Page 37 - 1958-05

N«\ IOt S
Spartachiadele de vară
€ tineretului în regiunea
La 15 martie a» început pre­
gătirile în vederea desfăşurării
celei de-a I!l-a ediţii a sparta-
ehiadei de vară a tineretului-
Astfel, după o lună şi jumătate
de pregătire s-a reuşit ca co­
lectivele sportive, cu sprijinul
organizaţiilor • U.T.M., să treacă
Ia organizarea întrecerilor spor­
tive în cadrul cărora aii fost
antrenaţi pînă în prezent peste
22.000 tineri şi tinere. Acest lu­
cru dovedeşte că a existat pre­
ocupare în această problemă din
partea majorităţii colectivelor
sportive noi organizate în
U.C.F-S., precum şi din partea
organizaţiilor U.T.M.
Exemple de colective sportive
care ău inuricit bine se pot da
suficiente. Aşa de pildă, Energia
Paroşeni, din raionul Petroşani,
a făcut toate pregătirile în ve­
derea bunei desfăşurări a spar-
tachiadei, amenajînd bazele spor­
tive şi construind o ctirsă tihnă
cu obstacole, înscriind pentru
spartăchiadă peste 300 persoane
fizice. La fel, colectivele sporti­
ve din Hunedoara, Şantierul şi
Corvinui au înscris peste 3.500
persoane fizice. Acestea ţin o
strînsă legătură cu organizaţiile
U.T.M. şi rezultatele sînt din ce
în ce mai burle. O serie de tiiiéri
din aceste colective, participanţi
la spartachiadă şi-au achitat la
zi cotizaţia de membru al
U.C.F.S. contribuind în felul a-
cesta In întărirea colectivului din
punct de vedere material. Nici
colectivele din Miercurea, Apol-
du de Sus şi „Sebeşul" din
Sebeş nu s-au lăsat măi prejos
în pregătirile pentru spartăchia-
dă. De asemenea şi colectivul
U. M. Cugir, cele din Teiilş, Bă-
râbanţ, Stremţ, raionul Aibă şi
altele, au obţinut deja rezultate
frumoase în ceea cc priveşte pre­
gătirea şi organizarea întreceri­
lor în cadrul celei de-a ÍîI-a
spartachiade de vară a tinere­
tului.
Dar, mai trebuie să arătăm că
mai avem unele colective spor­
tive ale căror consilii nu se pre-
Au planfaf
2 0 0 .0 0 0 puiefi
BRAD (de la s'ubredacţia
noastră voluntară). — Exploa­
tarea neraţională a-pădur-i-lor- in
anii regimului burghezo-moşie-
resc a făcut ca. mari suprafeţe
de terenuri din raionul Brad să
rămînă golaşe, supuse intempe­
riilor naturii.
Din iniţiativa comitetului
U.T.M. al oraşului şi raionului
Brad Un mare număr de tineri
au fost mobilizaţi penlru a con­
tribui la acţiunea de împăduri­
re — pla-ntarea de puieţi. Avind
sprijinul ocolului silvic din Ba­
ia dc Criş, peste 1.390 tineri din
Brad, Baia de Criş, Vata, Riş-
culiţa şi Blăjerii au participat
zilele trecute, la acţiunea de
plantare de puieţi. Tinerii au reu­
şit să planteze la Valea Bradu­
lui, Bulzeşti şi Ponor 200.000
puieţi pe o suprafaţă de 20 ha.
1. PIRVA
întrecerea siderargiştilor
hunedoren
La sfîrşif de etapă
La 1 Mai 1958, siderurgiştii hune-
doreni au încheiat prima etapă a în­
trecerii socialiste desfăşurat-" sub sem­
nul luptei penlru depăşirea planului
anual de producţie, creşterea produc­
tivităţii muncii şi reducerea preţului
de cost al metalului. Deşi această
întrecere are un caracter tradiţional,
întotdeauna elemente noi y faeton ne-
înlilniţi în trecut, îmbogăţesc an de
an conţinutul ei, o ridică pe o treaptă
superioară.
