Page 33 - 1958-05

Nr. 1057
ŞTIRI CULTURALE
00000000000000000000< x>00000000000í> <> 0000<> 0000000
d m MçiuMt
Urs $pee!ae@i plăcui
BRAD (de la subredacţia noa­
stră voluntară.) Cu cîteva zile în
urmă publicul brădean a avut
prilejul să asiste la spectacolul
„De toate pentru toţi“, prezen­
tat de formaţia artistică de ama­
tori a Trustului minier din Brad.
Spectacolul, compus din mu­
zică populară şi distractivă, s-a
bucurat de un real succes în fa­
ţa celor 500 de spectatori.
EIeYB8 pe sceraă
Cu cîteva zile în urmă a avut
loc la Casa de cultură din 0-
răştie prezentarea piesei în 3
acte „Extemporalul“ pregătită
de elevii clasei a X-A. de la
Şcoala medie mixtă „Aurel Vlai-
cu“ din localitate.
La reuşita acestui spectacol a
contribuit în mare măsură şi
tov- prof. Felicia Suciu, care nu
şi-a precupeţit nici un efort
pentru a îndruma şi ajuta colec­
tivul de interpreţi.
S-au remarcat în mod deose­
In „păstrare fiî
Căminul cultural din Cîmpuri
de Sus a primit acum un an un
aparat de radio. De atunci şi
pînă acum radioul îl „păstrea­
ză“ acasă tov. Loghin Raica,
Şcoala elementară de aici are
un petromax. Şi el e înstrăinat
de şcoală fiind dus acasă de
In Editura Politică au apărut
în primul trimestru al anului
1958 următoarele lucrări:
) numai minerii ştiu să mun­
t cească, reuşind să ajungă în
itîiÍt
IOSF.F D1ETZGEN: Scrieri
alese ; Statutul Partidului Mun­
252 pag.
R.C.R. — organizatorul
\\ şi conducă tocul luptei
pentru răsturnarea dicta­
turii fasciste antonesci-
ene şi întoarcerea arme­
lor împotriva cotropitori­
lor hitlerişti ('colecţia „In
ajutorul celor ce urmează
cercurile de studiere a
istoriei P.M.R." consulta­
ţia 8).
56 pag. 0,75 Iei 56 pag.
Congresul al Il-lea al P.M.R.
pune în faţa gospodăriilor de
stat sarcini de mare importanţă
in ce priveşte asigurarea fon­
dului centralizat al statului cu
produse agroalimentare care să
satisfacă pe deplin nevoile me­
reu crescinde ale oamenilor
muncii şi necesarul de materie
primă industriei noastre alimen­
tare. Consfătuirea pe ţară a ţă­
ranilor şi lucrătorilor din secto­
rul socialist al agriculturii, ca­
re s-a ţinut în luna aprilie la
Constanţa, a scos la iveală o
serie de rezultate obţinute în
sectorul ogricol, precum şi unele
lipsuri care se mai manifestă în
activitatea unităţilor socialiste
din agricultură. Consfătuirea a
lansat o chemare mobilizatoare
către toţi lucrătorii din agricul­
tură, chemare menită să mobi­
lizeze pe oamenii muncii de la
sate în lupta pentru lichidarea
lipsurilor şi învingerea greută­
ţilor în toate sectoarele de ac­
tivitate.
Ţinind seama de indicaţiile
’date de consfătuire, gospodăria
de stat din Apotdu de Sus, pu-
nînd în valoare rezervele de spo­
rire ale producţiei agricole, va
putea să aducă o contribuţie în­
semnată la realizarea cantităţi­
lor de cereale, lapte, carne, stru­
guri, fructe etc. stabilite.
Gospodăria de stat din Apold
are un pronunţat caracter viti-
pomicoî. Sectorul viticol din a­
oooooo ooooc>oooooooooooooooo<xx>
Soliştii Lucia Simedriă, V.
Draia, E. Vlad şi Jurca au repur­
tat meritate aplauze. Prezenta­
rea spectacolului făcută de V.
Devean a fost plăcută- Cu vervă
şi naturaleţe C. Tarnovski, Bella
Bozsits şi A. Lucaci au inter­
pretat scenetele „La frizerie“ şi
„In restaurant".
