Page 35 - 1958-05

Sarpia
scut al păcii
ciceriPiliF socialiste
Se împlinesc astăzi trei ani de
la istorica dată de 14 mai 1955,
cînd la Varşovia a fost semnal
Tratatul de prietenie, colaborare
şi asistentă mutuală între R. P.
Albania, R. P. Bulgaria, R. Ce­
hoslovacă, R. D- Germană. R P.
Polonă, R. P. Romînă, R. P.
Ungară şi Uniunea Sovietică.
Rod al unor tratative fructu­
oase purtate între delegaţiile gu­
vernamentale ale ţărilor respec­
tive, crearea Tratatului de îa
Varşovia a fost o necesitate o-
biectivă atît pentru situaţia in­
ternaţională a anului 1955 cit şi
pentru cea actuală. După cum
se ştie, anul 1955 s-a caracteri­
zat printr-o intensificare crescân­
dă a acţiunilor războinice ale
cercurilor reacţionare occidenta­
le-
In faţa intensificării acţiunilor
războinice ale lagărului imperia­
list, în faţa primejdiei crescîncle
care ameninţa securitatea de
stat a Uniunii Sovietice şi a ce­
lorlalte ţări de democraţie popu­
lară, s-a ivit necesitatea obiec­
tivă ca ţările socialiste să-şi u-
nească forţele de apărare într-o
alianţă defensivă, pentru ca în
orice moment, cei care vor aten­
ta la libertatea şi securitatea la­
gărului socialismului să pri
mească riposta cuvenită.
Chiar de la crearea sa, Trata­
tul de Ia Varşovia este un tra­
tat defensiv, care răspunde ne­
voilor de apărare ale lagărului
socialismului. Caracterul său
strict defensiv reiese din urmă­
toarele caracteristici specifice
lu i: este deschis oricărei ţări
dornice să participe, spre deose­
bire de pactur Atlanticului de
n o rd ; Tratatul de la Varşovia
nu are un caracter permanent,
funcţionarea lui fiind prevăzută
pe o perioadă limitată, pînă în
momentul creării unui sistem
general de securitate colectivă
în Europa.-
Odată cu apariţia lagărului
mondial al socialismului,,ca ur­
mare a victoriei Uniunii Sovieti­
ce în cel de-al doilea război
mondial, s-au intensificat şi acţi­
unile duşmănoase ale elemente­
lor ostile, reacţionare, de submi­
nare a construcţiei socialiste. In
felul acesta-, Tratatul de la
Varşovia a devenit o alian­
ţă a popoarelor libere care
au scuturat robia capitalis­
tă şi au devenit stăpine pe soar­
ta lor, pornind pe calea luminoa.
să a construirii unei vieţi feri­
cite, socialiste.
Rămînînd credincioase princi­
piilor leniniste ale coexistenţei
paşnice şi continuînd să ducă cu
fermitate o politică de pace, de
înţelegere şi colaborare cu toate
ţările, indiferent de orînduirea
lor socială sau politică, ţările
socialiste s-au pronunţat cu
consecvenţă pentru desfiinţarea
pactelor militare, pentru crearea
unui sistem general de securita-
Pe şantierul laminorului,
; blutning din Hunedoara, Iu- ?
t crările de montaj se desfăşoa- *
* r*ă cu. succes.
; tuşi-montori, condusă de Pa
* vei Olah, lucrind la uusarea t
t angrenajului, foarfecei lamino- ?
* rutul 1.000, f Scliulman, eic-
i
i Expoziţia a Ţest vizitată pînă în prezent de peste 1000 \ fi schimbul lui cînd va ieşi la
f
te colectivă în Europa. Efoitu-
rile şi acţiunile numeroase ale
ţărilor lagărului socialist pentru
îmbunătăţirea relaţiilor dintre
state, pentru întărirea colaboră­
rii internaţionale, pentru înlă­
turarea pericolului unui nou mă­
cel mondial, nu pornesc dinfr-un
sentiment de slăbiciune. Ţările
socialiste, în frunte cu Uniunea
Sovietică, au tot ce le trebuie
pentru ca orice agresor să pri­
mească o ripostă zdrobitoare, de
la mijloacele cele mai perfecţio­
nate ale tehnicii militare şi piuă
la cadre excelente de trupă, teh­
nicieni şi specialişti. Poiitica de
pace a ţărilor socialiste e gene­
rată de năzuinţa sinceră a
popoarelor acestor ţări de a trăi
în linişte, de a construi o viaţă
nouă, fericită atît pentru gene­
raţiile actuale cît şi pentru ge­
neraţiile viitoare.