Aşa s-a îtitîmplat şi în ciirsu! aces­
tui ari. Deşi s-ar păreâ că obiectivele
întrecerii sînt aceleaşi, totuşi, nume­
roase elemente noi creeăză specificul
întrecerii siderurgiştilor. Asupra aces­
tor elemente mă voi opri în rîndurile
de mai jos.
Consfătuirile
de producţie — factor
esenţial în desfăşurarea
întrecerii
Avîntul întrecerii socialiste în Com­
binatul siderurgic Hunedoara este
strîns legat de participarea directă a
fiecărui muncitor ta conducerea proce­
sului de producţie. Această participare
fee concretizează prin consfătuirile de
prodiicţie organizate periodic pe grupe
Sindicale, secţii şi pe cofhbinat.
Sub îndrumarea comitetului de par­
tid, comitetul de întreprindere a acor­
ocupă îndeaproape sau chiar de
loc de organizarea spărtăchia-
dei. De ce nu se poate organi­
ză sparlăchiada de vară şi ia
colectivul Flacăra din Orăştie ?
Tovarăşul preşedinte al colecti­
vului sportiv, Ioan Gordiizâ a
neglijat complect această proble­
mă, nu colaborează cu organiza­
ţia U.T.M. care de asemenea a
scăpat din vedere această pro­
blemă. Şi, dacă numai aci ar
sta în felul acesta lucrurile n-ar
fi rău. Dar nici la colectivul
sportiv Metalul Cugir, Foresti­
erul Orăştie şi Sfatul popular
Orăştie, lucrurile nu stau mai
bine.
Dacă ne vom interesa Ia co­
lectivul sportiv Aurul Gurabarza
din raionul Brad (preşedinte
tcv. Sabin Ciej) vom vedea :ă
şi aci din cauza unei atenţii
prea mari care i se dă fotbalu­
lui de categoria C., întrecerile
spartachiadei de vară ă tinere­
tului nu se bucură de atenţia
cuvenită din partea conducerii
acestui colectiv. Nu s-au luat
măsuri corespunzătoare pentru
ca tineretul, dornic de a se în­
Cîndorganizaţia de pionieri
se preocupă de situaţia la învăţătură
Situaţia lă învăţătură pe tri­
mestrul I în cadrul unităţii de
pionieri de pe lingă Şcoala me­
die din Simeria era slabă. Pes­
te 50 la sută dintre elevii şcolii
erau corigenţi de la una pînă
la nouă materii. Detaşamente
întregi, cum este cazul detaşa­
mentelor VIU şi XIV, aveau co­
rigenţi mai mult de jumătate
din efectivul lor.
La sfîrşitul trimestrului I, a-
nalizîndu-se situaţia la învăţă­
tură. colectivul de conducere
a! unităţii de pionieri, în frun­
te cu instructoarea superioară
Dana Rotaru, a hotărît îmbună­
tăţirea situaţiei la învăţătură
in trimestrul II. In acest scop,
s-au organizat expuneri ţinute
de elevii fruntaşi care au scos
în evidenţă metodele lor în în­
suşirea materialului, vizite la
domiciliul elevilor pentru cu­
noaşterea poziţiei părinţilor faţă
de telul cum învaţă elevii aca­
să, şi faţă de ituaţia lor la
învăţătură. De asemenea, s-a
organizat participarea la ore
cu regularitate a instructoarei su­
perioare de pionieri, pentru a
vedea cum participă elevii la
cursuri, iar elevii pionieri cu
slabe rezultate la clasă, au fost
antrenaţi în discuţii personale
despre importanţa cărţii în în­
suşirea unei meserii în viaţă.