I. PÎRVA
corespondent
bit elevii: Ioan Costescu în ro­
lul lui Ioneseu II, Ioan Diaconu
în rolul omului de serviciu,
Mihăilă Rodica în rolul domni­
şoarei Ani, Miculiţa Natalia în
rolul doamnei Ioneseu Bicaz şi
alţii.
Vechea tradiţie culturală a
acestei şcoli nu se dezminte
după cum se vede nici de data
aceasta.
POPOVICI IOAN
corespondent
Valeriu Farcaş — tot în „păs­
trare“-
Socotim nepotrivită „păstra­
rea“ acasă a acestor bunuri şi
nefolosirea în comun, aşa cum
sînt ele destinate.
NICOLAE FLORIAN
corespondent
citoresc Romîn.
128 pag. 0,50 lei
Lupta P.C.R. împotriva
dictaturii regale şi legio­
nare fasciste, pentru apă­
rarea independenţei na­
ţionale a Romîniei (febr.
1938 — iunie 1941) (co­
lecţia „în ajutorul celor
ce urmează cercurile de
studiere a istoriei
P.M.R."),
0,85 lei
VIOREL ŞANDRU
direclnrul gospodăriei de sfat
Apoldti de Sus
ceasta gospodărie se întinde pe
suprafaţa de 480 ha. vie pe rod.
Lucrate în bune condiţiuni, viile
gospodăriei dau producţii spori­
te în fiecare an. Aceste produc­
ţii pot fi însă mărite simţitor
dacă s-ar complecta golurile din
vii, care în momentul de faţă
cuprind între 10—30 la sută din
suprafaţa cultivată c.u vie. Pen­
tru complectarea acestor goluri
cu butaşi de viţă altoită, gos­
podăria a luat măsuri practice,
înfiinţînd o pepinieră pe o su­
prafaţă de 2 ha., în care se vor
produce anual circa 100.000 bu­
taşi viţă clasa l-a, cu care se
vor putea complecta golurile.
In anii din urmă au fost com­
plectate goluri pe o suprafaţă
de 120 ha. din totalul de 480,
rămînînd de complectat încă
360 ha. cu un număr de peste
432.000 butuci lipsă. Ne-am pro­
pus ca în cel mult 4—5 ani să
fie complectate şi aceste goluri.
După complectarea lor şi intra­
rea pe rod a vitelor plantate în
goluri, vom obţine un spor de
1.200 kg. struguri la lia. ceea
ce este echivalent cu peste 40
vagoane struguri anual.
Ca o măsură absolut necesa­
ră în vederea sporirii produc­
ţiei de struguri, este aplicarea
\2 iiü fi sq.c ia i’<;MII1,OI
S-a constituit Comitetul Şantier experimenta
raional pentru apărarea
La Petroşani, în spatele Teatrului duce la ideea că aici lucrările vor înce­ lei pe m. c. Evitarea folosirii prefabri­
copilului de Stat, puţin la stingă, pe o sută sau pe tîrziu, tîrziu de tot. Dar n u ! La catelor, relativ scumpe, scoate lâ iveală
cel mult o sută cincizeci de metri, alt aspect al idftirtităţii acestdr clă­
pămîntul e răvăşit, întors de sapele şi data de 15 mai va începe turnarea zi­ diri.
durilor.
ALBA IU LÍA (De la subre­ La discuţii s-au înscris mai lopeţlle unor oameni şi întins totodată W Preţui unui apartament — înţeiegînd
dacţia noastră voluntară). mulţi tovarăşi, printre care tov de un buldozer care gîîîie amarnic de inclusă îil costul lui întreaga gamă a
Endruşac Carol, preşedintele cîte ori muşuroiul din faţă e prea Anui trecut, Ministerul construcţiilor, lucrărilor auxiliare, ca garduri, dru­
in ziua de 7 mai a avut loc sfatului popular orăşenesc, care mare. inspirîndu-se din experienţa Uniunii muri, canalizare, instalaţii — este
şi-a luat angajamentul de a face Sovietice, a iniţiat şi dat spre experi­ mult mai redus decît cel ai unu! apar­
constituirea Comitetului raio­ două leagăne şi un solar la că­ Un şantier obişnuit. Şi totuşi, ceva mentare trustului de construcţii din tament similar în bloc.
