Page 31 - 1958-05
P. 31
; Biblioteci
PROLEI AU. DIN TOATE ŢA RULE UNU !-VĂ! •j•••••-t•*•*o•*•••*•*o- "t •»•*«#•*#•
Insimlnţirile de primari săjiej C ififi în pagina 4-a t
| * Mesajul de răspuns al lui j grabnic term inate!
| N. S. Hruşciou adresat preşedin- j In gosp o d ăriile colective
? telul Eisenhower. ţ din naionul Sebeş îros r:m în fă n le
| * Patriotul iranian Khosrow ? sînt pe term inate
| Ruzbeh a fost executat. j Majoritatea gospodăriilor agricole colective din raionul
Sebeş snt aproape gata cu însămînţările de primăvară. Mai
| * R. P. Romînă la Tirgul in- i mult încă, gospodăriile agricole colective din Apoldu de Jos şi
Petreşti, la data de 9 mai, au terminat de însămînţat toată su
1ternational de mostre de la New ? prafaţa planificată.
j York. f Din restul gospodăriilor agricole colective, cele mai avan
sate sînt G.A.C. Miercurea cu un procentaj de 86 la sută şi
| * Guvernul R. D. Vietnam \ G.A.C- Cîlnic şi Daia care au însămînţat 85 la sută din supra
faţa ce o ău.
ţ condamnă amestecul S.U.A. in ţ
Nici întovărăşirile agricole din raion nu mai au mult de
¦î treburile interne ale Indoneziei. î însămînţat. De exemplu, întovărăşirile din Apoidu’de Jos, Ciinic
I şi II., Miercurea I şi II, Lancrăm, Săsciori, Sebeş şi altele,
Anuí X Nr. 1057 Marţi 13 mai 1958 4 pagini 20 bani 1 au terminat de însămînţat principalele culturi, rămînîndu-Ie
doar o mică suprafaţă pentru însămînţarea tutunului şi plantelor
Sosirea in’ Capitală a 'delegaţiei furajere.
¦ Partidului Muncitoresc Unii Polonez
şi a Guvernului Republicii Populare Polone G.A.C. Meceşîi sfă bine cu însămînfările
Ieri după-amiază a sosit în rF~ Despre gospodăria colecti praşila Il-a la arpagic şi se aş
Capitală delegaţia Partidului S ' - vă legumicolă „8 Martie’’ teaptă praşila castraveţilor şi
Muncitoresc Unit Polonez şi a * din Miceşti, raionul Alba, se roşiilor însămînţate pe o supra
guvernului Republicii Populare MM poate spune că stă bine cu în- faţă de 3,50 ha.
Polone, care Ia invitaţia Comite %¦¦;.R/yyş,y.N sămînţările de primăvară şi
tului Central al Partidului Mun chiar cu lucrările de întreţine Terenul pentru ardei şi vine
citoresc Roinîn şi a Guvernului m :m m re. Deşi tînără, această gospo te este pregătit, iar acum se
Republicii Populare Rornîne vi scot răsadurile pentru plantare.
zitează ţara noastră- dărie şi-a organizat temeinic In curînd, această tinără gos
podărie va valorifica cartofii
Delegaţia se compune din : munca, reuşind să termine de timpurii de pe o suprafaţă de
Wladyslaw Gomulka, prim-se- însămînţat terenul destinat cul 2 ha. pe care o va planta după
cretar al Comitetului Central al aceea cu varză.
Partidului Muncitoresc Unit Po turilor cerealiere (porumb, griu,
lonez, Josef Cyrankicwicz, pre ovăz). Printre colectiviştii care au
şedintele Consiliului de Miniştri muncit mai mult se evidenţiază
şi membru al Biroului Politic Dar, cea mai mare suprafaţă Marin Sirbu, Elena Vişan, Vir
al C.C.. al Partidului Muncito gínea Danciu, Victoria Oarga,
resc Unit Polonez, Edward Oc- a gospodăriei o formează gră Victoria Păcurar, Cornel Crişan
hab, membru al Biroului Poli şi alţii.
tic al C.C. al Partidului Mun dina de legume şi zarzavaturi.
citoresc Unit Polonez şi minis Aici colectiviştii au făcut trea
tru al Agriculturii, Fclix Pisula, bă bună. Astfel, s-a aplicat pră
ministrul Industriei Alimentare
şi al Achiziţiilor, membru al şită I-a pe două hectare de car
C.C. al Partidului Ţărănesc Unit tofi timpurii, se face in prezent
Polonez, Tadeusz Kropczynscki,
ministru adjunct al Comerţului Urmsrsd e x e m p lu l gospodăriei d e slal
Exterior, Janusz Zambrowicz,
ambasador extraordinar şi pleni Gospodăria agricolă de stat dar, Francisc Marga şi conducă
potenţiar al Republicii Populare din Haţeg folosind fiecare zi torii de atelaje Adam Ticoni,
prielnică a reuşit sa' termine în- loan Boforoagă şi Vasile Stoica.