Ajutorul primit din partea or­
ganizaţiei U.T.M. din cadrul
şcolii s-a făcut mult simţit prin
trimiterea celor mai buni ute-
mişti ca instructori de detaşa­
mente, aşa cum este cazul In­
structorilor Nica Valeria, Gheor-
ghe Şincu şi alţii.
Nu de mult, unitatea de pio­
dat o atenţie deosebită organizării cît
mai temeinice a acestor consfătuiri.
La uzina cocsochimică, secţia !-a fur­
nale, laminoare, şi in multe alte sec­
ţii, consfătuirile de producţie se ţin cu
regularitate, conducerile tehnico-admi-
nistrative ale secţiilor ţin dări de seamă respunzătoare.
în faţa muncitorilor, propunerile de
măsuri iehnico-organizatorice sînt ur­
mărite şi aplicate în viaţă.
Prezentarea dărilor de seamă de
către conducerile secţiilor, participarea
cu regularitate a conducerii combinatu­
lui la consfătuirile pe grupe sindicale
şi secţii, ă sporit considerabil presti­
giul şi autoritatea consfătuirilor de
prodticjie.
Dar esenţă acestor consfătuiri nu se
limitează lâ analiza rezultatelor obţi­
nute. Găneraiizînd experienţa pozitivă,
scoţînd la iveală deficienţele care frî-
nează mersul normal ăl procesului de
producţie, muncitorii îşi iau în cadrul
ăcestor consfătuiri de producţie angaja-
ntente concrete. !,
Iri acest fel, consfătuirile de -pro­
ducţie sîrit acel izvor minunat în căre
se născ iniţiativele creatoare ale da-
tneriilor muncii, în cate capătă viaţă
întrecerea socialistă. Aşa s-a înlîmplat
şi în cursul acCsiui an.
in consfătuirea de producţie de 'a
uzina cocsochimică, muncitorul Nico-
lae Pestriţu, din schimbul ingincruiui
Emeric Caba, luîndu-şi angajamentul
să realizeze pianul anual înăihte de
termen, a iniţiăt o nouă întrecere, care
s-a concretizat îti angajamentul uzihei
trece pe terenul de sport, să fie
cuprins în număr cît mai mare.
Nici tov. Suciu, .secretarul Co­
mitetului U.T.M. Barza, nu s-a
interesat mai îndeaproape de
problehiă spartachiadei. De fapt
acest lucru nu l-a făcut nici cu
ocazia spartachiadei de iarnă,
ca şi cum ar merge totul de la
sine.
Deci se poate spune că deşi
unele colective îşi dau tot inte­
resul pentru desfăşurarea în
bune condiţiuni a spartachiadei
de vară, mai sîiit unele pe care
Ie dezinteresează acest lucru.
Pînă la încheierea etapei pe co­
lectiv mai sînt doar 5 săotă-
mîni. De aceea este necesar ca
toate colectivele sportive să aibă
ca o sarcină principală această
probleiriă, ofgăhizînd cii mai
multă atenţie concursurile bisăp-
tămînale sau săptămînale în ca­
drul etapei de colectiv a sparta­
chiadei tineretului, urmărind ca
în cadrii! acestor întreceri să se
treacă şi normeie complexului
sportiv G M.A. ' 15': if
G. POPANDRON
N. PEPENARU
nieri a analizat munca desfă­
şurată in trimestrul II. Cii acest
prilej, Dana Rotaru a s p u s :
„Din 320 de pionieri care fac
parte din unitatea noastră, 281
au fost promovaţi şi numai 39
au rămas corigenţi la una sau
cel mult două materii. Procentul
de 50 la sută corigenţi din tri­
mestrul I, a rămas doar o a-
mintire“. De asemenea, a re­
ieşit că detaşamentul 8, detaşa­
ment codaş în trimestrul I, s-a
situat acum pe primul ioc, al
it-lea ocupindu-1 detaşamentul
nr. 14.