minul de zi, tovarăşul dr. Miteă îl deosebeşte de celelalte. Procedeul în- Petroşani, o metodă nouă în executa­
nal pentru apărarea copilului. s-a angajat că va ţine conferin­ tîlnit în multe locuri, după care abia rea caselor de locuit. Este vorba de Se va construi — menţionăm, expe­
ţe cu caracter sanitar şi se va Ia sfîrşitul lucrărilor de construcţie, rimental — pentru început lin număr
In comitet au fost aleşi 27 to­ începeau lucrările de canalizare, in­ Glă diri din beton de 7 asemenea clădiri. Fiecare din a-
interesa îndeaproape de şcoala stalaţii, racorduri şi care scumpeau de steril monolit turnat ceste clădiri va avea patru aparta­
varăşi. Ca preşedinte a fost ales mamei. Din partea U.R.C-C. to­ enorm preţul de cost, de data aceasta mente la parter şi etaj, apartamentul
varăşul Farcaş va lucra 5 bănci e schimbat. Drumurile, canalizările, în cofraje compunîndu-se din două camere, ceva
tov. Pamîi! Ciugudeanu, vice­ instalaţiile de apă, au constituit înce­ de duraluminiu mal mari decît cele în bloc, o bucătă­
pentru căminul de zi. De aseme­ putul, acum lucrîndu-se la nivelări, să­ rie, o cămara spaţioasă, baie şi un
preşedinte ai sfatului popular ra­ pături de fundaţii, Ia turnarea funda­ acele clădiri din beton uşor monolit, mic vestibul. Intrările în apartamenle
nea, în curînd se Vâ deschide un ţiilor. turnat în cofraje de duraluminiu, clă­ vor fi separate.
ional- %.f bazar cu lucruri pentru copii. diri care în urma experienţelor altor
Pe acest şantier nu vezi nici cără­ state s-au dovedit a fi foarte eficiente LucirărÎle de finisare vor îi mult sim­
După constituire s-a prelu­ MOISESOID ELENA mizi, nici stive de lemne (viitoarele plificate, dat fiind faptul că suprafaţa
schele şi cofraje), nici macara turn cofrajtilui e plană, in interior se va
crat planul de muncă. în plan sau cel puţin un „Pionier". Toate a- experimenta înlocuirea mortarului cu
cestea, în necunoaşterea situaţiei, te-ar uri simplu glet de ipsrts. Pardoseala
sînt prevăzute probleme legate
de educaţia copiilor în şcoli,
conferinţe Ia căminele culturale,
consfătuiri în cadrul întreprinde­
rilor cu părinţii copiilor, excursii
etc.
t t..c - .«..«• .« ..e 4..C .IO .I«. i alît din punct de vedere al timpului în camerele locuibile vă fi confecţio­
de execuţie, al calităţii, cît şi al pre­ nată din duşumele nut şi feder aşe­
f ţului de cost. zate pe un strat de pista minerală. !n
ţţ celelalte camere va fi mozaic.
ţ Căm inele m uncitor eşti Scurtarea fazelor de construcţii pro-
j priu-zise se va realiza tocmai prim a- Betonul de sterii din cade se vor
ceea că îticepînd de la fundaţie şi turna zidurile, este un beton măcropo-
pînă la acoperiş, zidurile, în loc să fos, foarte bUn izolant termic şi fonic,
i fie ridicate după metoda clasică — că­ nepermiţînd în acelaşi fimp, deşi po­
rămidă lîngă cărămidă — vor fi tur­ ros, permeabilitatea apei.
