Page 3 - 1958-05

D R ü W l 'Sff&fATfSMOLÜ!
!7n a ţ i p i m
; t j E Jk .
•Sil W C p IS S iiS
° HUNEDOARA (de la sub-
redacţia noastră voluntara)
Colectivul întreprinderii 409
produse industriale Hunedoara,
a raportat îndeplinirea angaja­
mentelor luate în cinstea zilei
de 1 Mai. In perioada 1 ianu­
arie — 30 aprilie 1958, planul
valoric a fost îndeplinit în pro­
porţie de 122 la sută, producti­
vitatea muncii a crescut cu 15,2
la sută, preţul de cost a fost
redus cu 3,51 la sută, calitatea
produselor a fost îmbunătăţită,
reducîndu-se procentul de rebu-
tare cu 1,05 la sută. Toate sor­
timentele fizice din planul de
stat şi cel departamental, au
fost realizate şi depăşite, iar
angajamentele referitoare la
economiile de materiale, precum
şi buna gospodărire a secţiilor
productive, de asemenea.
S-au evidcnjiat în mod deose­
bit brigada de fierari-forjă con­
dusă de tov. Vasile Bogoş, bri­
gada de lăcătuşi mecanici con­
dusă de Petru Moraru, brigada
de fierari-betonişti condusă de
Nicolae Danciu şi cea de mineri
condusă de tov. Ioan Nelega.
0 SEBEŞ (de la subredaetia
noastră voluntară). Datorită e-
forturiior depuse de întregul co­
lectiv al fabricii de hîrtie „1
Mai“ Petreşti, în zilele de 24
şi 25 aprilie a. c., maşinile de
fabricat hîrtie şi secţiile de fi­
nisaj şi sortare au dat produse
în contul zilei de 1 Mai reali-
zînd în cursul lunii, peste plan,
150 tone hîrtie, 7 tone pastă de
lemn, 16 tone caiete, 24 tone
produse din recuperări. Valoa­
rea producţiei globale a fost
realizată în proporţie de 104.4
la sută, productivitatea muncii
Laminorul blaming de la Hunedoara. Vedere din sala maşinilor.
Calendare! lu c r ă r ilo r agricole pe lu n a m al
Cultura mare
Intrucît lucrările de însămîn-
ţare sînt mult râmase în urmă
se vor folosi ţoale forţele pentru lui se face şi rărilul culturilor
terminarea însămînţărilor pe
toate suprafeţele planificate. Au
mai rămas de însămînţat în mod
deosebit cartofii şi porumbul.
Insămînţarea acestor culturi nu
mai poate suferi nici o amîna-
re. Acum, fiecare zi de întîrzi-
ere duce la scăderea producţiei
la ha. De aceea trebuie ca gos­
podăriile de stat şi S.M.T.-urile
să organizeze lucrul pe două
schimburi pentru ca tractoare­
le şi maşinile să lucieze din
plin atît ziua cît şi noaptea.
Colectiviştii şi întolvărăşiţii 2-3 ori la intervale de trei zile.
vor trebui, ca, pe lingă maşini­
le S.M.T., să folosească şi ate­
lajele proprii pentru terminarea
însămînţărilor într-un timp cît
se poate de scurt.
Ţăranii muncitori cu gospodă­
rii individuale vor trebui să se
ajute reciproc pentru a însămîn-
ţa cît mai repede fiecare bucată
de pămînt.
O lucrare importantă ce tre­
buie făcută în această lună este
întreţinerea culturilor. In condi­
ţiile acestui an ploios, buruieni­
le sînt favorizate în creştere şi
dacă nu vor fi stîrpite la timp,
ele vor îneca plantele, ducînd
astfel la scăderea producţiei şi
chiar la compromiterea recoltei.
® lâ a |iffl€ I i€ l€
a crescut cu 2,5 la suă, iar pla­
nul de beneficii a fost depăşit
cu 55.000 lei.
S-au evidenţiat tov. Nicolae
Hinţa, Morar Halendere, Nicolae
Borca, conducătorul maşinii de
fabricaţie, Gheorghe Basarabă
conducător calandru, ing. Traian
Panaitescu, şeful sectorului teh­
nic productiv etc.