In trimestrul II, detaşamentul
8 a fost activ, luînd parte la
toate acţiunile extraşcolarc între­
prinse : curăţirea curţii, amena­
jarea rondurilor de flori, înfru­
museţarea clasei, sădirea de
pomi pe străzile Simeriei. Nu
de mult detaşamentul a organi­
zat o adunare cu tgrrţa „„Viaţa
şi opera lui Ion Creangă“, ur­
mată de vizionarea dinii Imul ui
„Harap Alb“.
*•**(M *0-* 1
In cadrul laboratorului uzi-
i nei „Victoria“ Călan, candi-
* datul de partid, cinhiimmvistuuul
| Adalbert Marton, s-a
ofăcut cunoscut prin
precizia şi operati­
vitatea analizelor e-
xecutăte.
IN C L IŞE U : iov. Marton
executînd o analiză a struc­
turii metalice a foiitei. cu ti­
tan la aparatul nuinit meta-
logra\.
.e-. c*. o* • •e- •#•
cocsocliimice de a realiza planul anu­
al de producţie pînă ia data de 1 de-
ceitibrie 1958, de a spori productivita­
tea muncii cu 5 Ia sută faţă de pla­
nificat, de a realiza economii la pre­
ţul de cost de 2.358.000 lei, precum
şi de a asigura o rezistenţă medie
lunară a cocsului de 290 kg. Din dis­
cuţiile purtate pe marginea acestor an­
gajamente de către celelalte colective
din combinat, angajamentele cocsari-
iof au fost uritiăte de răspunsuri co­
Merită a fi subliniată preociipar.a
comitetului de întreprindere al C S.
Hunedoara pentru perfecţionarea orga­
nizatorică a consfătuirilor de pro­
ducţie. Astfel, mi de fnult, învăţînd
dift experienţa tovarăşilor ovietici,
s-au orgănizăt experimental consfătu­
iri de producţie cu prezidiu perma­
nent, care au sarcina de a urmări
modul cum se realizează hofarîrile con­
sfătuirii pe timp de 0 lună şi de a
pregăti următoarea consfătuire. Aceste
prezidii, alese la secţiile furnale veciiî) succesului. Această concluzie leninistă,
laminoare şi în alfe secţii deja au în­
ceput să lucreze şi dau dovadă de
rtitilfă eficacitate.
Concretizarea
angajamentelor —
condiţie primordială
a organizării întrecerii
Pentru ca angajamentele luate de
muncitori >ă aibă eficacitate, să in’lu-
D W m n SOCIALISMUL^,
Cpllmid zilei
Pe ecranele cinematografelor din re­
giunea noasirăj rulează coproducţia
cinematografiei sovietice şi bulgare,
„O LECŢIE A ISTORIEI
Piuă la 15 m ăi,. filmul rulează la
cinematograful „Filimon Sirbu" din
Deva, şi în continuare pe celelalte
ecrane ale ciny- ¦'agrafelor din re­
giune.
Adunări cu teme interesante
sînt în curs. de organizare şi la
alte detaşamente. Detaşamentul
6 are planificată adunarea cu
terna : „Dotur ore cu eroii din
„Tînăra gardă“, iar detaşamen­
tul nr. 10 „O excursie pe mare
de la Constanţa la Olbraltar“
etc.
Detaşamentul 8 vrea să se
menţină fruntaş pînă ta stîrşi-
tul anului şcolar, dar celelalte
detaşamente nu vor să-i lase
locul I.
MARIN VELEA
corespondent
enţeze efectiv realizarea şi depăşirea
planului de producfie, este necesar ca
ele să fie axate pe realizarea acelor
indici tehnico-econoinici de care depin­
de soarta plănuiţii şi să fie ltia^e de
fiecare executant îh parte, în funcţie
de posibilităţile Itil obieciive.