Wm* i d in Vulcan
i
¦
Călătorul ce străbătea cu cî- tiere noi, blocuri uriaşe cu zeci bul de noapte, alţii soseau de nate în cofraje de duraluminiu. Vite­ Proiectul e de aşa manieră întocmit,
za de decofrare este de asemenea foar­ îneît instalaţia electrică se montează
liva ani în urmă Valea Jiului de apartamente, ale căror fe­ la schimb. Nimenea nu avea te mare. Amintim că pentru acest lu­ pe cofrdj, fapt care va elimina spar­
cru sînt necesare doar 2-3 zile. gerea ulterioară a zidurilor. Se preco­
şi poposea în orăşelele mineri­ restre cînd se lasă seara, să­ voie să intre cu echipamentul nizează ca la ultima jumătate de casă
Avantajul mare însă, constă în pre­ sa se experimenteze înlocuirea insta­
lor, aoea impresia că e prada getează spaţiul cu sute de Ochi de lucru. Am locuit atunci două ţul de cost scăzut a! acestor clădiri. laţiilor de apă cu produse plastice.
Variate sînt aspectele prin care se
unui vis urît. Aşezările mineri­ de lumină. zile în căminul numărul trei. poate dovedi economicitatea acestei Turnarea propritt-zisă a betonului
metode. Liifnd în considerare doar a- uşor monolit din steril, se va face cu
lor semănau ca două picături Seară de iarnă la Vulcan. In acest timp, ani vizitat ca­ mortizarea cofrăjelor, se constată că ajutorul unor benzi.
pe Casă, costul acestor cofraje se ridică
de apă, unele cu altele. Ace­ Străbâteam unul din vechile turile superioare, am intrat la abia 1.600-2.000 lei, dat fiind faptul Urmărirea mersului lucrărilor se va
leaşi case mici, înnegrite de cartiere ale oraşului, spre unul prin camere. Nimic nu deose­ că o garnitură poate fi utilizată de face după un grafic, deja întocmit, pe
250-300 ori fără reparaţii capitale. fază de operaţiuni. Reuşita experimen­
fum, in care se înghesuiau fa­ din căminele muncitoreşti. beşte acest cămin de un hotel tării, de care cadrele tehnice ale şan­
Prin înlocuirea manoperei de zidă­ tierului sînt convinse, va duce la o
miliile minerilor. Noaptea era neagră şi băltea de lux, parchet lustruit ca o- rie, care costă 20 iei pe m .c. — ttiînă nouă etapă şi anume aceea ă experi­
de lucru c a l i f i c a t ă c u turnarea care mentării construcţiei clădirilor eta­
Lupeni, Vulcan, Petrila, Lo- dinspre Parîng un viat de glinda, mobilier elegant, sal­ se realizează cu muncitori necalificaţi, jate.
se obţine o economie de circa 10-12
nea... Pretutindeni aceleaşi car­ gheaţă. tele de lină, cearceafuri albe A. JURCA
..... ¦—......................
tiere cu căsuţe uniforme stan­ — Mai avem mult de um- ca zăpada, perdele albastre la
dardizate, ridicate fără nici o geamuri... Căminul e prevăzut
preocupare de urbanistică. A- - cu încălzire centrală, la flecare
ceste aşezări semănau mai NOTE DE DRUM etaj are două spălătoare, pen­
mult cu nişte machete ale unor tru fiecare palier cîte unul, în­
oraşe pentru pitici, rod al unei' zestrate cu oglinzi şi chiuvete
imaginaţii meschine, decît cu hiat ? — am întrebat pe înso­ de "porţelan...