In condiţiile actuale ale situ­
aţiei internaţionale, Tratatul de
la Varşovia îşi dovedeşte pe de­
plin întreaga sa necesitate ca
instrument al apărării păcii şi
securităţii ţărilor socialiste, ca
instrument al păcii şi securităţii
generale.
Forţele negre ale războiului
au trecut în ultima vreme la ac­
ţiuni şi măsuri deosebit de pri­
mejdioase pentru pacea mondi­
ală. Armata vest-germană, ace­
eaşi care a mai fost în două
rînduri autoarea a două măceluri
mondiale de mari proporţii, a
primit de curînd încuviinţarea
Bundestagului R.F.G. de a fi
dotată cu arma atomică. Orga­
nizatorii şi diriguitorii principa­ Situaţia îtisămînţănlor
lelor blocuri militare agresive —
N.A.T.O., S.E.A.T-O, şi pactul de
la Bagdad, — depun eforturi
sporite pentru a crea baze pen­
tru armele rachetă pe teritoriile
ţărilor participante la aceste
blocuri, de a le înarma cu arme
nucleare. Cercurile conducătoare
din Statele Unite, în pofida
protestelor hotărîte ale opiniei
publice mondiale, se amestecă
tot mai mult în treburile inter­
ne ale poporului indonezian, cre-
înd mari prejudicii păcii şi secu­
rităţii în regiunea Asiei de
sud-est- In loc să răspundă ini­
ţiativei istorice a Uniunii Sovi­
etice de a înceta experienţele cu
armele nucleare, Statele Unite
şi Marea Britanie, continuă să
experimenteze bombele atomice
şi cu hidrogen, deşi împotriva
acestui lucru se pronunţă cu bo-
tărîre toate popoarele lumii.
Toate aceste acţiuni cer din
partea forţelor păcii o vigilenţă
sporită. Ţările participante la
Tratatul de la Varşovia, apără­
toare consecvente a păcii, işi în­
tăresc capacitatea lor de apăra­
re şi sînt hotărîte să respingă
orice atac îndreptat împotriva
lor, fiind convinse că în acest
fel servesc nu numai intereselor
vitale ale popoarelor lor, dar şi
cauza păcii şi colaborării. între
toate statele.
Expoziţia „Pletora contemporană
rom m ească46 ia Alba Iu fia
De curînd s-a deschis la Casa de cultură raională din Şi. nu s-a zgircit. Şi-a împăr­
Alba Iulia expoziţia de artă plastică „Pictura contemporană ro- tăşit cunoştinţele cu dărnicie,
mînească", care a fost expusă mai acum cîtva timp în Repu­ învăţindu-i tot ceea ce ştia.
blica Populară Albania, şi care va circula acum în toate ra­ Rezultatul: mulţi dintre uce­
ioanele din regiunea noastră, servind ca şcoală membrilor nicii calificaţi de el sînt astăzi
cercurilor de artă plastică.
Expoziţia „Pictura contemporană romînească" cuprinde 76 in producţie, cu care pe bună
reproduceri fotografice după picturile în ulei ale celor mai mari dreptate se poate minări. Ti­
pictori romîni contemporani. La expoziţie vizitatorii pot vedea: nerii muncitori calificaţi de el
„Şedinţa ilegală" a Ligiei Agricola, „Secerişul" de Ştefan Ba- ca loan Ardelean, Dumitru De-
rabaş, „1917" de Zoe Băjcoianu, „Eliberare" de C. Baraschi, meter şi alţii, dovedesc că nu
„Casa Scînteii” şi „Ana Ipăfescu", de Alex. Ciucurencu, „Gri- in zadar au învăţat meseria 'de
viţa 1933" de Gavril Miclossy, „Ecaterina Varga îndemnînd pe lăcătuşi de la „Baci-Onu“.
moţi la revoltă" de !. Săiişte'anu, „Furnalistul" de Maximilian
de persoane.