IOAN ŞERBAN
° CALAN (de la subredaetia
noastră voluntară). La secţia
turnătorie a uzinei „Victoria“
Călan, sarcina planificată la
producţia de piese turnate pe
primele 21 zile ale lunii aprilie,
a fost întrecută cu 101 tone. In
această perioadă, procentul de
rebut admis s-a redus cu 30 la
sută, iar la cazanele de încălzi­
re centrală s-au realizat 0,6
tone peste ¦angajament, la tuce-
rie sanitară s-au produs cu 2,5
la sută peste angajament, iar la
radiatoare s-au dat cu 21,9 la
sută mai multe radiatoare.
Cele mai frumoase rezultate
le-au obţinut echipele de la co-
chile, conduse dc losif Novac,
care au dat 80 tone cochile peste
angajament. Rezultate la fel de
bune au obţinut şi echipele con­
duse de Gheorghe Ciubuc, Teo­
dor Moldovan, Şerban Ana,
Viorei Crişan şi alţii.
IOSIF CRAŞCA respectiv 85 Ia sută. De aseme­
5 7 6 fone ds cărbune
pesfe planul rrvnei
Minerii de la Petrila nu şi-au
dezminţit hotărîrea nici în ca­
drul schimbului de onoare orga­
nizat luni, 28 aprilie, în cinstea
lui 1 Mai. Ei au reuşit să extra­
gă peste planul zilnic o canti­
Lucrările de îngrijire se cer a
ii făcute la timp, atît la culturile
de păioase cît şi Ia cele prăsitoa­
re. Odată cu începerea prăşitu-
prăşitoare.
După ce timpul se încălzeşte
mai bine, ajungînd ca tempera­
tura solului să fie de 14 grade
celsius, se va face transplanta­
rea tutunului şi a răsadurilor de
legume .şi zarzavaturi.
Pe la sfîrşitul lunii este po­
sibil ca secara să înspice. După
începerea înspicării, în perioada
de înflorire, se execută poleniza­
rea suplimentară artificială. A-
ceastă lucrare se va repeta de
In luna mai, atît culturile dc
păioase, cît şi prăşitoarde sînt
atacate de obicei de anumiţi
dăunători. De aceea, fiecare pro­
ducător va trebui să le supra­
vegheze şi de îndată ce apar
primele semne de atac să ia
măsurile de combatere recoman­
date de agronomi.
tn această lună trebuie înce­
pute şi lucrările de pregătire a
campaniei de recoltări.
Grădina de legume
In luna mai se însămînţează
fasolea, castraveţii, pepenii, se
plantează în cîmp răsadurile de
varză, roşii, ardei, vinele şi
altele.
tate de 575 tone cărbune.
In fruntea întrecerii s-au si­
tuat şi de astă dată minerii sec­
torului ÎI — sector distins cu
casca de aur a tehnicianului. In
ziua schimbului de onoare ei au
livrat patriei 128 tone cărbune
peste planificare. Se cuvine de
asemenea subliniată activitatea
colectivului de la sectorul IV,
care a lichidat rătrînerea în
urmă. La sfîrşitul zilei de luni,
acest sector avea un plus de 34
tone cărbune peste planul lunar.
In primul şut al
schimbului
de onoare
încă de la începutul acestui
an minerii exploatării carbonife
re Lonea an luptat cu însufleţi
re pentru ca ziua de 1 Mai s-o
intîmpine cu noi succese în
producţie. Acelaşi avînt l-au
manifestat şi în zilele schimbu­
lui de onoare din preajma marii
sărbători. In primul şut din ziua
de 28 aprilie, minerii din Lonea
au extras cu 51 ia sută mai
mult cărbune dccît aveau plani­
ficat.