nişte aşezări destinate să fie ţitorul meu. In zilele următoare am vi­ SUDOR DR NĂDEJDE
locuite de oameni. — Nu, căminul e colo unde zitat şi căminele nr. 1 şi nr. 2
Făceau aceste orăşele impre­ se văd luminile acelea. construite tot pentru neţami-
sia apăsătoare a unor colonii Mi-am îndreptat ochii intr-a­ lişti. Căminul nr. 1, dat în fo­ Numele sudorului Ioan Raisz, tă, prin strădanii a ajuns să
de condamnaţi şi erau fără în­ colo şi pentru o clipă am avut losinţă în anul 1953, are o ca­
doială o expresie tangibilă a ' impresia că am în faţă un mun­ pacitate de 200 de locuri, iar atît de cunoscut la mina Vul­ depăşească cadrul îngust al u-
dispreţului de care erau încon­ te îndepărtat pe care s-au a- căminul nr. 2, â fost dat th fo­ can, poate fi găsit în amintiri­ nei sltigUre profesii, dovedind
juraţi minerii de căire proprie­ prins mii de focuri. Cînd ne-am losinţă în anul 1956 şi are o le celor care în urmă cu aproa­ în diferite ocazii cunoştinţe
pe un deceniu au muncit la mult mai largi. Măiestria lui
tarii minelor. Nu-ţi. poţi stă- apropiat de cămin, am văzut capacitate de 300 locuri. redeschiderea minei. De atunci, profesională, dintr-un înalt spi­
pîni o strîngere de inimă nici contururile masive a. trei Echiparea căminelor munci- muncitorii, tehnicienii şi ingi­ rit colectiv, a îinpărtăşit-o ce­
azi cînd, cutreierînd unul din blocuri terminate în roşu cu 4oreşti din Vulcan cu cele ne­ nerii de aici, au muncit cum
lor începători, dovedindu-se un
excelent profesor. Ga un adevă­
aceste cartiere vechi, te gîn- mai multe etaje. cesare : mobilă, lenjerie şi al­ zilele de azi cei mai buni din rat părinte, a calificat tineri
fără; drapelul de exploatare 'printre care amintim pe ioan
deşti la lipsa de perspectivă, Ia Căminul in care am fost găz­ tele, se datoresc fără îndoială fruntaşă în ramura cărbune­ Vasile şi Ioan Profir, sudori
lui brun a spulberat pretinsul de nădejde ai minei.
viaţa fără speranţe şi bucurii, duit, al treilea dai în folosinţă Combinatului carbonifer şi ex­ motiv al secătuirii rezervelor,
atît de mult fluturat de vechii Bun gospodar, se străduieş­
la dramele mizeriei care se in anii din urmă, e, după cum ploatării miniere Vulcan. Dar slănini. te să folosească cu chibzuinţă
gospodărirea, păstrarea în bu­ materialele, realizînd economii
desfăşurau neştiute, in casele mi s-a spus, cel mai conforta­ năstare a acestor bunuri, nota Printre alifia alţii, la cuceri­ însemnate. întrebat, despre a-
acestea cu geamuri chioare, bil. Cînd am intrat în hol, se rea acestui titlu a contribuit cest om, tovarăşul inginer Tra-
peste care se arcuia un cer a- descurcau tocmai dintr-o ma­ de curăţenie, de eleganţă chiar, şi sudorul Raisz. Deseori pot ian Blaj îl recomandă drept
fi auzite cuvintele : „Mă duc un lucrător desăvîrşit: „Ioani
coperit de nori de cărbune... . şină ghivece cu flori de seră se datorează celor puşi să gos­ la Ioani baci să-mi sudeze..." baci execută nişte lucrări ex­
in toamna şi iarna acestui pentru a împodobi, după cum podărească aceste bunuri, şi ca­ Autogene sau electrice, sudurile cepţionale, este un om cu care
re în căzui căminului nr. 3 executate de acest tovarăş s-au exploatarea noastră se mindreş-
dovedit a fi trainice, de cali­ ie". .
an am călătorit în cîteva rîn- am aflat mai tîrziu, clubul şi merită toate laudele. tate, fără cusur.
Intr-adevăr, sudorul Ioan
ddri prin Valea Jiului. Am vizi­ culuoarele. Căminul acesta e Căminele muncitoreşti de ta Om cu o curiozitate înnăscu­ Raisz este un om de nădejde.
tat de cîteva ori poate, fiecare destinat tinerilor mineri nefa- Vulcan sînt încă o dovadă a AUREL HOZU corespondent
aşezare minieră. Peisajul ur­ milişii. grijii faţă de tinerii ' mineri,
banistic este aproape de nere­ Era ora 8 seara. In hol era cadrele de nădejde ale zilei de
cunoscut. In aceste orăşele un dute-vino neîntrerupt. Gru­ mîine în Valea Jiului.
s-au ridicat in fiecare an car­ puri de mineri plecau în schim­ I. BALAN
*0..o . >a• *s• * o --* ® . »«<
Cu ajutorul staţiunii experi­ consfătuirea de la Constanţa şi struguri şi fructe. Atenţia co­ şi Trustul regional nu au voie
mentale din Geoagiu, gospodă­ să dispună asupra amplasărilor,
ria de stat din Apold a delimi­ a chemării lansate de către a- lectivului de muncitori şi a co­ iar Departamentul Gostat încă
tai în primăvara acestui an un nu s-a gîndit să trimită dele­
hectar de livadă pe rod pentru Ceastă consfătuire, colectivul de lectivului de conducere al gos­ gatul pentru amplasarea grajdu­
a se face experienţe şi obser­ lui. Astfel, construcţiile întirzie.
