tel cele două întovărăşiri SEBEŞ r(de la subredacţia
rea a fost ciştigată de prepara- ei încălzirea foilor de arc nu se putea făcut şi întreţinerea culturilor din Sîntandrei şi Bircea au ter noastră voluntară). Luptind cu
tia Petrila care a obţinut dra­ !ace decît la fierărie fiind nevoie.de un pe o suprafaţă de peste 200 ha. minat de însămînţat in perime condiţiile nefavorabile, colecti­
pelul de uzină fruntaşă pe timp mai îndelungat, deoarece trebu­ trele lor 20 ha. cu plante de nu viştii, întoţvărăşiţii şi ţăranii in­
C.C.V.J. Preparaiia de la Petri­ iau încălzite separat legăturile arcu­ Paralel cu muncile de insă- dividuali din raionul Sebeş, fo­
la a primit peste plan 29.000 lui. Prin aplicarea inovaţiei ambele mînţări şi întreţineri, la secţia treţ, 56 ha. cu cartofi, 20 ha losesc toate posibilităţile exis­
tone cărbune, a recuperat peste procese de încălzire se execută in ace­ Galda de Jos s-au făcut şi lu­ tente pentru a însămînţa la
plan 5.800 tone cărbuni spălaţi, laşi timp economisindu-se însemnate crări în vie. Astfel, legatul, tă­ ovăz, 37 ha. sfeclă de zahăr, şi
a depăşit planul la brichete cu cantităţi de combustibil şi aer compri­ iatul şi arăcitu! viei s-a făcut 22 ha. cu legume şi zarzava­ timp. Colectiviştii din Apoldu
2.200 tone, iar la semicocs cu mat. în proporţie de sută la sută, iar de Jos însămînţează cu porumb
sapa mare a fost aplicată pe o turi. Din suprafaţa ce o au de ultimele 4 ha., iar colectiviştii
360 tone. Dintre inovaţiile lui Alexandru Chira, suprafaţă de 80 la sută. însămînţat cu porumb, au insă- din Daia şi Miercurea au însă­
un alt ¦inovator, cea mai importantă minţa't peste 60 de hă. Printre
In cinstea zilei minerului co­ Cele mai frumoase rezultate mînţat cu porumb 70 la sută din
în aceste munci de primăva ă, intovărăşiţii care au muncit mai
mult se numără Io a n . Băda

lectivul de la preparaţia Petrila este „Supapa de reţinere a aerului", le-au obţinut tractoriştii Ioan (Taja), Mihai Sîncrăian, Adam plan. Insămînţarea cartofilor în
şi-a luat alte angajamente de sea­ care s-a dovedit a fi de un real fo­ Marcu, Victor Popa şi Petru Huieţ, deputatul Petru Popa, gospodăriile agricole colective
mă. Printre acestea se numără los in ceea ce priveşte scurtarea tim­ Opruş. Ioan Buciurcă şi alţii. din Vingard, Sebeş, Ungurei şi
'primirea peste plan a 15.000 to­ pului de pornire a compresorului. Dis­ Draşov cît şi în comunele Pia-
pozitivul se poale manevra chiar şi de Pe ogoare înfrăţite Rezultatele obţinute in ciuda
ne cărbuni bruţi, 4.000 tone căr­
buni spălaţi peste plan, iar la la distanţă, iar în prezent se aplică Capriciile vremii din primă­ timpului nefavorabil se datoresc nu, Doştat, Ohaba, Păuca şi
brichete să depăşească planul cu la rezervorul de aer comprimat al vara acestui an a încurcat in­ faptului că in conjuna Sîntan-
1.500 tone. compresorului. tr-o oarecare măsură socotelile drei majoritatea suprafeţei este Ludoş s-a terminat.
colectiviştilor şi intovărăşiţilor
FURNALUL Pcnlrti inovaţiile aduse au !ost alo­ din comuna Sîntandrei, raionul (' F. CHIRUTA
cate importante sume de bani drept Hunedoara. Ei hotăriseră ca pi­ EOO-. ...
TINERETULUI recompense. In prezent alte patru pro­ nă la 1 mai să termine de în- ——,—
puneri dt inovaţii sînt studiate în ve­ săminţat întreaga suprafaţă.
Colectivul care deserveşte derea. aplicării lor. Dar ploile prea dese, i-au ţinut LUNA CURĂŢENIEI
în reg iu n ea H u n e d o a ra
VALER FLOREAN