Anul X Nr. 1058
INSAMINŢARILEdePRIMAVARA
să fie grabnic terminate!
3 gospodării agricole colective şi 34 întovărăşiri
agricole din raionul Alba au terminat însămînţările
ALBA (de la subredacfia
noastră voluntară).
Membrii gospodăriilor agrico­
le colective şi a întovărăşirilor
agricole din raionul Alba, îndru­
maţi de organizaţiile de bază de
partid, s-au străduit să folo­
sească din plin timpul — care
s-a îndreptat — pentru termina­
rea însămînţărilor din campania
de primăvară- Străduinţele co­
lectiviştilor din 8 gospodării u-
In comuna Geoagiu însămînţările
se apropie de sfîrşit
GEOAGIU (de la subredacţia
noastră voluntară) — Organiza­
ţiile de bază şi sfatul popular
al comunei Geoagiu, desfăşoară
îa data de 12 mai
ALBA 94,29
! HAŢEG
93,40 1
HUNEDOARA 91,61 1
ILIA 87,54 j
ORAŞII E 83,65
SEBEŞ 82,23 1
j . BRAD 81,54 j
BACI O NU $l „BĂIEŢI! SÁI / /
In Atelierele C.F.R. Sime- sa. Numele i-a ajuns vestit în
ria se vorbeşte mult de lăcătu­ întreg atelierul, deoarece este
şul Vlad loan, sau Onu, cum un bun meseriaş, lucrează
îl numesc cei cu care lucrea­ cu tragere de inimă, îşi iubeş­
ză la secţia V-a vagoane triaj, te meseria şi figurează, lună In. Atelierele C.F.R. Sime-
precum şi. despre „băieţii săi“. de lună printre fruntaşii între­ ria, mulţi lăcătuşi ii datorează
Aproape fiecare îl cunoaşte, fie­ prinderii.
care e gata să-şi dea cile o pă­ Este un om potrivit de sta­
rere bună despre el şi partida cu părul blond, ce-i ascunde
PROLETARI DIN TOATE ŢĂ RILE UNIŢI-VA !
¦#
î C itifi în pagina 4-a ţ
| * Tratativele dintre reprezen- ’
ţ tânjii partidelor comuniste din +
¦ Argentina şi Bolivia. *
i * Sesiunea ştiinţifică de la *
l Moscova consacrată Zilei Inter- J
| naţionale a radiofoniei. i
jT • Conferinţa de presă a de- t
: legaţiei veteranilor de război
¦} sovietici care a vizitat S.U.A.
Plecarea spre patrie a dele-i
\ gaţiei parlamentare a R- Cehos- ?
Miercuri 14 mai 1958 4 pagini 20 bani i lovace. |
CONVORBIRILE INTRE DELEGAŢIILE
PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN
Şl PARTIDULUI MUNCITORESC
UNIT POLONEZ
La Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romin au a-
gricole — printre care cea din rile din campania ae primăvară vut loc la 13 mai convorbiri între delegaţia Partidului Munci­
Obreja, cele din raza comunei şi în sectorul individual. toresc Romin şi delegaţia Partidului Muncitoresc Unit Polo­
Ighiu, Galda şi altele — precum nez.
şi a întovărăşiţilor din 34 înto­ LiVlA POPA
vărăşiri agricole din raion, au Din partea romînă au participat la convorbiri tovarăşii :
cunoscut cel mai frumos rezul­ corespondentă Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Petre
tat : la data actuală au fost ter­ Borilă, Nicolae Ceauşescu, Ştefan Voitec, Leonte Păutu. Au a-
minate lucrările din campania sistat la convorbiri tovarăşii : Avram, Bunaciu, Ghizela Vass,
de însămînţări de primăvară. Aurel Mălnăşan, Marin Florea I onescu, Andrei Pâcuraru şi Con­
stantin Lăzârescu.
O menţiune specială merită şi
comuna Galda, unde la data de Din partea polonă au participat la convorbiri tovarăşii !