vaţii cu un număr de !29 bu­ muncitori, ingineri şi specialişti podăriei se va îndrepta în anii Ba mai mult, vom fi puşi în si­
tuaţia să nu le terminam in a-
căţi pomi roditori. Pe această ai gospodăriei au ajuns la con­ viitori înspre punerea in valoare cest an şi poate nici în anul
parcelă se vor aplica tăieri, viitor. Cerem pe această cale
stropiri şi toate celelalte lu­ cluzia că putem mări în mod a acestor rezerve. să fim sprijiniţi mai mult şi la
crări după ultimele indicaţii teh­ timp în problema executării
nice, urmărindu-se în acelaşi considerabil suprafeţele plantate In G.A.S. din Apold; bazat construcţiilor necesare.
timp eficacitatea lor.
îngrăşămintelor naturale şi chi­ cu pomi şi viţă de vie. Aceste pe cele două sectoare — viticol Pentru a traduce in viaţă ho-
mice. In anul 1956 a fost îngră­ In urma sarcinilor trasate de tărîrile partidului şi guvernu­
şată suprafaţa de 125 ha. vie cu partid în vederea asigurării a- suprafeţe pot fi mărite prin şi pomicol — sînt condiţii op­ lui, gospodăria de stat din A-
3.751 tone gunoi de grajd. In provizionăriî populaţiei cu fruc­ poldu de Sus va lua măsuri teh-
anul 1957 (după deşarondarea te proaspete şi de bună calitate, plantarea terenurilor care .pînă time pentru a se dezvolta şi un nico-organfeatorice care să ducă
G.A.S. Petreşti), s-a îngrăşat gospodăria de stat din Apold a în viitorii ani la dezvoltarea
suprafaţa de 87 ha. vie cu 2.698 plantat în anii 1953— 1954 o li­ in prezent nu au avut nici o al treilea sector — sectorul zoo­ sectorului viti-pomicol şi zoo­
tone gunoi de grajd, iar în 1958 vadă în suprafaţă de 200 ha. tehnic., pentru a contribui în a-
se va îngrăşa suprafaţa de 58 cu diferite specii de pomi, iar întrebuinţare utilă. In hotarul tehnic- Furajele rezultate de pe cest fel la asigurarea fondului
ha. cu 1.740 tone gunoi de grajd, în anul 1955 a plantat încă o centralizat al statului cu pro­
urmînd ca în următorii 2—3 suprafaţă de 52 ha. In total au comunei Apoldu de Sus, ca şi suprafeţele plantate cu porni şi de dusele necesare. In vederea rea­
ani să fie îngrăşată întreaga su­ fost plantate 252 ha. livadă
prafaţă plantată cu viţă de vie. nouă. Tn urma desarondăriî "din în hotarul comunelor din jur, pe alte suprafeţe ale gospodăriei, lizării de economii şi a reducerii
Această măsură va duce cu si­ anul 1958, gospodăria din A- simţitoare a preţului de cost,
guranţă la sporirea producţiei pold a mai rămas ctî suprafaţa unde gospodăria noastră are constituie hrana suficientă pen­ precum şi în vederea unei or­
de struguri la ha. cu 10— 12 la de 147 ha. livadă nouă în care ganizări raţionale a muncii,
sută. se află un număr de 29.492 bu­ secţii, există o serie întreagă de tru creşterea unui număr mare vom introduce principiul gospo­
căţi pomi. Acestor pomi li se dă dăriei chibzuite pe secţii şi bri­
O ramură în plină dezvolta­ o atenţie deosebită, făeîndu-se la terenuri cărora li s-ar putea fa­ de animale, care, pe lingă pro­ găzi.
