Page 30 - 1958-05

Pag,
Concursul organizat de ziarul „DRUMUL SOCIALISMULUI*1
Pentru cea mai bună gazetă de perete
— Spicuiri din gazetele de perete aflate la expoziţie —
Unor îuncţionare de pe
şantierele Trustului IV.
Construcţii Hunedoara,
care obişnuiesc să folo­
sească curierele în sco­
puri personale.
Am ajuns din curiere,
Servitoare la „boiere“.
Ne trimit după bucate
Că sîntem calificate,
In tro muncă cu samare,
Ducem roşii, pline, ziare
Şi simţim cu mult amar
Munca bietului măgar.
(Din gazeta de perete „Con­
structorul“ ' de la Trustul IV,
Construcţii Hunedoara).
Arhitectului Jak Popescu care,
— odată cu deschiderea sezo­
nului de pescuit — începe să-şi
neglijeze sarcinile.
De cind s-a deschis sezonul
De prins peşte, Jak în grabă
Peste tot a tras oblonul,
Nu mai face nici o treabă.
Pe la toţi se văicăreşte
Gă munca o să-l dărîme,
Dar pe-ascuns se străduieşte
Gum să facă rost de rime
De-l întrebi de inovaţii
Conferinţe, sau de teme,
Iţi răspunde: lasă frate
Nu vezi că... nu este vreme.
(Din gazeta de perete „Con­
structorul“ de la Trustul IV con-
vstrLtcţii Hunedoara).
Visul întîrziatului. Să aibă o mină care să poată semna
condica de prezenţă de la mare distanţă.
(Din gazeta de perete „Minerul“ — Trustul minier Brad).
iRepară voluntar
un tractor
'Brigadă U T.M . din secţia ateliere a
’exploatării miniere Certej-Săcârîmb,
în frunte cu iitemiştii Ioan Nogo-
jan, Mihai Cîmpoanti şl Mihai Şlo-
lea, s-au angajat să repare prin mun­
că voluntară un tractor K.D. 35.
Utemiştii sînt sprijiniţi în acţiunea
lor de maistrul mecanic F. Iosif, care
le dă toate indicaţiile necesare.
ŞTEFAN MORARU
Acţiuni pioniereşti
Pionierii de la şcoala de 7 ani din
comuna Săsciori, raionul Sebeş, şi cei
de la şcoala din satul Sebeşel, mobi­
lizaţi de organizaţia de pionieri şi
cadrele didactice, au participat ta
acţiunea de împădurire plantînd 8.000
puieţi de salcîm, stejar si arţar.
Cu multă însufleţire au muncit pio­
nierii Ioan Drăghici, Gheorghe Durlea,
Rodica Rîareanu, Dumitru Faur, Ele­
na Todea, Ilie Zamora şi alţii, plan-
iind fiecare cile 100 de puieţi.
DUMITRU PAUNESCU
Contribuţia utemiştiior
Un număr de 33 utemişii şi netiie-
inişti din salul Sebeşel, raionul Sebeş,
îndrumaţi de organizaţia U.T.M., au
plantat prin muncă voluntară 1.500
puieţi, contribuind aslfel la acţiunea
de împădurire d terenurilor degradate.
In această miihcă s-au evidenţiat
In activitatea celor mai mul te gazete de perete care au par­
ticipat la concursul „Pentru cea mai bună gazetă de perete“, or­
ganizat de ziarul nostru, una d in formele agitaţiei scrise, folo­
site cu succes, a fost satira. Această formă a agitaţiei s-a do­
vedit a fi deosebit de eficace in direcţia înlăturării lipsurilor
semnalate. Nenumăratele fapte satirizate prin intermediul gaze­
telor de perete dovedesc că oamenii simpli cunosc obiectivele
politicii partidului, morala nouă, şi pedepsesc fără cruţare toate
abaterile.