12 mai au fost terminate lucră­ Wladyslaw Gomulka, Josef Cyra nkiewicz, Edward Ochab, Ta­
deusz Kropezynscki, Janusz Zambrowicz. Au asistat de aseme­
nea tovarăşii : Maria Wiena şi Josef Czesak.
Intr-un spirit de înţelegere şi atmosferă tovărăşească, cele
două delegaţii au făcut un schimb de păreri in legătură cu pro­
blemele actuale ale mişcării comuniste internaţionale şi ale ac­
tivităţii celor două partide frăţeşti.
o intensă muncă politică pentru BIHjjjgPjjjjjjE B. P. PULQUE
mobilizarea colectiviştilor, înio-
vărăşiţilor şi ţăranilor individu­ im portante succese
ali ca aceştia să folosească din în p ro d u cţie
plin fiecare zi pentru terminarea
grabnică a însămînţărilor. Ca
urmare a muncii politice, gos­
podăria colectivă din Geoagiu
a realizat pianul de însămînţări In cursul primului trimestru produse aproape 2500 de tone
în proporţie de 98 la sută. In al acestui an in R.P. Polonă de acid. sulfuric peste plan. In
afară de lucrările de însămînţa- au fost extrase peste 390.000 to­ sectorul producţiei de energie e-
re, colectiviştii au piantat butaşi lectrică planul trimestrial a fost
de viţă de vie în pepinieră şi au ne de cărbune şi 2.000 tone mi­ depăşit cu 20,7 milioane Kwh.
început lucrările de întreţinerea nereu de fier peste nlan. De a-
culturilor. semenea în indusir : siderurgi­ In luna aprilie întreprinderile
că au fost produse 13.000 tone metalurgice poloneze au obţinut
La întovărăşirile agricole pla­ O Turnătoarea Vilma .Somuţi de la de oţel, precum şi peste 8000 noi succese in îndeplinirea pla­
nul de însămînţări de primăvară $ uzina „Victoria“ — Călan, lucrează tone laminate peste plan. In in­ nului. In toate ramurile princi­
a fost realizat în proporţie de $ l-a sortimentul tuburi de scurgere. dustria de automobile planul tri­ pale de producţie au fost rea­
90 la sută, iar în sectorul indi­ mestrial a fost realizat în pro­
vidual în proporţie de 89 la sută. Ea este una dintre fruntaşele uzi­ porţie de 103 la sută. In secto­ lizate însemnate cantităţi de
Pe comună, planul de însămîn­ nei depăşihdu-şi norma în medie rul construcţiei de maşini-unelte produse peste plan. Astfel s-a
ţări este realizat în proporţie de cu 55—60 la sută. s-au realizat 9 prototipuri de produs peste plan 11.400 tone de
92 ia sută, rămînînd neînsămîn- noi maşini unelte printre care oţel, 5.528 tone de laminate şi
ţate doar suprafeţele inundate. IN FOTO: Vilma Somuţi la o raboteză de mare capacitate. 4.500 tone de fontă. Planul de
locul -de muncă.
GHEORGHE MUNTEANU In sectorul industriei chimi­ producţie a cocsului a ’fost în­
- t ' ' #!? .. • i , ¦: t», ce planul a fost realizat in pro­
corespondent porţie de 102,6 la sută. Au fost deplinit in proporţie de 101,2 la
sută.
Dezvoltarea industriei
¦„ petrolifere
pensie. Aceasta na'este o dată Petroliştii polonezi sporesc, an Lucrătorii din industria petro­
prea îndepărtată: „Baci Onu liferă a R'P. Polone colaborează
lucrează doar de 30 de ani la de an extracţia şi prelucrarea strîns cu petroliştii din Uniunea
„calea ferată". ţiţeiului. In anii de după război Solvietică şi R. P. Romînă.
extracţia ţiţeiului a crescut a-
proape de două ori. In cursul actualului cincinal
se prevede să se sporească con­
In regiunea . subcarpatică, în siderabil volumul extracţiei şi
ultimii ani s-au făcut mari lu­ prelucrării ţiţeiului.