La obţinerea acestui frumos
rezultat au participat ţoale sec­
toarele minei. Sectoarele III, IV
şi V şi-au îndeplinit planul de
producţie zilnic in proporţie de
170 pînă la 190 la sută. Brigă­
zile care s-au remarcat prin re­
zultate bune în acest timp, sînt
cele conduse de minerii Mihai
Bucinsclii şi Ioan Compodv care
şi-au depăşit sarcinile cu 100 şi
nea, rezultate frumoase au obţi­
nut brigăzile conduse de mine­
rii Petru Petric şi Mihai Caraş-
ca care şi-au realizat sarcinile
de plan în proporţie de 190 şi
respectiv 162 la sută.
Foto I. TEREK
Tot în această lună se vor
face lucrările de îngrijire a cul­ inte de înflorire.
turilor de varză şi conopidă
timpurie. In toate plantaţiile de
legume şi zarzavaturi se vor
iace lucrări de stîrpire a buru­
ienilor şi se vor administra în­
grăşăminte suplimentare.
In vie
In luna aprilie timpul nu a
permis să se facă sapa m^re în
vie. De aceea, se vor lua mă­
suri ca această lucrare să se
facă î-n luna mai, cît mai repede
posibil.
O altă lucrare importantă ce
trebuie făcută in viile pe rod,
este plivitul lăstarilor fără rod, mari decît în anul trecut. In
care cresc din butuc. Trebuie
avut însă grijă să nu se rupă
lăstarii crescuţi din cepi şi cei
porniţi direct din butuc. Aceşti
lăstari vor asigura coardele de
rod pentru anul ce urmează.
După plivit lăstarii se leagă
de araci pentru a nu fi rupţi,
de vînt.
Una din cele mai importante
lucrări ce se cere a fi făcută cu
grijă şi fără nici o întîrziere,
este stropitul contra manei. A-
'’castă lucrare se face după in­
dicaţiile staţiunilor preventive,
iar acolo unde nu sînt aseme­
nea staţiuni se face cîrid lăs­
tarii au 5-6 frunze bine dezvol­
tate. Este absolut obligatoriu ca
r dT 3
^ammesamazsanaKsasssBanBBaEB
Muncitoarele fabricii Cea de-a doua *
Dacă intimplarea face ca să o fabrică textilă din Sibiu. Co­ a unui vechi bazin carbonifer
fii cu citeva minute înainte de lectivul de muncă de acolo i-a Valea jiului
ora 7 în apropierea fabricii de apreciat calităţile şi au trimi­
tricotaje „Sebeşul” din oraşul s-o la şcoală. Acum tov. Elena Vechiul bazin carbonifer Valea extins mult în ultimii ani tehno­
Jiului trăieşte în zilele noastre logia de extracţie. In toate mi­
Sebeş, o să vezi intrînd pe Roman se străduieşte ca prin cea de-a doua tinereţe al cărei nele se aplică pe scară largă
început este marcat de anii pri­ metoda de exploatare cu front
\poartă mai multe femei. Bărba­ munca .ce o desfăşoară în fa­ mului cincinal, cînd, datorită lung, se prevede ca pînă în anul
înzestrării exploatărilor cu utila­ 1975, producţia extrasă cu aju­
ţii care intră in fabrică îi poţi brică să mulţumească celor je moderne, a crescut mult me­ torul acestei metode să ajungă
canizarea lucrărilor de extracţie la 40 la sută din producţia tota­
număra 'pe degete. Aici, 90 la care au trimis-o la şcoală. In şi transport. Mecanizarea opera lă a bazinului. Armarea metali­
ţiunilor de extragere a cărbune că cu grinzi în consolă şi scu­
sută din muncitori sînt femei, cei doi ani de cinci lucrează lui şi sistematizarea exploatări turi metalice va lua de aseme­
lor au permis minerilor din Va nea o largă extindere. In 1975
Acest lucru este cit se poate aici, a împărtăşit la peste 100 lea Jiului ca anul trecut să în se va extrage din abataje fronta­
treacă cu 650.000 tone de cărbu le cu susţinere metalică peste
de explicabil căci aici se lu­ de muncitoare din cunoştinţe­ ne cea mai mare producţie obţi 30 la sută din producţia de căr­
nută în anii regimului burghezo bune a Văii Jiului. O atenţie
crează diferite tricotaje. Şi, le ei, ajutindiL-le să se califice, moşieresc. deosebită se va acorda mecani­
zării complexe a operaţiei de
cum femeile au un deosebit să-şi îmbogăţească cunoştinţe­ Ultimele cercetări geologice tăiere a cărbunelui în abatajele
au identificat aici noi rezerve de frontale.