Acest lucru s-a realizat în întrece­
rea din cursitl acestui an pe două c'ii:
pe de o parte prin defaEafea sarci­
nilor de plan pe fiecare agregat, echi­
pă, loc de muncă, în aşa iei încît fie­
care muncitor să-şi ctihoască sarcinile,
pe de altă parte, prin canalizarea în ­
trecerii spre trei obiective principale:
realizarea planului înainte de termen
prinţ sporirea indicelui de utilizare al
agregatelor, creşterea productivităţii
muncii şi reducerea preţului de cast.
justeţea acestei orientări *s-a dovedii
prin rezultatele obţinute: uzina cocso­
chimică a dat pînă la sfîrşitul primei
etape a întrecerii, peste pian, 15.540
tone cocs, fabrica de aglomerare
19.616 tone aglomerat, oţelăria Martin
7.322 tone oţel, oţelăria electrică 1.036
tone otel, laţninoarele 4.565 tone la­
minate.
Majoritatea secţiilor au sporit pro­
ductivitatea muncii: fabrica de aglome­
rare cu 10 la sută, uzina cocsochi-
riiică cu 12,30 lă sută, oţelăria Martin
cu 4,57 la sută, oţelăria electrică cu
6,90 lă sută, etc. Toate aceste cifre
sînt o mărturie vie a entuziasmului şi
patriotismului fierbinte al sîderufgişti-
lof- hunedorenl.
Dar numai entuziasmul nu esle sufi­
cient în întrecerea penlru asigurarea
comitelui de întreprindere o are mereu
îh faţă şi în scopul aplicării ei juste,
în combinat s-au creat toate nreinisele
necesare t/.nei stiihulări corespunzătoa­
re a fruntaşilor în producţie,
Merii vor înflori mereu
colectivă
29 martie 1953. Această dată pen­ avea nici un rost. Aşteptau oamenii
tru noi nu are poate nici o însem­ faptele.
nătate. Nici măcar nil ne amintim
ce fel de zi a fo s t: însorită sau fi,Sămînţa de pustişag tt
nouroasă. Ea a rămas însă bine în­ face minuni
tipărită în mintea locuitorilor din
comuna Geoagiu. Mai ales colecti­ în holdele colectivei porumbul ca­
viştii de aici o ţin minte, ca şi cînd re a crescut zvelt şi griul bogat în
ar fi fost ieri şi nu cu cinci ani in rod, făceau pe clevetitori să păleas­
urm ă.. că cînd treceau pe lingă ele. Parcă
nu le venea să creadă că holdele co­
Pronosticuri lectiviştilor le-au întrecut pe ale lor.
tendetiţîoase Le cîniăreau din ochi cu ciudă şi iot
mai sperau că pînă la armă n-o să
Era o zi friguroasă, care nu lăsa iasă nimic, bucurîndu-se la gîndul
să se întrezărească apropierea primă­ răutăcios, că pînă la toamnă ar pu­
verii. Atunci, 24 de familii au făcui tea să sece boabele.
L primul pas spre o viaţă mai bună, A venit toamna şi boabele n-au
uninău-Şi pămînturiie în gospodăria secat. „Sămânţa dc pustişag" făcuse
agricolă colectivă pe care au numit-o minuni. Dăduse rod bogat, care a
„Drumul lui Leiiin". Această dată, întrecut cu mai bine de 200—300 kg.