Polone în R. P- Romînă. sămînţările la principalele cul
turi. Astfel a terminat de însă- Urmînd exemplul, gospodăriei
Delegaţia este însoţită de Mă rnînţat 10 ha. cu griu de primă agricole de stat şi ţăranii mun
ria Wiena. ambasador, director vară, 10 ha. cu mazăre, 37 ha. citori din Sîntămăria Oriea sint
general în Ministerul Afacerilor ovăz, 10 ha. borceag de sămin- aproape gata cu însămînţările,
Externe, Josef Czesak, secretar realizîndu-se pe comună un pro
ţă, 47 ha. borceag fin, 11 ha. centaj de 95,5 la sută din plan.
al Comisiei Externe a C.C. al cartofi, 25 ha. porumb etc- A Ei au terminat de însămînţat
Partidului Muncitoresc Unit Po toate culturile, în afară de po
lonez, precum şi de Jerszy ceasta gospodărie mai are de in- rumb, care din 340 ha. au fost
Grudzinski, ambasador, directo sămînţat o parte din porumbul însămînţate 316 ha. Cum timpul
rul Protocolului Diplomatic din de siloz iar în grădina de legu este favorabil, în cel mult 3 zile.
Ministerul Afacerilor Externe. se vor însămînţa cu porumb ţi
me de plantat ardeiul, varza şi restul de 24 ha. care au mai ră
Pe aeroport se găseau tova WLADYSLAW GOMULKA JOSEF CVRANKIËW ICZ mas neînsămînţate-
răşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, roşiile care în cursul săptămînii
Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Prim secretar al C. C. al Partidului Muncitoresc vor fi gata.
Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Unit Polonez
Alexandru Drăghici, Alexandru La arături şi însămînţări s-au
Moghioroş, Constantin Pîrvuies-
evidenţiat tractoriştii loan Ca-
Plş e d i n ţ e l e -Consiliului de Miniştri al Republicii Fruntaşi pe comună
Populare Polone
Ţăranii muncitori din comuna Fruntaşi în această campa-
cu, Leonte Răutu, general co Primul secretar al C.C. al P.M.U.P., Wlaftysîâw Gomulka,
lonel Leontin Sălăjan, Ştefan s-a născut la 6 februarie 1905 la Krosno, unde tatăl -său lu _Preşedintele Consiliului 'de Miniştri al R. P. Polone, J. Cyban- Cîrjiţi, raionul Ilia, cu tot tim nie pe comună sînt ţăranii mun
Voitec, Jatios Fazekaş, Vladi- cra ca lăcătuş intr-o întreprindere petroliferă. La-virsta de 14.
mir Gheorgliiu, Anton Moises- ani a început să-şi ciştige singur existenţa, frecventihrl in’ a- kîewicz s-a născut la 23 aprilie 1911 la Tornow. După termina pul nefavorabil pentru însămîn citori îosif Bera, Gheorghe Bă-
cu, Alexandru Bîrlădeanu, A- rea liceului intră, în facultatea de drept a Universităţii Jagelone ţări, au reuşit să însămînţeze trău şi Aurel Bătrău, care au
vram Bunaciu, membri ai C.C. celaşi timp o şcoală serală. In această perioadă Gomulka se în din Kracovia. Fiind încă student, J. Cyrankiewicz activează • in in primăvara aceasta 28 ha. o- terminat primii însămînţările.