simţ estetic, au răbdare şi în­ le profesionale. cărbune capabile să asigure e-
conomici noastre naţionale com­ In prezent se studiază posibi­
demânare la astfel de lucruri, In fabrică, intilneşti şi alte bustibil pentru încă 150 de ani. litatea introducerii unor pluguri
Important este faptul că aproa­ vibrante pentru tăierea cărbune­
sînt deci cele mai indicate. muncitoare ca Maria Stanciu, pe jumătate din rezervele cunos­ lui în straiele subţiri. Au fost
cute în această parte a ţării o
Că aşa stau lucrurile indică brigadieră in secţia kotion, IE- create de asemenea premisele
constituie cărbunele superior,
însăşi faima calităţii tricota­ caterina Kellinger, tricoteră, trecerii la încărcarea mecanică
cocsificabil, necesar dezvoltării
jelor produse. Marca fabricii Ana Cus, tricoteră in secţia în abatajele cameră cu ajutorul
siderurgiei. Vor fi date în exploa.
„Sebeşul“ este solicitată de circulare, Inge Schon, tricote­ unei maşini adecvate, executată
tare — două mine noi — la
cumpărătorii din regiune şi ră la secţia lenjerie, Ana Ra- de Biroul de construcţii de ma­
Bărbăteni, de cărbune cocsifica­
din iară. hooeanu, brigadieră la secţia şini miniere din Petroşani.
bil — şi la Dîlja, dc cărbune
'Să intrăm deci in incinta depănat şi propagandistă la S-a stabilit ca la deschiderea
energetic. Acestea vor asigura
fabricii pentru a cunoaşte cite- cercul de Istorie a P.M.R., E- noilor mine să se introducă ma­
în anul 1975 dublarea producţiei
va din numărul mare de mun­ lisabeta Cioară sortatoare, şini de extracţie cu skip, pentru
Ioana Drăghiciu, controloare de cărbune a bazinului Valea
citoare care lucrează aici. a se asigura transportul auto­
Jiului faţă de anul în curs.
Im secţia apretură — fini­ de calitate şi altele. Acestea mat al cărbunelui pe puţurile
saj am făcut cunoştinţă cu sînt femei cu care colectivul In minele din Valea Jiului s-a
muncitoarea Olga Găldeanu. fabricii se mândresc, sint frun­ principale de extracţie.
iMcrează la o maşină kett. taşe in producţie, femei care
Este conducătoarea brigăzii au crescut aici la locul de
tir. !1. O muncitoare, deşi ti- muncă.
nără, totuşi pricepută in mese­ Dar cea ' mai mare mindrie
rie şi harnică. Brigada pe care a colectivului este faptul că
o conduce are o vechime de odată cu creşterea calificării
aproape 6 ani. In tot acest muncitoarelor, statul a investit
timp au fost rare perioadele în in cursul anului trecut însem­
care brigada să nu fi fost nate sume pentru dezvoltarea
fruntaşă. Dar, brigada are şi fabricii.
VIORICA BISCA
o altă tradiţie: este cunoscu­
tă ca o adevărată pepinieră
de muncitoare calificate. Toa­
te membrele brigăzii au fost
calificate la locul de muncă.
Că sînt sfâpine pe meserie, o
arată faptele lor.
In brigadă lucrează munci­
toare de naţionalitate română
şl germană. Intre ele există o
prietenie strinsă, nu numai in
fabrică, ci chiar in afara ei.
Maia Schuler şi Margareta
Kauffner sini uncie din cele
mai hune membre ale brigăzii.
La secţia finisaj am făcut
cunoştinţă cu tov. ingineră
Elena Roman. După cum ve­
deţi chiar şi inginerii sînt tot
femei.
