Page 39 - 1958-05

PROLETARI DIN TOATP. TA RILE UNIŢI-VA. • •••**¦

C ififi în pagina 4-a l

mulsocialismului -ArŞi in capitala Venezueleiţ
Vicepreşedintele S.U.A. a fost j

intîmpinat cu „Nixon cară-te a- ţ

ca să j

¦A- Apelul Partidului Comunist ţ

din Japonia adresat tuturor j

membrilor-de partid. {

? Sesiunea. ştiinţifică a sec- *

!. fiilor de ştiinţe sociale ale Aca- J
î demiei de Ştiinţe a U.R.S.S. i

,1 ? Dineul oferit de Nasser in *

A n u l X Nr. 1059 Joi 15 mai 1958 4 pagini 20 bani *cinstea lui K. E. Voroşilov. T

Siderurgiştiî hunedoreni Creşte sectoral socialist
confirmă întrecerea DI N A G R I C U L T U R Ă
P rodycfâe re c o rd
oo<x >oockx>o<>ockx><x ><xx>o >o<xxv>oo<xxx><><><><x>o<><x>

De la începutul lunii şi pînă ţional agregatele, întreţinîndu- | Dorinţă împlinită ţă de 147,14 ha. teren pentru In satul Gura Oandrului,^ Duminică a avut loc conferirea „Medaliei Muncii" unor lucrători din
la data de 12, aglomeratoriştii ie in bune condiţiuni, ei au reu­ păşune. Irimie Găldean, Iosif Ştefan,&
din cadrul Combinatului side­ şit să trimită furnalelor nu mai La Băcîiş, raionul Orăştie, comerţ, pentru activitatea rodnică desfăşurată în cei 10 ani de la înfiinţa­
rurgic Hunedoara, au obţinut un număr de 48 familii au Săptămîna viitoare Simion Pătruţa, Ioan Cristian, %
succese de seamă. Folosind ra- puţin decît 3.989 tone minereu trăit duminica trecută bucuria vrem să fie „festivalul“ Ioan Bogdănesc, şi-au văzută rea comerţului de stat. ,
aglomerat peste plan. E într-a- inaugurării întovărăşirii zoo­ realizată o năzuinţă pe care*
devăr o producţie record. tehnice din satul lor. la noi o nutreau de mult. A foşti IN CLIŞEU: tov. Ioan Bodea, vicepreşedintele sfatului popular regio­
creată întovărăşirea. Şi rezul-®
Muncesc cu avîrit Locuitorii din acest sat s-au Aşa. s-au exprimat partici­ ţaţele nu vor întîrzia să apa­ nal, laminează ,,Medalia Muncii" Iov. Margareta Konives, bucătăreasă la
convins de avantajele creşterii panţii ia inaugurarea întovără­ ră.
Pentru a nu se mai repeta de muncă, arată că au păşit pe oilor în comun- Au văzut Iu şirii zootehnice din satul Gu- T.A.P.L. Deva.
drumul cel bun. La cele 263 to­ cruri frumoase Ia întovărăşirea ra-Oandrului, comuna Balşa,
situaţia din luna trecută, furna- ne fontă peste plan, elaborate zootehnică din Balşa, au ci­ veniţi din împrejurimi pentru A doua întovărăşire
liştii din cadrul secţiei a Tl-a in această perioadă, au contri­ tit în ziare despre realizările a fi martorii veseliei celor 44 agricolă din satul C âstăui
furnale au pornit la muncă încă buit în mod deosebit echipele altor întovărăşiri citate in lu­ familii care au inaugurat înto­
de la Început hotărîţi să facă conduse de prim-furnaliştii Lu­ crările consfătuirii de la Con­ vărăşirea zootehnică cu un nu­ In satul Căstău din raionul j
totul in vederea cuceririi unui dovic Czosz, Alexandru Comşa, stanţa.
loc cit mai bun în întrecerea Gheorghe Buderi, Nicolae Cos- măr de 136 oi şi o suprafaţă Orăştie s-a inau g u ratîn .ziua
ce se desfăşoară în combinai. tea. Primii care s-au înscris pen­ de 136 ha. păşune- Dorinţa de de 11 mai cea de-a doua , în->
tru crearea acestei întovără­ a avea „festival“ şi în satul