29 martie 1953, a rămas întipărită în recolta medie la ha. obţinută de indi­
ţ mintea oamenilor de aici, ca pe o pe­ viduali. Clevetitorilor le venea să
liculă de film. Ei îşi aduc aminte crape de ciudă, nu alia. Le mai ră­
de foaie amănuntele. Colectiviştii îşi măsese un singur „pronostic" herăs-
amintesc mai cu seamă de zvonurile turnat: „că se va destrăma colec­
prin care unii, rău intenţionaţi, ur­ tiva, că merii n-au să mai înflo­
măreau să le zdruncine Kotărîrea rească în colectivă". Ei se gîndeau
liiălă. că la împărţirea recoltei, colectiviş­
tii nu se vor înţelege şi atunci... gata
Pomii ‘încă na înfloriseră, şi gurile colectivă.
rele ău şi început să facă „pronos­
ticuri". Dar. lucru curios pentru ei. Colec­
tiviştii nu s-au cedai, ba încă ioţi
— „'Anul acesta merii înfloresc în au fost mulţumiţi de roadele obţi­
gospodărie. Dar în primăvara viitoa­ nute. Şi tinde mai pui că alie 9 fa­
milii au cerut să fie primite în gos­
re... n-o să niai înflorească".
Acesta era uhtil din pronosticurile podărie. Nouă familii care nu mai
tendenţioase care vroia să spună că credeau în clevetirile gurilor rele,
gospodăria se va destrăma încă din pentru care faptele colectiviştilor erau
primul an. Apoi, cînd. au început co­ mult mai grăitoare clecil vorbele de
lectiviştii să are şi să însămînţeze la colţurile uliţelor.
cu tractoarele S.M.T.-ului, alie şi
Aiunei, cei care lansaseră aiîiea
zvonuri nu mai îndrăzneau să spună
alie clevetiri se auzeau pe la colţu­ nimic deschis. Pe şopiiie, mai vor­
rile străzilor: beau că încă nu-i tîrziu, că la pri­
— „Seamănă sămiiifă de pusti­ măvară, s-ar putea ca merii...
Dar n-a fost aşa.
şag (pustiuy.
— nSeamănă sticle de lampă.,.”. Merii au înflorit din nou
Colectiviştii tăceau. îşi vedeau de în colectivă
muncă, fără să ia în seamă cleve­ 'A venit şl primăvara ' anului 1954.
tirile. Deocamdată nu aveaţi cu ce In ciuda zvonurilor şi clevetirilor,
să le astupe gura. Cu vorbe_ ? Nu colectiviştii munceau mai uniţi şi
măi cu spor ca in primul an. Merii
şi toţi pomii din livadă au dat în
floare. Şl tiu pe un hectar cît aveau
în primul an, ci pe două hectare.
Deci, odată cil intrarea noilor fami­
lii a crescut şi livada. De asemenea
şi suprafaţa totală a gospodăriei a
crescut de la 62 Ia 68 ha. Cit des­
pre recoltă, şi de . data aceasta co­
lectiva a .H tţebut. pş individuali. ,
...De atunci, zvonurile au început
iaci ®I1 şl „Mic® săi“
(Urmare din pag. l-a)
zitivul pentru îndreptat longe-
roanele de la vagoane", cu a-
jutorul căruia se execută in
scurt timp şi în bune condiţiuni
reparaţii care înainte se făceau
in două sau trei zile.
Pentru meritele sate în mun­
că Ioan Vlad a fost răsplătit,
fiind decorat de mai multe
ori cu diferite ordine şi meda­
lii.
J—
In acest scop a fost instituit stea­ muncitori, tehnicieni, ingineri şi func­
ţionari din transporturi şi din sectoa­
gul roşu al comitetului de întreprin­ rele auxliare, fără de care nu se păleau
vorbi de frumoasele realizări amintite.