al P-M.R. şi ai guvernului, mem cadrează in mişcarea socialistă de stingă iar în 1921 orga tens în organizaţia socialistă ,a tineretului iar mai-tîrziu intră văz, 21 ha. griu de primăvară, Exemplul lor trebuie să fie ur
bri ai Prezidiului Marii Adunări nizează asociaţia muncitorească de tineret „Puterea“. Din ti în rîndurile Partidului Socialist Polonez- In această perioadă 19 ha. legume, 11 ha. sfeclă fu mat şi de ceilalţi ţărani mun
Naţionale, conducători ai institu desfăşoară activitate publicistică şi este redactor al uneia din
ţiilor centrale şi ai organizaţii nereţe el intră în rindurile Partidului Comunist Polonez şi ia
lor obşteşti, oameni de ştiinţă parte la lupta revoluţionară a acestuia. In 1926, este ales se cele mai vechi publicaţii socialiste „înainte“. rajeră şi 105 ha. cu porumb boa citori, care mai au încă de în-
şi cultură, generali şi ofiţeri su cretar al Sindicatului muncitorilor petrolişti din Drochobicz.
periori, ziarişti romîni şi străini. Din 1935 pînă în 1939 J. Cyrankiewicz este secretar al be din cele 170 planificate. săminţat porumb.
In ajunul putch-ului fascist din Polonia din mai 1926, Wla Comitetului Regional Muncitoresc Kracovia al Partidului So
Erau de faţă şefi ai misiuni dyslaw Gomulka este arestat, dar sub presiunea maselor pro cialist Polonez. El este unul din organizatorii grevei generale -©*-
lor diplomatice acreditaţi la curorul il eliberează din închisoare. Mai tiran Wladyslaw Go
Bucureşti, membri ai ambasadei mulka devine unul din conducătorii aripei de stingă a sindica de solidaritate cu ţăranii grevişti din 1937. In septembrie 1939 Veşti din Alba lidia
R. P. Polone în R- P. Romînă telor din Varşovia, unde lucrează ca secretar al sindicatului ia parte la lupta împotriva ocu păţiţilor hitlerişti şi este arestat
iţi alţi membri ai corpului diplo
matic. muncitorilor din industria chimică. In 1931 el este ales secre de hitlerişti, insă evadează şi se întoarce la Kracovia şi con Făină peste plan ia sută, iar pre|';l de cost al produ
tar al Comitetului organizatoric al aripei de stingă a sindi tinuă lupta ilegală împotriva ocupanţilor. selor finite a scăzut cu 1,5 ia sută.
Au rostit cuvîntări tovarăşii catului şi lucrează printre minerii din bazinul Dombrowski ALBA IULIA (de la subredacţia
Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim- din Silezia, printre metalurgiştii din Silezia şi textiliştii din In 1941 J. Cyrankiewicz este arestat de Gestapo şi arun noastră voluntară) — In primele zile Realizări ale feroviarilor
secretar ai Comitetului Central Lodz. cat în închisoare, iar mai tîrziu trimis în lagărul mortjj din Os-
al Partidului Muncitoresc Ro-
mîn şi Wladyslaw Gomulka, In 1932 Wladyslaw Gomulka este arestat şi condamnat la wenezim. Aici J- Cyrankiewicz intră in organizaţia antifascistă ale lunii mai, colectivul de muncă Muncitorii şi tehnicienii de ia Ateli
prim-secretar al Comitetului patru ani închisoare. Eliberat înainte de termen şi arestat din clandestină-devenind unul din conducătorii ei. Im 1943 devine erul de zonă C.F.R. Alba luiia şi-au
Central al Partidului Muncito nou in ajunul zilei de 1 Mai 1936, el este deţinut in închi comandant al grupului militar conspirativ care intră în legă de la moara „Nicolae Bălcescu" din realizat zilnic planul de producţie pe
resc Unit Polonez. soare pînă la izbucnirea celui de-al doilea război mondial. In tură cu organizaţiile poloneze ilegale din afara lagărului. Mai Alba luiia a muncit cu avînt sporit primele zile lucrătoare din luna mai
1939 Wladyslaw Gomulka iese din închisoare şi intră în rîndu- tîrziu J. Cyrankiewicz este mutai în lagărul de la Mautliausen pentru obţinerea de noi succese în în proporţie de 116 la sută. Lucrările
rile batalioanelor muncitoreşti care au luptat pentru apărarea de unde este eliberat îm mai 1945 după zdrobirea hitlerişti4or. executate au fost de bună calitate.