Rodul muncii lor după 11 zile şiri au fost comuniştii Ioan lor, a fost exprimată în primul tovărăşire agricolă, care a pri-' excursie pfăcuîă
Muntoi, David Brînduşe, rînd de locuitorii satului In-
Ioan Ivaşcu lui Simion, Ni­ trăpărăuţe, care, văzînd avan­ mit denumirea de „9 Mai“-
colae Barbu, Nicolae Groza, tajele ce le oferă întovărăşirea
Suceesyl otelariB or o Sebastian Muntoi şi alţii. In- zootehnică, au şi depus cereri întovărăşirea a iuat fiinţă cu Timp de două zile cadrele di­ ta după ce excursioniştii au în­
^ tovărăsşirea zootehnică are un pentru crearea unei asemenea dactice şi elevii şcolii elementa­ soţit rîul Luncani mai mulţi ki­
860 tone oţel peste plan în 11 ghe Andruţ, Simion Mihăilă, 0 număr de 198 oi şi o suprafa- unităţi în satul lor. 59 familii şi o suprafaţă de. re de 7 ani din Chitid au cu­ lometri pe sub pămînt.
sile. Acesta este bilanţul mun­ Topor Loghin, Constantin A4o- treierat în cadrul unei excursii,
cii oţelarilor care deservesc cup­ gonea, împreună cu echipele pe 34 ha. teren. VC munţii Luncamilor. De neuitat va Din vîrful cetăţii Roşia
toarele Martin din Combinatul care le conduc, au fost printre rămîne pentru excursionişti excursioniştii au contemplat în­
siderurgic Hunedoara. Gheor­ cei mai buni. Şi la !Romos a fost Ş splendoarea nopţii petrecute pe delung măreţia naturii îmbrăbată
înfiinţată a doua g crestele munţilor, la şcoala ele­ în văpaia roşietieă a unui apus
mentară din Urşici, unde elevii de soare.- In timpul excursiei e-
întovărăşire agricolă c ambelor şcoli au stat de vorbă levii şi cadrele didactice de l.a
'OCXOOCXXJOOOO^OOOOOCXXJCXKXWOOOOOOOOOOCWeOOOOOOOCiOOC încă un număr de 22 familii la lumina unui foc de tabără şcoaila elementară din Chitid au
1 .0 3 4 flora© Bam loafe p e s te p tan împărtăşindu-şi impresii şi le- colecţionat o serie de plante,
gînd prietenii. Impresionantă a insecte, roci şi fosile care vor
In luna aprilie, în întrecerea Cele 1.034 tone oţel peste plan S O L IA P R IM Ă V E R II! din Romos s-au hotărît să lu­ fost pentru excursionişti şi vizi­ îmbogăţi colecţia şcolii.
pe profesii, laminatorii din laminate in. 11 zile, stau mărtu­ creze o suprafaţă de 12,80 ha. tarea peşterii CiocloVina- Aceas-
combinat s-au situat pe locul rie a aviritului întrecerii ce se teren în întovărăşii e. In acest 1. MARiNESCU
111. După felul în care au por­ desfăşoară în această secţie. La
nit la muncă, începînd încă din acest rezultat au contribuit toa­ . Pe marginea primului concurs al pionierilor scop a fost înfiinţata a doua corespondent
prima zi a lunii curente, se te trei schimburile conduse de
pare că sînt hotărîţi să cuce­ maiştrii Petru Constantin, şi şcolarilor întovărăşire agricolă din a-
rească steagul de secţie siderur­ Gheorghe Andrăşescu şi Alexan­
gică fruntaşă pe combinat. cest sat. >>
dru Sava. De pe plaiurile regiunii, din un spectacol. Niciodată n - a m * -4S-
¦%* L Calificarea ia locui de muncă

sate de munte, de deal şi cîm- mai. văzut pe scenă atiţia copii, oooooooooooooo-soooe

pie, s-au revărsat duminica tre­ aţii de bine înzestraţi şi atit de Conducerea întreprinderii de tează de două ori pe săptămînă

cută, în oraşul reşedinţă, solii bine pregătiţi. tricotaje „Sebeşul“ se îngrijeşte cursurile de calificare. Noţiunile