dere şi al direcţiei generale, care se
Succesul secţiei I-a furnale ne ara­
acordă secţiei cîştigătoare a întrecerii tă că, chiar în condiţii tehnice gre'e,
atunci cînd se acordă atenţia cuveni­
şi sistemul de premiere al fruntaşilor tă bitiiei organizări a locurilor de mun­
că, disciplinei de producţie, aplicării
în producţie, conform regulamentului măsurilor tehnlco-organizaiorice, se
pot obţine rezultate frumoase. Astfel
de premiere comun. Experienţa ne-a datorită acestor măsuri, în îuna apri­
lie consumul de oale de fontă a fost
arătat în legătură cu aceasta, că în­ redus cu 29,5 la sută faţă de media
trimestrului I. Cil aedeaş; cuvin;e ec
trecerea pe profesii este cea mai a- poale vorbi şi despre oţelăria Martin
decvată formă de organizare a între­ Prin comparaţie vedem că tocmai a-
cerii, ea permiţînd o largă aplicare a eesfe elemente au fost ş! Gauza ră uî-
nerii în urmă ă secţiei a Il-a furnale
celor mai preţioase iniţiative, fără a şi a oţelărieî elictrice. Faţă de acest
stînjeni obiectivele centrale tehnico-eco- aspect, datoria comitetului de între­
nomice, urmărite de secţie sau echipa prindere este aceea de a acorda un
ajutor niai emf-ret aerstot secţii, în
respectivă.
conformitate cti tiolăîiiiie corifer nţei.
Astfel, participînd la întrecerea cu
cocsarii, ofelării noştri aplică pe scară
largă iniţiativa minerilor din Aninoa-
sa, lucru ce le-a permis să se situeze
pe locul II în întrecerea în cinstea zilei
de 1 Mai. ' #1-
Fără îndoială că flecare muncitor
este direct interesat să ştie că el este
cel mai bun în ramură sa de muncă,
în profesia sa. Şi acest calificativ el îl
poate primi numai în înlrecere, pe baza
rezultatelor constante obţinute.
De pe acum, candidează holărîţl la F A B R IC A „S O L O M IT “ - T U LC E A
acesi titlu de onoare Iordan Ilea şi Va-
sile Sireschi de la laminoare, Gheor-
ghe Andruţ, Simion Mihăiiă şi Loghin de 3,5 cm. grosime, tip A cu
Topor de la oţelăria Martin, Ioan Cbi- M 5t t tt !l At t jt
roşea, Mihai Ciobanu şi Alexandru yt 3,5 » At t t t
Hăşdăţeantl de la furnaie, Gheorghe n 5yy t t At t y t yy
Ştefanie de la cocserie şi alţii. tt 5t t t t Bt t yy t t
tt 5t t t t »> Byt t i
Cile va concluzii ue asemene«, nincpimucieu mai
înrămate în lemn, gata pentru montat case prefabricate şi ba-
In prima etapă a întrecerii, steagul racamente de şantier cu materialul lemnos din patlea clien­
a revenit secţiei i-a furnale, urmată
pe locul 11 de oţelăria Siemens Mar­ tului, întreprinderea nfeâjvînd planificate cantităţi de material
tin şi pe locul Hi de laminoare, la
diferenţe minime de puncte.Rezultaţi lethilds,
bune au obţinut şi celelalte secţii ale Doritori! se po-t adresa ia sediul întreprinderii din Tulcea
combinatului. In mod special treb iie
subliniate <&]ebb|ipi(te de colectivul de
str. Grădinarilor rir, 5, cu comenzi ferme.
Pentru orice alte relaţii, solicitanţii se pot
nriuderîf. r-;:. J ;
Pdcr.' 3
să se rărească. In fiecare an, merii
înfloreau pe o suprafaţă din ce în
ce mai mare, recolta era din ce in
ce mai bogată. Colectiva se dezvolta
c-u fiecare an. Suprafaţa s-a mărit
de ia 62 ha. cil era la înfiinţare, la
117,58 ha. in prezent, din care liva­
da a crescut de la 1 la 12 ha. Nu­
mărul familiilor a ajuns la 36. Re-
coltele obţinute au ajuns în 1957 la
2.100 kg. griu In medie la ha., iar
la porumb 3.644 kg. boabe în medie
la ha., întrecînd cu mult recoltele ţă­
ranilor individuali care au obţinut
doar 1.800 şi respectiv 3.000 kg. ta ha.