După informaţiile noastre, multe din lucrurile criticate s-au
îndreptat. Mulţi dintre acei care înainte obişnuiau să chiulească
să întîrzie, să simuleze, şi-au schimbat atitudinea. Aceasta a-
rată eficacitatea satirei. Iată ci teva extrase :
Se spune
¦...ing. Haţlnger, şeful şantierului deon şi ing. Petru Huţan, care sînt
instalaţii, are o încredere pînă la slă­ direct interesaţi în acest conflict,..
biciune faţă de montorii cu care lu­
crează de cînd a luat şantierul în ...demolarea atelierului de prefabri­
primire. In schimb nu vrea nici măcar cate se face după modelul „Meşterul
să audă de cei repartizaţi „Post Ha- Manóle", adică, cei ce se află în raza
ţinger-şef", care au lucrat pe celelalte de acţiune a demolării, au ocazia să
şantiere ale complexului montaj. Se fie „zidiţi de vii". Deosebirea între
spune că ar fi tot atît de buni mese­ nevasta meşterului Manoie şi cei de
riaşi, numai că nu ar avea experien­ Ia cocserie este că, zidul fiind din
ţa sistem „Haţinger“, care se bazează prefabricate, norocoşii zidiţi pot Fi sal­
pe egoism. In urma acestor acţiuni vaţi odată cu orele ’ce se vor irosi
s-a ajuns la o încăierare între noii (şi plăti), cu mutarea blocurilor de
prefabricate de ia un ioc la altui.
sosiţi, conduşi de maistrul Tîrnă şi cei
...sediul A.S.I.T. seamănă cu o casă
aflaţi deja pe şantiere conduşi de mais­ părăsită de toţi (preşedinţii) şi toate
(acţiunile). Se vorbeşte (la angaja­
trul Tritianu. Victoria a rămas ne- mente) că preşedintele constructorilor
— inginer Atarin Constantinescu —
decisă deşi ultimii aveau sprijinul mo­ aşteaptă ca sediul să fie amenajat de
preşedintele mecanicilor — tov. Emil
ral al şefului şantierului. Moga — viceversa, iar cînd se în-
tîlnesc amîndoi, sînt de acord că a-
Vor urma amănunte după ce vom menajarea ar trebui făcută de ingi­
nerul Ştefan Rădvan, care nu-i pre­
cunoaşte poziţia tov. Alexandru Ghe- şedinte.
Dăm o soluţie: ce ar fi ca amena­
jarea să se facă de la sine) ca un
dar al naturii. De cîtva timp circulă
un proverb: „Cum e sediul A.S.I.T.
aşa-i şi activitatea“, numai că mem­
brii A.S.I.T. spun: „conducătorii noş­
tri s-au prea întrecut cu delăsarea“.
...în ziua cînd se anunţă şedinţa
secţiei sindicale din direcţia genera­
lă, paznicul închide uşa de la ora
14,45 pentru ca membrii de sindicat
să nu aibă ocazia să uite şi să plece
fuga, fuguliţa, acasă. La un aseme­
nea act, membrii nefericitei secţii au
recurs la o nouă tactică: autosurghiun
în birouri cu motivarea . „î.f.f. ocu­
paţi". Situaţia tactică la orele 15:
In „sala purgatoriului“ 10—15 per­
soane, la uşă 3—4 imuni. Diagnosticul:
şedinţa se amînă, cei în cauză fiind
plecaţi înainte de orele 14,45. Dşa se
deschide şi rezultatele nu întîrzie. Ie­
şirea este aglomerată timp de 20 mi­
nute, deoarece lucrările luînd sfîrşit,
liniştea se aşterne în birouri ca şl
în sala de şedinţe, iar organizatorii
merg cu capul in jos, în urma în­
vingătorilor...
CIOCANITOAREA
(Din gazeta de perete ^Să
construim Hunedoara" —
I.C.S.H).
xx— ..
ţinerii D_ Gheorghe, M. Minerva, li. Exemplu bun de urmat
Gheorglw, P. Traian şi alţii.