STRUNGAR1Ţ A primăverii. Pionieri mici şi mă­ Spectacolul de cititec. şi dans în permanenţă de pregătirea teoretice le aplică apoi în practi­
runţi, prichindei de o şchioapă, al pionierilor şi şcolarilor, pre­
au fost in dimineaţa aceea stă- zentat în cadrul concursului, re­ cadrelor necesare desfăşurării în că sub îndrumarea permanentă
pinii oraşului. Erau atitea cra­ gional, are şi un înţeles mai a-
vate roşii pe străzi, incit aveai clinc. Pionierii, primăvara patriei condiţiuni bune a procesului de a inginerilor, maiştrilor şi a
impresia că toţi macii şi-au dat noastre, au făcut pe scenă o
In marea hală a secţiei industriale teoretice, practic cunoştea prea pu- întâlnire in dimineaţa aceea de mărturisire fără cuvinte: iată, producţie. Pentru acest lucru a muncitorilor cu o bogată expe
mai la Deva. aşa creştem noi, •aşa învăţăm,
a Atelierelor Centrale din Gurabarza ţine lucruri. La început i-a fost :naiI început folosirea mijlocului rienţă în producţie. Pentru pre
Copiii din regiunea Hunedoa­ aşa trăim. Priviţi-ne, spuneau
un sunet metalic de maşini predomi- greu. Dădea uneori rebuturi, ba s e , ra au venit Ia primul concurs parcă fluturaşii. Sinfem la cel cel mai eficace; calificarea la darea cursurilor teoretice au fos
al pionierilor şi şcolarilor, să a- dinţii, zbor. Din sală, cu emoţie,
nă totul. Sub mîngiierea razelor de mai strica şi maşina. Cei din secţie ' rate ce au învăţat şi ce ştiu. urmăreau spectacolul profeso­ locul de munca. In acest scop selecţionaţi din cadrul intreprin
Surpriza a fost din cele mai
soare ce străbat insă au ajutai-o, plăcute. Deşi e vorba de copii, rii., educatorii lor, cei care mo­ s-a iniţiat de curînd o şcoală de derii cei mai competenţi oameni
dansurile şi cintecele prezentate
prin geamurile ha­ au îndrumal-o. A- pe scenă au avut graţie şi per­ delează sufletele tinere ajutîn- calificare cu o durată de trei Deoarece sînt mulţi cursant

lei, oanienii siau a- cum Elena A nca' du-le să crească drept şi înalt. luni. Şcoala va funcţiona în care aparţin naţionalităţilor con

plecaţi asupra ma­ a devenit o strun- ' mai multe serii în decursul aces­ locuitoare, s-a căutat pe cît po

şinilor urmărind cu găriţă bună, care, tui an. Prima serie de cursanţi sibil ca aceşti lectori să fie din

toată atenţia cum stăpineşle nu numai se găseşte deja în pli­ rindul acelora care cunosc şi

muşcă acestea din maşina ci şi mese-1 nă activitate. Cursanţii sînt limbi străine-
DORIN LADAR1U corespondent
in număr de 40 şi frecven-
metalul brut, cum ria. Dar preocupa­
Intr-o singură zi
piesa capătă ţorme- rea de a învăţa in ’ fecţiune. Am asistat zece ore la I. BĂLAN liS i

le dorite, fiecare zi ceva nou, In comuna Daia Romînă raio­ tare prestate in ziua respectivă.