re, care este favorizată de con­ timp lucrările speciale ca : tă­
diţiile pedo-climntice locale, este ieri de formarea coroanei, stro­ ce unele amenajări, puţind ast­ ducţia de carne, lapte şi lină. Sarcinile planului de produc­
pomicultura. Gospodăria de stat piri, ciupiri, legări contra roză­ ţie, planul preţului de cost, su­
toarelor etc. Terenul din livada fel să fie plantate cu vie şi cu să furnizeze gunoiul necesar în- mele aferente suprafeţelor etc.,
din Apold posedă în prezent tînără este cultivat cu plante ce vor fi astfel defalcate pe secţii
au portul jos, iar parte din te­ pomi. In prezent o parte din grăşării terenului din vii şi li­ şi brigăzi pentru a se putea ur­
un număr de 8.389 bucăţi pomi ren — cel mai sărac, — este
lăsat pentru ogor negru. După aceste terenuri sînt folosite ca vezi. mări realizarea lor pe tot ci­
pe rod din aproape toate spe­ intrarea pe rod a acestei livezi, clul de producţie. Brigăzile se
gospodăria noastră va produce păşuni care au o slabă produc­ Incepînd clin anul 1957 gos­ vor dota cu materiale, unelte şi
ciile, care dau o producţie glo­ anual peste 60 vagoane fructe tivitate, iar o altă parte sînt podăria a luat măsuri pentru se­ atelaje în funcţie de necesităţile
în plus faţă de producţia obţi­ de producţie, pe întreg anul. Ne
bală de 156 tone fructe anual, nută pînă acum de la' livezile lăsate în paragină. lecţionarea materialului zooteh­ vom da toată străduinţa ca prin
vechi. reducerea pierderilor planificate,
revenind circa 19 kg. pe fiecare Cultivarea acestor terenuri nic şi pentru înlăturarea anima­ prin realizarea de însemnate e-
pom pe rod. Aceasta cantitate Analizînd posibilităţile exis­ conomii la regie şi prin valori­
este foarte mică şi eforturile tente în gospodăria noastră în este foarte rentabilă deoarece lelor necorespunzătoare. Potrivit ficarea mai chibzuită a produ­
lumina recomandări lor făcute de selor să devenim gospodărie
noastre trebuie îndreptate în vii­ condiţiile naturale de climă şi acestor măsuri nu se mai ţin rentabilă.
tor înspre mărirea producţiei de sol sînt propice pentru cultura viţei pentru prăsilă care provin
fructe pe fiecare pom. Deşi aces­ viţei de vie şi a pomilor. Pen­ de la vaci ce dau o producţie
te livezi, în majoritatea lor sînt tru punerea lor în valoare în- mai mică de 2.500 litri lapte în-
tr-un timp cît mai scurt este ne­ tr-o perioadă de lactaţie. In a-
mici şi răzleţite, gospodăria a cesar să se mărească în primul cest fel vom reuşi să selecţio­
rînd suprafaţa dc pepinieră pen­ năm vaci cu o mare productivi­
luat măsuri de aplicarea regu­ tru a se produce materialul sa­ tate şi să sporim simţitor pro­
ciitor necesar, adecvat condiţiilor ducţia de lapte pe gospodărie.
lilor agrotehnice de îngrijire a locale. Prin folosirea terenurilor
Sectorul zootehnic clin cadrul
pomilor, fapt care influenţează
amintite în bazinul Apold este gospodăriei noastre nu s-a pu­
creşterea producţiei ’de fructe.
posibil să se planteze o supra­ tut dezvolta în anii trecuţi din
faţă de circa 800— 1.000 ha. cu cauza lipsei unor adăposturi co­
viţă de vie şi pomi. După in­ respunzătoare. La cererea gos­
trarea pe rod a acestor plantaţii podăriei ni s-a aprobat clin in­
se va obţine un spor conside-. vestiţii, construcţia unui grajd
rabil în producţia de fructe şi pentru 100 capete vite mari.
struguri a gospodăriei.
Pentru aceasta ne-au sosit bani
Din toate cele relatate pînă la bancă, precum şi parte din
aci, reiesejflar ca în G.A.S. A- materialele necesare, clar nu s-a
poldu de Stisjexîstă mari rezer­ făcut amplasarea construcţiei
ve de sporire la producţiei de deoarece c'oncTtJcerea gospodăriei