E mic salul Birlin, dar în el sinI
P. DUMITRESCU oameni inimoşi. După ce şi-au înche­
gat o întovărăşire agricolă, în care
Parcul elevilor treburile merg bine, au hotărît să con­
struiască şi un cămin cultural prin
Elevii şcolii profesionale de pe lin­ muncă voluntară. In acest scop, pentru
gă exploatarea minieră Ghelar mun­ realizarea unei părţi din fondurile ne­
cesc cu elan pentru înfrumuseţarea cesare, îndrumaţi de învăţătorul Va-
şcolii lor. Th acest scop ei au amena­ sile Giurgiu, şi-au format o echipă
jat un parc al elevilor, au ¦făcut ron­ arlislică din utemişii şi ţărani înto­
duri de flori şi au planiat în jurul vărăşiţi care prezintă diferite progra­
şcolii 80 puieţi de şalcţtn şi lei şi au me artistice în şalele din jur. Zilele
săpat 300 m.l. şanţuri pentru scurgerea acestea un astfel de program a fost
apei. viu aplaudai în Vaţa-Băi.
Elevii ăcesiei şcoli participă şi la ac­ Această acţiune ar trebui să con­
ţiunea de înfrumuseţare a comunei. stituie un exemplu bun de urmat şi
Pînă acum ei au săpal 150 m.l. şan­ de celelalte sate ale comunei Vaţa. în­
ţuri şi au văruit 150 stîlpi de ielegraf. deosebi de satele Vaţa de Jos şi
Se evidenţiază elevii B. Alexandru A. Prihodişte.
Aurel, L. Ioan, Gh. Sirnion, L. Petru
şi !. Petru. V. ELENA nedoara, prin 1952. Amîndoi
GH. IANCU Pregătiri pentru festiva!
Succesele sondorilor Tinerii din organizaţiile U.T.M. din
şalele comunei Gurasada Se pregătesc
Sondorii din cadrul întreprinderii de intens pentru jeslivalul comunal al
exploatări miniere Lupeiii şi-au înde­ tineretului care va avea loc în curind.
plinit planul lunar la producţia fizică Penira ca întrecerile sportive să se
încă din ziua de 25 aprilie. Se eviden. desfăşoare în bune condiţiuni uterniş-
ţiază brigada sondei 5353 condusă de iii au amenajat pe arena sportivă din
Victor Ciobanii, care a forat peste plan
45,95 m., brigada sondei 5119 con­ Gurasada un leren de volei, iar in
dusă de Dumitru Piţigoi, care a forat scurt iimp vor fi terminate groapa de
în plus 14,60 metri şi brigada sondei
5212, condusă de Dumitrii Popescu, sărituri şi terenul de oină. In aceaslă
care a forat peste plan 28,60 meiri, acţiune se evidenţiază în moh deose­
bit organizaţia U.T,M. din satul Cîm-
GRIGORE GOANŢA
puri-Surduc, precum şi tinerii Gheor­
ghe Sima , Dumitru Agritna şi alţii.
AUGUSTIN A.NDRICA
:SO CIALISM U LU I Nr 1056
Pentru îmbunătăţirea procesului
instructiv —educativ
Anallzîndu-se munca instruc- moase rezultate la învăţătură
tiv-educativă desfăşurată în cel clasele VII C„ V C. şi IX B„
Minerului Gheorghe Grija de la sectorul IV. B, care în nenumă­ de-al II-lea trimestru la şcoala unde sînt diriginţi profesorii Va-
rate rînduri simulează boala pentru a primi scutire medicală. medie mixtă din Simeria, s-a sile Iusân, Iuliu Morar şi Olivia
constatat că s-au obţinut rezul­ Caţavela. In general, in decursul
tate îmbucurătoare la învăţă­ acestui trimestru, cadrele didac­
tură in comparaţie cu trimes­ tice au dovedit mai multă preo­
trul I. Situaţia este demnă de cupare şi iniţiativă in îmbunătă­
rem arcat: 18,25 la sută cori­ ţirea muncii didactice, folosind
genţi pe trimestrul II, in raport din plin experienţa acumulată
cu procentul de 38 la sută pe cu prilejul comisiilor metodice
trimestrul I. - pe obiecte.