. Înainte a fost muncitoare la
N
ANUNJ
O.R.A.C.A. vinde gospodări­
ilor anexe ale întreprinderilor
de stat, cantinelor, întreprinde­
rilor agrozootehnice aparţinînd
sfaturilor populare, precum şi
altor unităţi de stat scroafe de înfîmpinătn 1 In urma concursului „Pentru cea v
reproducţie din bazele raionale 1 mai bună gazetă de perele", orga- c
Ia preţul de 12 Iei kg., viu plus § nizat de ziarul „Drumul socialis-fy
16%, cu obligaţia de a preda Ş inului", comisia de clasificare a f
statului pe bază de contract $ soriat cele mai bune gazete de pe. fl
prin O.R.A.C.A., 2 porci din fre /e din regiune. Cu gazelele s e -li
| lecţionate, acum 5 zile s-a deschis o
produşii fiecărei scroafe.
Gospodăriilor agricole colec­ ^ expoziţie la Deva.
tive, cooperativelor de produc­ In oraşul Deva ca şi în în bună mobilizare a revenit co­ Pînă acum, numărul celor care
ţie agricolă, întovărăşirilor a- treaga ţară au avut loc între lectivului sportiv „Ştiinţa“ care
gricole şi de crescători de ani­ cerile tradiţionalului cros Să a reuşit să mobilizeze la ştart k au vizitat expoziţia, depăşeşte cifra ˇ>
male !a preţul de 12 kg. viu întîmpinăm 1 Mai“. Competiţia 100 de concurenţi. Primii campi­
plus 7%, cu obligaţia de a a reuşit să aducă la ştart un oni ai anului 1958 la crosul „Să de 1.900. Semnificative şi mobiliza- ^
preda statului pe bază de con­ număr de 376 alergători. Cro­ întîmpinăm 1 Mai“ sînt următo­
tract prin O.R.A.C.A. 3 porci sul s-a desfăşurat pe un teren rii : juniori: Lucian Tomescu — $ i°are sini observaţiile înscrise de §
din produşii fiecărei scroafe. variat. Participarea concurenţi­ Progresul ; junioare : Nina Bu-
lor din toate colectivele sportive zilă — Progresul ; seniori : | către vizitatori in registrul ex-
Cei interesaţi se vor adresa ale oraşului pe categorii de vîrs- Aurel Cucinon — Constructorul
bazelor raionale respective tă a fost următoarea : 55 juniori, II ; senioare: Natalia Tălmăcea- $ poziţiei. Diversiiatea profesiuni­
152 junioare, 164 seniori şi 5 nu — Flamura Roşie.
senioare. lor şi a virstei celor ce au vi-
GHEORGHE CSIKOS ¦^ zdai expoziţia denotă interesul deo­
s e b i t dc care se bucură activitatea 4
§ gazetelor de perete. ,f
| III C LIŞEU : un aspect din sala ^
„Cupa l Mai“ pentru cea mai corespondent l expoziţiei. A
V, Y
Ş f a f e f a c ic lis ta „1 M a ; is 4¦ <.S><.L><.L>___________<Q>^ - O <5^®.$
primul stropit să se facă îna­ Din iniţiativa lineiilor de la ciclişti după ce a făcui în- o . C. L. produse indus­
Atelierele Centrale Grişeior -a conjorul satului Ţebea - - a a- triale înierraionala Deva
organizat în cursul zilei de joi juns în piaţa oraşului Brad adu-
Lucrări zootehnice o ştafetă ciclistă denumită „Şta­ cînd cu ei mesajul lmerilor de anunţă că în cinstea zilei
feta l Mai“. Grupul de ciclişti, la Atelierele Cenlrale Crişdof. de I Mai s-au deschis expoziţii
In acest sector există de ase­ cu vim are la imprimeuri de bum­
menea lucrări de mare impor­ care a parcurs un traseu de In mesaj s-a arătat că în
tanţă, care se cer a fi făcute în peste 15 km. între Guiabarza şi cinstea zilei de l Mai imeri ca bac, cu un bogat sortiment din
luna mai. Se va continua cu mina Ţebea, a pornit în cursă articolele: marina, rodica, flo-
curăţitul păşunilor şi fîneţelor încă din primele ore ale dimine­ Viorei David, responsabilul unei rela, primăvara, stămburi etc.,
de tufişuri, mărăcini, pietre, cioa­ ţii. Pe traseu' cicliştii au fast brigăzi de tineri lăcătuşi, Avram precum şi expoziţii cu vim are
te, se vor împrăştia muşuroaiele viu aplaudaţi de oamenii mun­ Stînga, electrician, şi rIţii au a celor mai noi modele de în­
cii care în coloane nesfîŢfUă ise obţinut o depăşire a planului călţăminte cu feţe dc pînză eu-
etc. de 17 şi 74 la sută ea'izînd prinzînd un bogat sortiment de
In luna mai se va însămînţa îndreptau spre oraşul Brăfl pen­ pantofi şi sandale pentru femei
tru a participa la manifestaţia importante economii de materi­ şi bărbaţi.