lui Baci Onu ' recunoştinţă crări de prospectare geologică,
tură, cu ochii, vii, prietenoşi, pentru făptui' că i-a învăţat descoperindu-se noi zăcăminte Regiunea subcarpatică polo­
meserie. Dacă ar fi-puşi toţi de ţiţei şi gaz natural. In voie­ neză a devenit de asemenea o
laolaltă, s-ar putea face cu u- vodatul Bzeszow s-au construit furnizoare importantă de gaz
parcă cu destulă pricepere fi­ şurinfă 3 sau 4 partide de lu­ două rafinării de ţiţei a căror natural, a cărui exploatare s,-a
rele argintii care i-au apărut cru. intensificat în mod deosebit în
capacitate de producţie creşte cu anii puterii populare.
la Umple. încolo, nimic deose­ Partida lui loan Vlad exe-- rapiditate.
bit. Deosebit este însă faptul cută trei ¦lucrări principale :
că in fiecare lună, împreună ridicarea vagoanelor de pe osii,
cu partida de lăcătuşi pe care aşezarea şi îndreptarea şasiu- Cărbune pentru 300 de ani
o conduce, îşi aduce aportul rilor. Cînd un ucenic este ca­ Noul bazin carbonifer de la ne situate intr-un strat cu rezer­
la realizarea planului de repa­ lificat de ,,Baci-Onu“ el trece Rybnik, situat în sudul Poloniei, ve de aproximativ un miliard
raţii a vagoanelor obţintnd a- pe rind pe la toate cete trei va deveni în viitorul apropiat,
proape întotdeauna însemnate feluri de lucrări, deprinzind alături de bazinul silezian, baza tone de cărbune. Alte 4 mine
depăşiri. industriei carbonifere poloneze. sînt proiectate în apropierea a-
astfel specificul fiecăreia. A- Geologii au evaluat rezervele de cestui bazin carbonifer. Se pre­
Prin efectuarea la timp a re­ cesta e anul din factorii prin­ cărbune din bazinul Rybnik ia vede angajarea în /acest bazin
paraţiilor ce-i. revin, partida cipali care au ajutat la o bună 10-12 miliarde tone de cărbune a unui număr de 18.000 mineri.-
de lăcătuşi, a lui baci Onu con­ calificare. cocsificabil de calitate superioa­ In localităţile care se vor dez­
tribuie în mare măsură la în­ Pe lingă faptul că e un mun­ ră. Această uriaşă rezervă de volta aici populaţia va creşte cu
deplinirea planului şi de către citor priceput şi harnic, lăcă­ cărbune, luînd ca bază o pro­ 100.000 persoane. Recent au în­
alte partide ale secţiei. Această tuşul loan Vlad este şi autorul ducţie anuală de 40 milioane ceput primele lucrări legate de
partidă include aproape 30 de a cîtorva inovaţii. Dintre a-
muncitori, dintre care mulţi cestea cea mai importantă tone, ar putea fi epuizată numai reconstruirea şi construirea de
sînt calificaţi de lăcătuşul poartă denumirea d e : „Dispo- în 300 de ani- noi centre carbonifere. Astfel
loan Vlad. Cu toţii sînt oa­ micul sat Pawlowice, care în
F. VAGER De curînd s-a trecut la recon­ momentul de faţă numără 2-000
struirea şi modernizarea vechi­ de locuitori, se va transforma
meni harnici şi pricepuţi, cu lor mine din acest bazin, odată în curînd într-un oraş cu cîteva
cu construirea a 4 mine moder-
dragoste de muncă. Continuare in pag. 3-a) zeci dc mii de locuitori.
Prin interesul pe care-l ma­
nifestă pentru tovarăşii săi de
muncă şi prin sfaturile şi aju­
torul pe care-l dă acestora, a
reuşit să facă din partida sa
un mic colectiv unit şi puter­
nic, care face faţă cu cinste
sarcinilor ce i-au fost Încredin­
ţate.
An de an, lăcătuşul Vlad
loan a Împărtăşit din experien­
ţa sa multor tineri ucenici, sau
chiar şi meseriaşilor calificaţi.
muncitori destoinici, fruntaşi
Odată, in glumă, tov. Vlad.
spunea că aceşti doi tineri vor
IN FOTO: Vederea căli Est V est a Varşoviei. In ultimul pl an Fédere ă ’străzii Krakowskle.