Rezultatele bune obţinute se Trebuie însă să amintim şi
datoresc cadrelor didactice care citeva cazuri în care unele ca­
au căutat ca în trimestrul II să dre didactice, datorită unei mai
evite lipsurile avute în primul slabe preocupări, au obţinut re­
trimestru. Odată cu primele zi­ zultate necorespunzătoare la ca­
le ale celui de-al doilea trimes­ tedră. Intre aceste cadre didac­
tru, in urma analizării încheie­ tice s în t: Pamfil Toma, Ana Bu-'
rii primei etape şcolare, învăţă­ nea şi alţii. Mai sînt incă în
torii şi profesorii şcolii au luat şcoală clase cu slabe rezultate la
— Nu ştiu cum să fac, nevastă ţ o serie de măsuri menite să ducă învăţătură: clasa IX A, VII B şi
Zise Grila ginditor Să vedeţi eu am un ulcer \ la îmbunătăţirea situaţiei la VI Â, conduse de diriginţii:
Ca să scap iar de năpastă, La stomac mă doare greu învăţătură. Intre aceste măsuri Pompiliu Muştean, Maria Ru-
De şutul obositor... Sau poate că e chiar cancer amintim: ţinerea unei legături san şi Vaier Bassa. In aceste
Că tare mă-nţeapă rău permanente cu părinţii elevilor, clase, numărul corigenţilor este
întocmirea minuţioasă a planuri­ încă destul de mare — 25 la
— Foarte bine măi Gheorghifă Invîrtindu-l pe o parte lor de lecţii, studierea cu atenţie sută.
Du-te iar la dispensar Şi pe alta întins în pat a programei de invăţămint, a
Spune-i. tu la doctoriţă Grifa răsufla a moarte manualelor şcolare şi a metodi­ Se impune pentru reuşita în­
Gă ai ulcer cronic iar. Se gîndea tot la scăpat. celor, evitarea supraaglomerării cheiere a anului şcolar, ca în
şcolarilor printr-o planificare ju­ rîndul cadrelor didactice să sş
Şi aşa Griţa se duse Doctorul i-a zis : ai boală. dicioasă, folosirea din plin a ma­ închege un şi mai puternic sim*
Ca să fie consultat Chiulangealâ se numeşte. terialului didactic intuitiv, insis-
Şi cle-grabă cum ajunse De aceea tu te scoală, tarea asupra momentului „fi­ colectiv în scopul ajutorării
Repede s-a desbrăcat Şi singur ţi-o lecuieşte. xării“ din timpul lecţiei, legă­ reciproce. Profesorii şi învăţă­
tura permanentă şi metodică în­ torii cu experienţă, trebuie să
Dar un doctor ce venise Şi sculîndu-se îndată tre diriginţi şi profesori. ajute pe colegii lor în însuşirea
Să consulte-n locul ei O întinse ruşinat unei tehnici îmbunătăţite de pre­
Şi pe Griţa îl văzuse, Că de boala-i practicată Mulţi profesori şi învăţători
L-a-ntrebat: mata ce vrei ? Doctorul l-a demascat. dare la clasă. In acest fel, odată
ca tov. Maria Grama, Alexan­
cu încheierea celui de-al IlI-lea
drina Goţea, Maria loandrea şi
Vaieria Bucur, la întocmirea pla­ trimestru şcolar, numărul elevi­
nului zilnic de lecţii consultă
schiţa planurilor de lecţii lor corigenţi va scădea simţitor,
din anul precedent — pen­
tru a cunoaşte care momen­ iar elevii promovaţi vor fi stă-
(Din gazeta de perete „Minerul“ a minei Lupeni). te din lecţie au fost reu­
şite şi care nu. Au obţinut fru­ pîni pe materialul parcurs in
.flî.
timpul anului.