porumbul pentru siloz, care, de l Mai. ale.
după indicaţiile date de consfă­ Expoziţiile vor funcţiona in
tuirea de la Constanţa, va tre­ In jurul orei 10, plutonul de O. ZATOSCHIL cadrul „Săptămînii imprimeuri*
bui să ocupe suprafeţe mult mai corespondent 'or de primăvară“ şi a „Săptă­
mînii încălţămintei cu feţe de
cursul lunii mai se vor scoate Un mees d e f o t b a l a m :ca! pînză“ în următoarele localităţi:
animalele mari la păşunat. A-
cest lucru trebuie făcut în mod Joi după-a miază a avut .loc 22), Pop (min. 43) şi Rakcsi DEVA —magazinul textil nr. I
treptat deoarece schimbarea la Zlatna un meci ami- (min. 45). şi magazinul de încălţăminte ;
bruscă a hranei uscate cu cea BRAD, SIMERfA, O R Ă S T IE ,
verde ar putea duce la îmbolnă­ cal de fotbal între echi­ In repriza a doua iniţiativa CUC IR, AI BA IULIA, S E B E S
virea animalelor, pele „Aurul“ din locali­ este de partea gazdelor care îşi şi ZLATNA.
tate şi „Industria sîrmei“ Cfm- concentrează superioritatea prin
O mare atenţie trebuie să se pia Turzii, care activează în punctul înscris în min. 46 prin De asemenea, se aduce la cu^
dea introducerii paşunatului sis­ categoria B. Victoria a revenit Dudaş. tn min. 60 gazdele, în noştinţa cumpărătorilor că in lo­
tematic, care presupune păşu- oaspeţilor cu scorul de 4 —3 continuă ofensivă, înscriu din calităţile Deva, Alba Tnlia, Brad
narea pe tarlale (timp de 5-6 (3—0). De-a lungul celor 90 de nou prin Tăi ar, scorul devenind şi Cugir, cu începere de la '18
zile pe fiecare tarla)’. aprilie 1958, s-au deschis expo­
minute ambele echipe au fur­ 3—2 in favoarea oaspeţilor. In ziţiile cu vînzare a articolelor
In a doua jumătate a lunii, mărunte de uz casnic în maga*
cînd timpul se încălzeşte, înce­ nizat un joc spectaculos şi viu min. 83, un atac al oaspeţilorjI zinele de articole de menaj sau
pe tunsul oilor. ....................... r* ......................... 1, 1 V U O f / C - l l l W I metalo-chimice, unde se găseşte
spre vînzare un sortiment variat"
In stupină se vor lărgi urdini­ disputat, presărat cu multe faze se termină cu un nou punct în- din aceste articole.
şurile stupilor, fagurii vechi se
vor înlocui cu magaziile de re­ frumoase. scris de Pop pentru ca două mi­
coltare mari. Se va face de ase­
menea roitul artificial şi înlo­ Aşa cum arată şi scorul, în nute mai fîrziu (min. 85), Du­
cuirea măteilor bătrîne. prima repriză iniţiativa a apar­
ţinut oaspeţilor care au înscris da? să stabilească scorul final :
4—3 p?n!ru oasneti.
GH.' Cl.MPEANU
de 3 ori prin Niculescu (min. corespondent . -O • ry»