Intr-un colţ al este pentru ea o \ Primul concurs al pionierilor şi şcolarilor din regiunea noastră s-a Pioniera DUNGA VIORICA de nul Sebeş, era zi de sărbătoare. Cu această ocazie — spre sa­
halei., la un strung, chestiune la ordi­ soldat cu următoarele rezultate: la ,şcoala de 7 ani din Cugir,
o ilnără cu zulufii nea zilei. recitând poezia „Duşmancele" Şi totuşi oamenii de aici s-au tisfacţia tuturor — s-a consta­
FORMAŢII DE COR: premiul I Şcoala medie „Aurel Vlaiou“ Orăştie
(clasele I—V II) ; premiul II — Şcoala medie „Avram lancu“ Brad şi de Gheorghe Coşbuc. gindit că pot folosi acest timp tat că Intr-o singură zi cetăţenii
Şcoala medie O. M. Hunedoara; premiul I ii — Şcoala de 7 ani Apoldu
aurii ieşiţi de sub Pentru munca şi de Sus, Şcoala de 7 ani Dobra şi Colonia de copii din Pîclişa. in scopul gospodăririi comunei din comuna Daia Romînă au
basmaua de pe cap, comportarea ei, E-
lor. De aceea s-au întrunit mai transportat prin muncă volunta­
urmăreşte cu aten­ lena Anca este a- intii intr-o adunare cetăţenească ră 272 m-c. pămînt la fundaţia

ţie încordată func­ preciată de între­ ECHIPE DE DANSURI POPULARE: premiul I : Şcoala de 7 ani unde au discutat ce trebuie fă­ noului cămin cultural, au stins
Strem( şi Şcoala de 4 ani Sîntimbru !premiul l i : Şcoala de 7 ani Cimpa
ţionarea maşinii. In gul colectiv al sec­ şi Şcoala de 7 ani Vălişoara; premiul I I I : Şcoala de 7 ani Sulighiete, cut pentru gospodărirea comu­ 7.000 kg. de var tot pentru că­
Şcoala de 7 ani Chitid şi Şcoala de 7 ani Ghelar.
universalul strungului este prinsă o ţiei industriale. De mai multe cri a nei, apoi. au trecut la acţiune. minul cultural, au transportat
ATENŢIUNI : Şcolile din Homorod, Vulcan, Cugir, Ilia, Sebeş (ger­ Seara cînd s-au adunat cu to­ 16.000 bucăţi cărămidă şi au
nouă piesă şi de aceea lucrează cu discutat cu comuniştii secţiei des- mană), Lupeni, Sarmizegetusa şi Colonia de copii din Pîclişa.
ţii la căminul cultural pentru a curăţat un drum pe o lungime
foată atenţia pentru a da lucru de pre partid, despre sarcinile membri- TEATRU: premiul H : Şcoala de 7 ani din Teiuş; premiul 111 Şcoala
de 7 ani din Toteşti. asista- la programul artistic dat de 300 m.
calitaie. lorde partid. Aceştia au îndruma- de echipa şcolii elementare au F. CHIRUŢĂ „
M EN ŢIU N I: Şcoala nr. 3 Hunedoara, Şcoala de 7 ani Pietros şi făcut şi bilanţul muncii volun- corespondent f
Este Elena Anca — sirungărifa t-o să devină şi ea membră de par- Şcoala medie O. M. din Hunedoarg.

noasirâ, cum îi spun t cei de la Gura- tid. Şi urmarea1? / Nu peste mult BRIGĂZI ARTISTICE DE AGITAŢIE: menţiuni: Şcolile elementare din - o tf-e-o- • * * > r -* 1 o n- o-o
Cîrneşti, Stremţ şi Daia.
barza. timp organizaţia de> bază va pune IMATURA se SUPUNE
FORMAŢII INSTRUMENTALE: premiul I - Echipa de fluieraşi Jina.
i r în discuţie cererea tov. Elena Anca, / SOLIŞTI VOCALI Şi INSTRUMENTIŞTI: toţi au primit menţiuni.
RECITATORI: premiul 1: Duncă Viorica (Şcoala de 7 ani Cugir), Cră-
Meseria a învăţat-o la Şcoala pro- de primire înrindul candidaţilor de ^ ciunescu Delia (Şcoala elementară Ghelar) şi Căpraru Lucia (Şcoala de 7
ani Vulcan) ; premiul I I : Jinticeanu Aurelia (Şcoala medie Cugir).
fesională din Orăşiie. In anul 1955, partid. 7 M EN ŢIU NI: Vasilescu Viorica (şcoala pedagogică Deva), Evu Maria
(Şcoala nr. 3 Hunedoara).
cind a terminai şcoala a !ost repar- -jţj- j PREZENTATORI DE PROGRAME: menţiuni: prezentatorii raionului ! OMULUI
Petroşani şi ai raionului Brad.
tizală să lucreze la Fabrica chimică Elena Anca este o fată obişnuită, /