Prof. VIOREL RUSO
director de siudii ia Şcoalla
medie Simeria
1)5» •Ó ' • • » »< l»»-0 « » O » * ^ * - 0 * » *-<?••*-C
O tovarăşă supraveghetoare, „indiscretă", a interceptat con­ IN EDITURA POLITICĂ
vorbirea telefonistei Popa Vaieria cu un abonat, iată convorbirea: au apărut
ABONATUL : Daţi-mi, vă rog, ABO NATU L: Dar, vă rog, de în prim ul trim e stru al anului 1958,
nr.... ce întrebuinţaţi astfel de
expresii fală de abonaţi ? urm ăfoarele lucrări:
TELEFONISTA : Ocupat!
ABONATUL: Cînd se elibe­ TELEFONISTA : Gura !... l G. A ŞIN : Sociologia urii faţă de om '(Colecţia : In ajutorul
Cum ? Nu ţi-e ruşine să
rează vă rog... (este în­ mai vorbeşti cînd ţi-am celor ce studiază materialismul dialectic si istoric).
trerupt). spus să taci ?
ABO NATU L: Revin şi vă rog 40 pag. ’ o,75 lei.
nr... ABONATUL: De necrezut şi
TELEFONISTA: Gura!... Lasă totuşi adevărat. -k Probleme internaţionale nr. 4.
vorba, sînt ocupată!
¦ P.T.T.R. Deva).
(Din Gazeta de perete „Poştaşul“
In timp ce angajaţii de ia secţia mecanic şef analizau pro- 76 pag. î,50 Iei
blemele de producţie, un colectiv restrîns se delecta cu şahul.
* * * Rolul forţelor contrarevoluţionare în evenimentele
din Ungaria din luna octombrie, (p. IV).
152 pag. 4 |ei.
GALL ERNO: Sociologia burgheză din Romînia — studii
critice. — 288 pag. o lei.
* R * Lupta Partidului Comunist din Romînia în perioada
crizei economice din 1929—1933 (In ajutorul celor
ce urmează cercurile de studiere a Istoriei P.M.R. —
consultaţia 5).
56 Pa&- 0,85 lei.
* * * Corespondenţa preşedintelui Consiliului de Miniştri t
al U.R.S.S. cu preşedinţii S.U.Â. şi cu primii mini­
ştri ai Marii Britanii din timpul Marelui Război pen­
tru Apărarea Patriei.
,.
504 pag. 25 Ie,‘
388 pag.
!//// %Im P. LUCACI şi I. HURDUC: Marxism-Ieninjsmul — teoria
revoluţionară a proletariatului.
Meciul se dispută intre Ruşeţ şi Tabacii; arbitrii de tuşe: Buchiseau
şi fecarit; 'arbitru de centru: Hobarliuc; asistent: Macarie. ^64 Pag- 1 1,25 lei.
(Din gazeta de perete „Să construim Hunedoara“ — * * * Sfaturile populare gospodăresc oraşele şi satele pa­
I.C.S.H.) triei noastre. — 64 pag.
* A * Ilie Pintilie („Figuri de luptători ai mişcării munci­
toreşti din ţara noastră").
Adesea, ca atîţia alţii care Mereu împreună tinue stagiul militar doar Boi­
i-au cunoscut mai mult sau toş, încorporat cu un an în ur­
mai puţin, m-am întrebat care-i
firul trainic ce ţine uniţi pe ti­ ma lor.
nerii din secţia reparaţi utilaj
greu a sectorului Meeanic-şef care lucrase pe şantierele Hu­ Intr-o zi din ianuarie 1956, Brigada, unită din nou, şi-a
din I.C.S.H. Multă vreme i-am
socotit consăteni şi explicaţia nedoarei ca brigadier. aproape jumătate din colectiv reluat munca în producţie cu
coeziunii era netă. Ca fraţi nu Multe nu ştiau ei. Pasivi, s-au a fost chemat să-şi facă dato­ avînt crescut şi nici unul n-a
mi-i puteam im agina: nu se­ lăsat tirîţi în şuvoiul preocupă­ ria de ostaşi ai armatei popu­ rămas în afara sarcinilor tra ­
mănau ca nume, nu se potriveau rilor sectorului şi, încet, încet, lare ; şi Negru Ilea şi Vlad, sate de organizaţia de U.T.M.