furnalul tineretului de la uzina >ooooooooooooooooooooooc oooo oooooooooooooooexxx^ooooooooooooooooooooooooooooc
„Victoria“ — Călan, munceşte A A A ; J y > W J .
Luna aprilie în regiunea Hu- zisărilor făcute de echipele sa-

cu avînt pentru consolidarea j Savu Timaru suprave- nedoara a fost declarată „Luna nitare s-a reuşit să se asigure

succeselor obţinute pînă acum < girează cu multă atenţie In sanatoriul de noapte curăţeniei“. In scopul desfăşu- în mare măsură curăţenia, con-
în întrecerea socialistă. Astfel, rării cu succes a acţiunii de cu- diţiile igienice în blocuri ’ şcoli
în perioada 1—7 mai, planul •ţ rodajul instalaţiei de 73,500 kg. iar la plecare 81,200 raţenie, după formarea coman- şi în majoritatea localurilor pu-
pe furnal a fost realizat în kg. Costa Iosif, miner fruntaş damentului regional de coordo­ blice.
proporţie de 100,7 la sută. In ungere automată a gru­ din grupa lui Haidu luliu, cîn- nare, s-a trecut la organizarea
tărea !a data internării 75 kg., echipelor sanitare în oraşe, în­
pului llgner, care pune în funcţie ţ O casă albă în mijlocul unei cuvîntul „sanatoriu", încli­ iar după 30 de zile 80 kg. treprinderi şi sate. Astfel au Cele mai frumoase rezultate
grădini. Gazonul verde, răsă­ nă poate să creadă că e vorba fost create peste 1.800 de grupe. în întrecerea „Pentru cea mai
această perioadă, echipa lui motorul principal de acţionare d ej rit pe neaşteptate şi mugurii de o instituţie spitalicească. Dar Pacienţii, ca să le zicem aşa, Din acestea, fac parte absol­ frumoasă stradă, uliţă şi car­
trandafirilor te fac să visezi ce nu e aşa. Sanatoriul de noapte plătesc pentru masă şi cazare venţi ai cursurilor G.P.A.S. şi tier“, care s-a desfăşurat în ca­
Tonaş Munteanu şi-a realizat la laminorul bluming 1000. 2 oază, de .jjniştţ: şj îneîntare . va are un rol preventiv şi nu cu­ suma de 75 lei pe lună, restul ai cursurilor sanitare săteşti în drul „Lunii curăţeniei“, au fost
fi această casă în zilele cînd rativ. cheltuielilor fiind suportate de număr de circa 10.000. De ase­ obţinute de echipele sanitare
planuţ fn proporţie de 103,05 la IN CLIŞEU: Savu Timaru in. primăvara îşi va pune toate po­ C.C.S. menea, au fost antrenate în a- conduse de Elena Crişan, Eca-
doabele. Iată cum se întîmplă lucruri­ ceastă acţiune 567 posturi sani­ terima Ardelean, Maria Răduţ,
sulă, iar cea a lui Ioan Moraru ¦) timpul lucrului. le. La medic se. prezintă un mi­ Sanatoriul de noapte e un e- tare şi 93 grupe sanitare din din oraşul Alba Iulia, Matilda
Nu se putea alege un loc mai ner pentru a-şi verifica sănăta­ xemplu cît mai elocvent al gri­ întreprinderi şi instituţii. Modi, Iuliana Irimie, Ana Cer-
cu 101,74 la sută. ' u. potrivit pentru sanatoriul de tea. Sufere de astenie, e ane­ jii faţă de om. ciu, Elisabeta Costache din o-
noapte a! minei Petrila. Dar, miat sau poate surmenat. Me­ Echipele formate au trecut raşul Deva şi altele.
FRUNTAŞI! COMBINATUL!! mai impresionant decît cadrul dicul, fără a-i da scutire de Harnicii noştri mineri din imediat la acţiune. Ele au vizi­
natural, care poate fi şi un rod muncă îl trimite pentru 30 de Petrila îşi reconfortează aici tat peste 17.000 locuinţe, 300
hunedorea n a! întîmplării, e delicateţea su­ zile la sanatoriul de noapte, un­ forţele, pentru a ti apţi în pro­ bufete şi restaurante, 170 uni­
fletească ce apare peste tot în de locuieşte şi ia masa, prezen- cesul de producţie. Totodată ei
9 această casă destinată minerilor. tîndu-se ca şi pînă acum la lo­ sînt apăraţi din timp de o even­ tăţi alimentare şi cooperative, Acestea sînt doar cîteva fap­
In sala de mese pretutindeni cul de muncă. In timpul acesta tuală îmbolnăvire. 204 cantine, 670 şcoli etc., dînd te — rezultat al muncii desfă­
* In ziua de 10' mai a. c. în sala C.B.U. a Combinatului si- * glastre de flori, pe pereţi ta­ medicul îşi Vizitează periodic preţioase îndrumări sanitare şi şurate de echipele sanitare în
derurgic Hunedoara, a avut loc o consfătuire la care au parti- • blouri cu peisaje de o certă va­ pacienţii controlîndu-le sănăta­ I. B . făcînd peste 500 de sezisări cu luna aprilie. In regiunea Hune­
cipat conducători de secţii, muncitori, tehnicieni şi ingineri frun- * loare artistică. Şi, pretutindeni, tea. Minerii, primesc aici o hra­ privire la îmbunătăţirea întreţi­ doara, această acţiune de cură­
în dormitoare, pe săli, preşuri nă bună şi variată, care poate nerii diferitelor unităţi şi lo­ ţenie, în urma hotărîrii luate de
taşi în producţie. ? şi covoare menite să înece zgo­ ajunge şi pînă Ia 8.000 calorii cuinţe.
motul paşilor. Se vede că e un zilnic. Puşi la acest regim de comandamentul de coordonare
Cu acest prilej tov. Nicolae Cătană, directorul general al j consemn general pe care alît viaţă, minerii îşi refac forţele In urma îndrumărilor şi se- a „Lunii curăţeniei“ continuă.
personalul de serviciu, exclusiv
combinatului a prezentat un scurt referat care a oglindit rezul- ,