Varşoviei. muncă. Nici ’ un vagon reparat de acest co
După eliberarea Poloniei în iunie 1945 la Congresul al In acest interval de timp ei a reuşit lectiv nu a căzut în termen de garan
XXVI-lea al Partidului Socialist Polonez J. Cyrankiewicz este ţie şi nu s-a produs nici un accident
ales secretar general al Comitetului Central Executiv al Parti să dea cu 1,07 la sută mai multă fă în muncă.
dului. ină albă, cu 2,50 la sută mai multă
Cele mai frumoase rezultate au fost
Eveniment care marchează o După crearea Partidului Muncitoresc Polonez, Wladyslaw După formarea Partidului Muncitoresc Unit Polonez în făină integrală şi cu 0,50 la sută <nai obţinute de echipele de lăcătuşi con
etapă nouă în tradiţionalele le Gomulka îndeplineşte diferite sarcini de partid. In 1942 el de decembrie 1948 el devine membru al Biroului Politic şi secre mult griş, decit cantităţile planificate. duse de tov. Nicolae Rusu, Petru Ple-
gături de prietenie care leagă vine secretar al Organizaţiei din Varşovia şi in acelaşi an mem tar al C.C. al P.M.U.P. In 1946 este numit ministru fără porto şaj de tîmplarii Nicolae Bunaciu, Va
poporul romîn de poporul frate bru al C.C. al P.M.P. foliu în guvernul de unitate naţională. Din 1947 pînă în 1952 Totodată, prin aplicarea metodelor de sile Nadiu, de sudorul Vasile Rusu,
polonez, această vizită este m- şi din martie 1954 pînă îm prezent, J. Cyrankiewicz este pre muncă avansate, folosirea cît mai ra de strungarul Vasile Gîscă şi alţii.
tîmpinată cu caldă simpatie şi In 1943, Comitetul Centra! al Partidului Muncitoresc Po şedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Polone, fiind în peri ţională a maşinilor, precum şi datorită
prietenie frăţească dc către toţi lonez îl alege secretar general.El este organizator al Gărzii oada 1952-1954 vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. intensificării întrecerii socialiste, pro -P
oamenii muncii din oatria noas Populare şi unul din iniţiatorii creării Consiliului Naţional al ductivitatea muncii a crescut cu 0,7
tră. Poloniei. »-0» #-* «-«-1 La Atelierul C.F.R. ambalare din
•-©-©-©¦¦ ©-©-»-i \
Alături de celelalte ţări ale După eliberarea Poloniei, Wladyslaw Gomulka este numit
lagărului socialist, Republica vicepreşedinte al Guvernului Provizoriu îndeplinind funcţia de IN SATULCOROESTI Alba luiia planul de producţie pe peri
Populară Romînă şi Republica ministru pentru teritoriile apusene, fiind totodată deputat în oada i-7 mai inclusiv a fost realizat
Populară Polonă îşi aduc o con Seim. In guvernul de unitate naţională, W. Gomulka ocupă pos în proporţie de 114 la sută. In aceeaşi
tribuţie însemnată ia cauza în
tăririi şi consolidării păcii in tul de prim-ministru. După uni ficarea Partidului Muncitoresc perioadă productivitatea muncii a cres
lume, cerinţă imperioasă a în
tregii omeniri progresiste. Prie Polonez şi Partidului Socialist Polonez în decembrie 1948, el Lumina lui mai se revarsă teiul, e la fel unui cuib săpat o poveste tot atît de frumoasă cut cu 4 ia sută peste sarcina plani
tenia care leagă popoarele noas peste me'eagurile Ţării. Haţe in piatră. Peste casele lui trec ca şi numele pe care-l poartă. ficată şi s-au realizat economii de
tre. are o deosebită importanţă devine membru al C.C. al P.M.U.P. Mi-o spune tov. Aurel Coman, materiale în valoare de circa 1.000 lei
în actuala conjunctură interna gului şi tinărul soare ale pri volutele răcoroase ale aerului secretarul cooperativei zooteh
ţională, cînd cercurile reacţio In octombrie 1956, la plenara a 8-a a C.C. al P.M.U.P. măverii acesteia încălzeşte proaspăt de munte. Piui co- Succese deosebite în muncă au fost
nare imperialiste pun din nou în griul fraged şi face să seînteie- roeştiior, răcoros şi limpede, nice. obţinute în aceste zile de către iov.
primejdie pacea mondială. Atît Wladyslaw Gomulka este ales prim-secretar al C.C. al Parti ze zmalţul florilor albe de sare din piatră-n piatră şi in ...Nici nu ştim cum să mul Vasile Apoizan, Vasile Sălăjan, loan
poporul romîn cit şi poporul po prun. Pe fruntea munţilor sein- undele lui de cristal fulgeră Peter, Simion Oniţă şi alţii.