din Orăşiie. Pină în iulie 1957 a simplă, ca imille altele din ţara

lucrat aici, la o presă de stanţat,noastră. O tînără care porneşte în Locuri vitregite casei.. Cine şi cum să se opu- î
nă forţelor naturii ? Cine să le
Apoi a venit fa Gurabarza, unde viitor, în viaţă ţâră grija zilei de

s-a angajat ca strungar. nuine' Că va putea face acest lucru, JINTICEANU. AURELIA Pîriul Gatrinei, al Ripaşilor învingă ?
de la şcoala medie din Cugir,
Pe atunci, despre meseria de are toată siguranţa, căci viitorul şi Dumbrăoiţa din Pâfrînjeni, ...Există şi asemenea oameni.
recitind poezia „Decehal
strungar avea mai mult cunoştinţe este dl lor, al tinerilor. către popor". pinul Remetea din Prisaca, Se naşte o nouă viaţă
Valea satului din Găureni şi

altele, sînt numiri de pîraie Suflu nou de viaţă a prins
care pînă mai anii trecuţi erau să străbată patria noastră.
socotite ca torenii vijelioşi, Grija deosebită pe care o a-
pustiitori.
rată partidul şi guvernul nos­
Ploile repezi de vară, sau tru pentru vindecarea rănilor
topirea zăpezilor primăvara, trecutului odios este materiali­
transformau aceste pîraie în zată in fapte. Corecţia torenţi-
puhoaie vijelioase care pustiau lor şi ameliorarea terenurilor
aşezările omeneşti din apro­ degradate a devenit lozincă
piere, împotmoleau şoseaua vie. Miile de hectare sortite
sau rupeau calea ferată îngus­ degradării şi pustiului vor ft
tă de pe această vale.
date in folosinţă. Păduri tine­
Fica Ion din Pătrînfeni po­ re sădite in anii din urmă vin
vesteşte cu groază despre dez­ să umple golurile pustiite. Pes­
lănţuirile furioase ale pîrîiuui te 200 de muncitori — tinere­
Catrinei, care i-a umplut în cî- tul Văii Ampoiului — plan­
teva clipe curtea cu bolovani tează cu grijă şi dragoste pu-
ameninjînd să-i dărîme casa. ieţii pentru pădurile viitorului.
Nicola Remus din Prisaca a Alături de echipele de plan­
fost nevoit să-şi mute casa din tatori, care lucrează oe coclau­
gura Piriului Remetea, care, rile înfundate ale piriului Ca-
in dezlănţuirea să se transfor­ trina din Pătrînfeni, lucrează
mase intr-o mare primejdie, tinerii tractorişti Ioan Şerban
ce ameninţa să distrugă totul. şi Constantin Coroiu. In aces-
Ca Nicola Remus şi Fica Ion 'te locuri n-a fost auzit hurui­
sînt mulţi în satele noastre cui­ tul de tractor pină acum. Du­
bărite în depresiunile Munţilor duie munţii, răsună hăurile şi
Apuseni de pe Valea Ampoiu- scrîşnesc pietrele sub şenilele

lui. •** de oţel. Tractoarele puternice
Priveam cu groază la cul­ au trecut sus pe drumul ce
mile dezgolite din care furia încolăceşte ca un şarpe gurgu-

apelor muşca an de an, împu- ¦‘ ' GH. ACH1MESL0

l di pionier din comuna Pianr ţinînd păşunea, ăistrugînd o-
clnfirijjl djn clgn.net.
CORUL ŞCOLII MEDII „AUREL QŢN Q R A Ş T J T ţ ( ?1A gorul sau grădina din jurul (Continuare în pag. 2-a)
'tC0ţ t ‘ dn t : îi<4i »i »m t e m nţ
L?*0 ur«'ai_