ţaţele obţinute în urma ridicării întrecerii socialiste pe o treaptă » Cele peste Î.800 de! echipe sani­

I superioară. Astfel, s-a arătat că în lupta dusă în luna aprilie | tare desfăşoară şi în prezent o

j pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, la toţi j activitate rodnică«. ^ ¦

T indicii, cele mai de seamă realizări au fost dobîndite de colec- *

*tivul de muncă al secţiei I-a furnale. Acest colectiv a reuşit ca ? r L?-.LM- l >tn
Y
r luna aprilie să-şi îndeplinească planul de producţie în pro- I 4 întîmplări în brigadă
V
t porfţtife. dr\ep 1to0r5i,924 la sută, să reducă procentul de declasate faţă *

ţ de admis cu 1,90 la sută, să sporească productivitatea muncii j
; cu 4,95 la sută faţă de planificat. De asemenea, consumul de J feminin, cit şi pacienţii, îl res­ şi cîştigă în greutate.
| oale pentru fonta lichidă a fost redus cu 29,5 la sută faţă de ţ pectă cu scrupulozitate: liniş­ Am răsfoit din întîmplare re­ P
i media trimestrului I al anului curent. î Există la Hunedoara o bri­ apucau oamenii să ridice sche- gîndească mai bine. De atunci