ca vîrstă şi mai apoi de abia s-au antrenat în iureşul produc­ conduşi de tovarăşii lor, au ple­ Maturizaţi acum, îi preocupă
am aflat că sînt născuţi în lo­ ţiei. Nu s-au descurcat rău. cat la încorporare. Pe terenul
calităţi diferite. Cîtă asemănare Muncile voluntare şi acţiunile de instrucţie în cadrul aceleiaşi depunerea candidaturilor de in­
între ei, cîtă deosebire şi to­ organizaţiei U.T.M. i-au atras unităţi militare, ei nu au dez­ trare în rîndul membrilor de
tuşi... şi, pe rind, şi-au cerut intrarea minţit tradiţia grupului frun­ partid. Negru şi Olteanu au
în U.T.M. De acum toţi erau taş în producţie. Scrisorile se fost primiţi în partid luna tre­
Negru Luca şi Ilea Vicenţiu legaţi nu numai prin saicinile încrucişau între cei plecaţi la cută.
absolviseră ca lăcătuşi şcoala profesionale, ci şi în interesul oaste şi cei rămaşi în atelier.
profesională din Cluj şi împreu­ comun al muncii de U.T.M. In toamna trecută s-au întors Nu ştiusem multă vreme ce
Olteanu a pornit primul, ală­ cei plecaţi. A rămas să-şi con­ au comun tinerii sectorului Me­
nă au fost repartizaţi la Hu­
canic şef. Astăzi ştiu.
au constituit cheagul nucleului
de mai tîrziu, căruia i s-a adău­ ) c. s.
gat şi tinerelul sudor autogen
Gheorghe Boitoş. Cu un an mai turi de I. Nadu şi V. Cristea,
tîrziu, colectivul, deja familia­
rizat cu noroaiele Hunedoarei alţi tineri buni din sector, la FA B R IC A „ S O L O M IT " - TU LC EA
de atunci, a crescut cu intrarea înjghebarea unei puternice bri­
în brigadă a lăcătuşului Gheor­
ghe ITerţ, ce-şi făcuse ucenicia găzi artistice de agitaţie. Mul: vinde unităţilor din sectorul socialist, fără repartiţii:
la Nădrag. Prin transfer a sosit tă vreme n-au rămas în afară Stufit de 3,5 cm. grosime, tip A CU sîrmă mată lei 4 m.p.
lăcătuşul scund, sprinten şi formaţiei artistice nici Negru
zvăpăiat — Nicolae Olteanu — Luca, Ilea Vicenţiu, Boitoş şi ^ 17 11 5 ii 11 11 A 11 ii 11 11 5 m.p.
de la Electroputere din Craio- Vlad. Au activat mînă în mînă,
va. In 1954 grupul ajunsese la alături de maistrul lor, Con­ 11 11 3,5 ii 11 >> A 11 ii galv. „ 5 m.p.
maturitate prin intrarea în bri­ stantin Diaconescu — azi se­ 11 A 11 )i galv. „ 6 m.p.
gadă a sudorului electric Du­ cretarul organizaţiei lor de 11 11 5 ii 11
mitru Vlad, oltean de baştină, U.T.M. Dacă brigada s-a bucu­
rat ani de zile de prestigiu şi 11 11 5 ii 11 11 B 11 ii mată „ 5,62 m.p.
dacă brigada artistică de agi­ 11 11 5 j» . 11 B 11 ii galv. „ 6,75 m,p.
taţie a luat adesea premii ia 11
concursurile raionale şi regio­ De asemenea, întreprinderea mai execută panouri de stufit
nale, un mare merit l-au avut înrămate în lemn, gata pentru montat case prefabricate şi ba-(
„băieţii“, cum apucaseră să le racamente de şantier cu materialul lemnos din partea clien­
spună yirstnicii.
tului, întreprinderea neavînd planificate cantităţi de material '
lemnos,
Doritorii se pot adresa la sediul întreprinderii din TulceaJ
str. Grădinarilor nr. 5, cu comenzi ferme.
Pentru orice alte relaţii, solicitanţii se pot adresa între-]
prinderii. r
' ‘WV-.