lonez sînt apărători fermi ai pă dului Muncitoresc Unit Polonez. ţumim tovarăşilor de la raio
cii, şi guvernele ambelor ţări au La 20 ianuarie 1957, Wladyslaw Gomulka este ales depu
venit cu iniţiative preţioase pen teiază încă zăpada ca un co uneori bijuteria vie a cite unui nul de partid pentru ajutorul Fruntaşi în lupta pentru
tru consolidarea acesteia. tat al Seimului R. P. Polone, iar la 20 februarie 1957 este economii
vor uriaş de argint. Maşina păstrăv, săgetind apele, repede dat. Oamenii din Coroeşti au
Vizita pe cire solii poporu numit membru al Consiliului de Stat.
lui frate polonez o fac în pre /rece prin sate zidite cu temei ca o nălucă. trăit de cînd se ştiu, din creş
zent în patria noastră consti
tuie un bun prilej .!e întărire a din cărămidă şi piatră, ce apar E frumos in satul Coroeşti. terea vitelor şi a oilor. Intr-o Lupta pentru economii s-a dovedit
prieteniei romîno-polone, de dez
voltare rodnică a cc’aborării fră de sub crengi de măr şi cireşi Aci, pâmîntul e pădureţ, doar bună zi, tovarăşii de la raio a fi încă din primele zile ale lunii
ţeşti dintre Partidul Muncitoresc
Romîn şi Paiiidul Muncitoresc Solemnitatea înmînării înfloriţi; dar prin sate se văd o fişie subţire aşternută pe un nul de partid ne-au îndemnat curente una din preocupările de sea
Unit Polonez.
„ M E D A L I E I MUNCII14 oameni puţini, ii intilneşti in pat de pietre de riu. Păşunile să ne unim intr-o cooperativă mă ale colectivului fabricii „Ardelea
schimb pe ogoare răsturnind in. schimb urcă pe coaste de zootehnică de producţie. Oame na" din Alba luiia.
Duminică dimineaţa, în sala Printre cei 18 lucrători din brazda reavănă, îndeplinind, şi munte pînă sus de tot... Maşi nii se lăsau greu lămuriţi. Mul Depăşindu-şi mult planul zilnic,
fe.-'ivă a Sfatului papilar regio coinerţii' de stat decoraţi, se c-
nal a avut loc solemnitatea lu flă tov : Constantin Brinzan,'a- in această primăvară, cu ges na noastră opreşte Ungă o ca te zile şi nopţi au trebuit pînă muncitori ca loan Stanciu, Sch au Pa-
minării „Medaliei Muncii“ unor cliizitor — Aprozar Simeria, Ca-
lucrători din comerţul de stat rol Otvos, ospătar — T.A.P.L. turi largi, străvechiul ritual ai să nouă făcută din blocuri ro s-a ăuzit răspunsul catului: raschiva, Gheorghe Dumitru, Ana
decoraţi cu ocazia împlinirii a W Deva, Margareta Komveş, bucă
ani de la înfiinţarea cornerţu!ui tăreasă — T.A.P.L. Deva, Ana ihsăminţării. Dar cu cit maşi şii de steril, acoperită cu ţi facem cooperativa, dar cu ce Birs, Ana Fugaciu şi alţii, au realizai
de stat. Forte, vinzjloare — Gheţar.
na urcă spre munţii cei semeţi, glă. Casa aceasta are un nu şi unde'? Nu avem grajd. însemnate economii de piele.
drumul e mai bolovănos, păi- me : „Cooperativa zootehnică — II facem li s-a răspuns. Pînă în prezent fruntaşă s-a siiual
mintul mai galben, mai nepro de producţie — A X-a aniver I. B. secţia de croi,, urmată de secţia cusut
ductiv. 'Ultimul sat Coroeşti, sare a P.P.R.". fete.
(Continuare în pag. 2-a)
clădit chiar pe piciorul mun- — Casa aceasta nouă are şi PETRU TO.MA
. -------- — '
¦* 0 - 0 ^ 0 0 •©-•Hir»-o 9-Ö * tmo-e ©••" O-tF-S.-O-O-J r.- i e 4 c s o-, * f » o ©- i -