* Succese de seamă în întrecerea socialistă au obţinut şi alte î tea. gistrul sanatoriului, in care se a- gadă de dulgheri care s-a for­ le, să confecţioneze cofraje pen- au hotărit: „facem treabă sau
rată în dreptul fiecărui miner mat cu mulţi ani in urmă. Pe tru turnat beton şi tot ce era dacă nu, trebuie neapărat să
* secţii printre care oţelăria Martin, laminoare, cocserie şi aglo- j Viaţa acestei case, se desfă­ internat cu ce greutate a intrat unde îşi făceau apariţia speci­
şi cu ce greutate a ieşit din sa­ aliştii ca să constate terenul şi- plecăm. Ne-au luat oamenii la
1 merator. De pildă, în urma elaborării şarjelor pe bază de gra- ¦» şoară sub semnul discreţiei, al natoriu după 30 de zile. Iată să facă măsurătorile necesare ochi, ne arată cu degetul“.
cîteva cazuri. pentru începerea construirii
* fie precum şi a altor măsuri luate, oţelarii au dat peste plan ţ tăcerii, îneît ai impresia că un N-au stat prea mult în cum­
Gălan Nicolae, în vîrstă de unor noi blocuri, brigada de pănă. Văzînd că cei din bri­
*. în luna aprilie cu 8,7 la sută mai mult oţel şi au redus pro- i musafir scump, parcă venit de 30 ani, miner, la internare avea gadă au avut perfectă 'dreptate,
dulgheri se înfăţişa la faţa lo­ s-au apucat serios de treabă..
* centul de rebut cu 1,56 la sută. Totodată, oţelarii au făcut în ţ departe, e găzduit aici şi e în­
cului şi înpinzea timpul. Se
. aceeaşi lună o economie la preţul de cost operatifv de 1.818.000- conjurat de toate semnele res­
--O- *•-<,- &-O-O-fr-O--O--9- ¦
\ lei. In ce priveşte munca laminatorilor, ei au realizat planul de I pectului şi ale unei delicate a- _ . In cursul lunii martie, s-a

«producţie în proporţie de 108,97 Ia sută, şi au sporit producti- f nevoie peniru ca blocul să poa- conshit că cei doi şefi de e- H

* vitatea muncii cu 9,63 la sută faţă de planificat. j, teiiţii. Cel care veghează la tă fi dat în folosinţă cît mai chipă, împreună cu oamenii lor,
buna rînduiă-
* In urma acestor realizări, secţia I-a furnale, a obţinut Io- ¦ lă a sanato­ repede. au înţeles sfaturile prietenilor
riului e şi el
« cui I, pentru care a primit din partea Comitetului de întreprin- ? un fost miner, Geva neobişnuit, s-a petrecut şi că au apucat-o pe un drum.
cetăţean de
*dere şi a Direcţiei Generale a combinatului steagul roşu de » seamă al Pe­ insă in rîndul brigăzii.. Poves­ nou. In aprilie anul curent, au
tri lei, deputat
*„secţie siderurgică fruntaşă în producţie pe combinat", precum ? tea este scurtă: ajuns cele mai bu/ie echipe din
într-una din
; şi o cupă iar un număr de 139 tovarăşi au fost premiaţi cu ’ ...Mulţi din brigadă erau ne­ brigadă.
circumscripţi­
«suma de 23.730 lei. Oţelarii au ocupat locul II în întrecere pri- i ile electorale mulţumiţi de faptul că şefii de
ale oraşului. echipe Dumitru Vlădoi şi Ioan
î minei un premiu de 16.975 Iei, iar laminatorii ocupînd locuţ IIIt f Cine aude Marcs, nişte băieţi tineri şi ca­ In O.M., încă cinci blocuri
vor fi date in folosinţă siderur-
t au luat 10.780 lei. , pabili, pătau prestigiul membri­ giştilor din Hunedoara. Bri­
lor brigăzii. Gind au trecut să gada de dulgheri n-a părăsit J
* In încheiere numeroşi furnalişti, oţelari şi laminatori s-au * lucreze la şantierul A 1 din nici un moment locul de mun- ;
O..M, ., - la cele 5. bloc.uri, icaAren .că. „Gmuul,tt,oeatde,e af,ăc„ceustt,e. aL,r umnaai t,raeu- .
¦angajat că vor lupta pentru creşterea şi pe mai departe a pro- *