Veniturile băneşti ale colectivei au
crescut de asemenea de la 155.385
lei în 1953; la 255.000 în 1957, iar
în acest an au prevăzut să realizeze
peste 360.000 lei.
Odată cil creşterea veniturilor în
natură şi băneşti, s-a ridicat mult şi
nivelul de trai, material şi cultural
al colectiviştilor. Mulţi dintre ei, ca
Aron Iacob, Iosif- Borta, Augustin
Borza şi Petru Dudaş şi-au coiiSTruii
case noi, iar alţii îşi construiesc în
prezent.
Dacă în 1953 se puteau număra pe
degete colectiviştii cúre aveau radio,
acum se pot număra pe degete acei
care nu au radio şi majoritatea din
colectivişti şi-au cumpărat mobilă şi
alte lucruri de valoare,
Şi, colectiviştii nu se opresc aici
cil realizările. Expunerea tovarăşului
Gh. Gheorghiu Dej la consfătuirea
de la Constanţa le-a deschis noi ori­
zonturi. Ei vor să-şi dezvolte gospo­
dăria multilateral, să creeze ferme
anexe, aşa cum se arată în expune­
re, pentru a obţine venituri din ce
în ce mai mări. Planul de producţie
al colectivei pe acest an, care pre­
vede dezvoltarea sectorului pomicol,
al septetului de animale, al apicul-
turti şi al pepinierei de viţă de vie,
este o dovadă că gospodăria agricolă
din Geoagiu merge pe calea dezvol­
tării continue...
In Geoagiu nimeni nu mai spline
acum că gospodăria se destramă.
Dimpotrivă. Iar merii, acei meri pe
care clevetitorii puseseră pronosticul
că încă din 1954 nu vor mai înflori
în colectivă, vor înflori pînă vor îm­
pătririi şi alţi puieţi tineri, vigătbşi,
le vor lila locul, iot In livada co­
lectivei. Şi, mi va fi departe nici \
.primăvara .în care ioţi merii din sat c
vor înflori în colectivă.
R. BEJDIN
Dacă ritai de vorbă cu el îţi
va spune prea puţin şi cu des­
tulă modestie despre cele patru
decoraţii pe care le-a primit.
Dacă însă aduci vorba despre
„băieţii“ din partida pe care
o conduce, atunci lucrurile se
inversează şi nu e deloc zgîr-
cit la vorbă, avînd pentru fie­
care in parte cuvinte de laudă.
Iată de ce „Baci-Onu“ şi
„băieţii" săi sînt cunoscuţi in
întreg atelierul C.F.R. Simeria.
3O3CCOC30GQ00QC
De asemenea, acum cînd există expe­
rienţa unui trimestru, esle necesar ca
întrecerea pe profesii sa fie extinsă şi
în sectoarele auxiliare, care pot să dea
un şi mai mare aport ridicării produc­
ţiei de metal, printr-o mai bună orga­
nizare ă lucrărilor de initeţinere şl re­
paraţii. • - . ?.¦
In faţa colectivelor sectoarelor combi­
natului. stau sarcini de seamă. Creş­
terea producţiei, a productivităţii mun­
cii, reducerea preţului de cost. obiecti­
ve prevăzute în angajamentele luate
în întrecerea pe întreg anul, pot fi
atinse cu condiţia desfăşurării şi pe
viitor a întrecerii socialiste cu aceeaşi
însufleţire, cu condiţia acordării spri­
jinului necesar din partea conducerii
combinatului, a comitetului de între­
prindere.
Ing. I. DOBRIN •
vicepreşedinte al comitetului de
întreprindere C. S. Hunedoara
sîrmă mată lei 4 m.p
t t „ 5 m.p.
yy
iy gatv. 5 m.p-
yy yi gatv. „ 6 m,p.
ti mată „ 5,62 m p.
tt gatv- „ 6,75 m.p.
panuwn ^
a dre sa iB.î-ntre-