*ducţiei de metah î

¦•4* •*••«**»* *4

Deputatul nostru dsemot amenZi sI-aTu LaduAnaVi iZntri-or t—Z -a /— v L m f — ra ei. t.
şedinfă furtunoasă. Vroiau să Planul de producţie la cofrajele f
A trecut aproape un deceniu agriculturii. In această •'acţiu- lor aifllntite. La această acţiu­ pună la punct unele stări de lu­ pentru beton armat a fost de- *
de cînd în satul Berthelot a po- ne importantă Ioan Miclea mun- ne contribuie în mod voluntar cruri, vroiau ca cei doi şefi păşit cu 152 la sută, la şarpnn- ?
posit un om cărunt, energic şi ceste cu multă stăruinţă’ pen- toţi ţăranii muncitori care, mo­ de echipă, împreună cu oame­ te prefabricate îndeplinit în pro- »
priceput în toate. De acest Iu- tm electrificarea satelor fierthe- bilizaţi de deputatul -Ioan Mi- nii lor, să se încadreze in mun­ porţie de sută la sută, la spri- t
că la fel ca şi ceilalţi.. Oame­ jiniri. de maluri au avut un «
cru s-au convins după un’ timp lot şi Grăgitiş. In jurut Iui a clea, transportă materialele, sa- nii au vorbit scurt şi concis. plan de 800 m.p. şi au făcut >
Ştiau cu foţii că cei doi şefi 1.130 m.p., la şarpante din lemn *
toţi ţăranii muncitori care în atras pe alţi fruntaşi ai satelor pă gropile, fasonează stîlpii etc. fac lipsuri nemotivate, întir- plan au realizat 312 m.p., fără *
zie de la lucru, risipesc mate­ să mai notăm şi lucrările su- t
nenumărate rîndnri au venii ca Erpil Biriş, Avram Lăscpni, Pentru faptele salo deputatul riale, lucrează fără poftă şi plimentare realizate. Rezultate î
convingere. Scopul adunării
sâ-i ceară un sfat sau o îndru- Nicolae Birlea şi alţii. Aceştia Ioan Aîiclea este mult apreciat n-a fost ca să repete ceea ce bune a obţinut brigada şi în »
de fapt se ştia, ci să ia o ho- alte luni şi in alţi ani. Dar a- *
mare. Acest om, care a muncii sînt oameni care prin munca de cetăţenii care la 2 martie cum, parcă au fost ceva mai *

în minele Văii Jiului timp de lor au .contribuit şi la electri- 1958 i-au dat cu încredere vo-

peste 30 de ani, esle comunis- ficarea satelor Toteşti, Clopoti- tul lor. De aceea, peste tot

tul Ioan Miclea, deputat cotrm- va, Rîu Bărbat şi altele. In poţi auzi cuvinte de laudă la a- In ,regiune a noastră s-au deschis în numeroase întreprinderi şi institu­

nal şi vicepreşedinte al corni- fru n te'cu deputatul comunist dresalui Ioan Miclea, intrînd ţii „Colţuri- ale U.T.C.", Aici tinerii, pionierii se strîng pentru a citi şi cu­ tărire, să găsească o soluţie mari. Poate si din cauză că *

teiului executiv. El a fost de Ioan Miclea şi cu sprijinul ţă- chiar în limbajul cetăţenilor să noaşte viafa şl activitatea, lupta şl eroismul uteciştilor, care şi-au dat viaţa pentru îndreptarea lor. Vlădoi cei doi şefi de echipe au mun- l

curînd însărcinat cu lucrările de rănilor muncitori din Berthelot rostească adeseori cuvintele „dc- pentru caulza măreaţă a poporului. şi Marcs au ascultat tot ce s-a cit ca toţi ceilalţi, ba şi mai l

electrificare a două sate în care şi Grăguiş, ei au procurat mate- putatul nostru", ^ Iată în clişeu, un aspect de la colţul IJ.T.C. al Comitetului raional spus 'despre ci şi s-au simţit bine. [

toţi ţăranii muncitori sînt în- rialele necesare ca stîlpî, sîrmă ALEXANDRU MĂGUREANU U.T.M. Hia, unde tov. Maria Dăiescu vorbeşte unor pionieri despre patriotis­ ruşinaţi. Adunarea i-a făcut să . v. a l b u ţ

cadraţi în sectorul socialist al etc., peniru electrificarea sate- corespondent mul uteciştilor. ’ ''3 ' . Ţ Ţ

J - - ~ ^ t.J* -» *>:» 9 * .e x .*3 »9-PrP-l 2" • * St 0 8 O-O- -