Page 4 - 1958-05
P. 4
Pag. 4 n o r MUL SOCIALISMULUI
Conferinţa O. N. U. asupra
f Dreptului Mării
GENEVA (Agefpres)". In şe euvîntul în favoarea recunoaş Rezultatul votului a fost de
dinţa plenară a Conferinţei terii deplinelor puteri ale dele 26 voturi pentru textul Comisiei,
O.N.U. asupra Dreptului Mării gaţiei ungare.
27 contra şi 14 abţineri. In a-
s-a pus în discuţie raportul Co Delegaţia R. P. Romîne a sus fară de ţările socialiste au mai
misiei de verificare a deplinelor ţinut reprezentarea R. P. Chi votat pentru recunoaşterea îm
Oamenii muncii din lumea în tr e a g ă puteri ale delegaţiilor. Raportul neze şi recunoaşterea deplinelor puternicirilor delegaţiei ungare,
arată că la cererea S.U.A., Co puteri ale delegaţiei R. P. Un Afganistan, Anglia, Austria,
misia de verificare a deplinelor gare. Belgia, Bolivia, Brazilia, Ceylon,
puteri făcea rezerve cu privire Din 19 delegaţi, care au luat Danemarca, Finlanda, India, In
la împuternicirile delegaţiei un euvîntul în problema recunoaş donezia, Israel, Maroc, Norvegia,
au sărbătorii ziua de 1MAI gare.
terii deplinelor puteri ale dele Arabia Saudită şi Republica A-
In discuţiile care au avut loc gaţiei ungare, numai S.LJ.A. au rabă Unită.
asupra raportului în şedinţa ple vorbit împotriva recunoaşterii Conform regulilor de proce
nară, un mare număr de dele dreptului delegaţiei ungare.
dură ale conferinţei, pentru a-
Marea dem onstraţie din Piaţa R o şie le chemări: „Să înceteze expe pentru democraţie, pentru socia gaţi au luat poziţie împotriva Pusă la vot separat, partea probarea propunerii S.U.A. de
rienţele cu arme nucleare”, „Să lism. Răsună cuvintele de salut recunoaşterii deplinelor puteri din raport care făcea rezerve a nu se recunoaşte împuternici
dispară pentru totdeauna neli ale ciankaişistului. Totodată un cu privire la recunoaşterea îm
MOSCOVA 1 (Ager preş) tribuna centrală a luat de ase niştea apăsătoare şi să înceteze în cjnstea prieteniei şi colaboră mare număr de delegaţi au luat puternicirii, a fost respinsă de rile delegaţiei ungare, erau ne
TASS transmite: Tradiţionala menea loc Gamal Abdel Nasser, exploziile nebuneşti”, „Nicioda rii între popoarele din Anglia, conferinţă care în acest fel a cesare două treimi din voturi.
preşedintele Republicii Arabe tă să nu mai cadă pe pământ Statele Unite ale Americii, Fran •oc- recunoscut ca deplin valabile Propunerea S.U.A. nu a întrunit
paradă militară din Piaţa Roşie Unite, care se află în vizită în pulberea radioactivă”. ţa şi Uniunea Sovietică — che împuternicirile delegaţiei unga însiă nici măcar majoritatea sim
a început la zece dimineaţa. Uniunea Sovietică la invitaţia zăşia unei păci trainice în în Succesele re. plă de voturi.
Pină la această oră tribunele Prezidiului Sovietului Suprem In Piaţa Roşie răsună cuvin treaga lume. industriei
aşezate de-a lungul zidurilor al U.R.S.S. tele sfinte pentru toţi oamenii de a®
Kremlinului au iost ocupate de bună credinţă „pentru pace !”, Demonstraţia .oamenilor mun Cehoslovace
numeroşi oaspeţi — muncitori Ministrul Apărării al U.R.S.S., „Pace lumii”. In această zi de II ^ IP OUL <0> M H
din uzine şi fabrici, colhoznici, Rodion Malinovski, a primit pa 1 Mai locuitorii Moscovei trimit cii din Moscova consacrată zilei PRAGA (Agerpres) Ceteka
oameni de ştiinţă, oameni de ar rada. însoţit de comandantul transmite: P R E M IE R Ă P IE S E !
tă, vechi bolşevici, deputaţi ai parăzii, mareşalul Kiril Moska salutul lor frăţesc tuturor po de 1 Mai — ziua solidarităţii
Sovietului Suprem al U.R.S.S., lenko, el a trecut în revistă tru poarelor care luptă pentru pace, In 1956 în Cehoslovacia s-a .STEAUA FA R A N U M E ‘‘
miniştri, membri ai delegaţiilor pele aliniate în Piaţa Roşie şi internaţionale a oamenilor mun produs 248 kg. de fier pe cap
sindicale, muncitoreşti şi cultu pe străzile învecinate. După ce de locuitor, în timp ce în Fran
rale din numeroase ţări. Printre a felicitat pe ostaşi cu prilejul cii, a durat cîteva ore. ţa s-a produs cu 19 kg. mai
invitaţi se aflau membri ai cor zilei de 1 A4ai ~ ziua solidari mult. Un an mai tîrziu — în
pului diplomatic, ataşaţi mili tăţii internaţionale a oamenilor R. P. Chineză 1957 — în Cehoslovacia pro VARŞOVIA. — Coresponden rat de un deosebit succes.
muncii — ministrul Apărării s-a ducţia anuală pe cap de locuitor tul Agerpres transmite: In ve Programul spectacolului tipă
tari. urcat la tribuna Mausoleului şi PEKIN 2 (Agerpres). CHI tru răspîndirea ideologiei socia s-a ridicat la 269 kg. de fier şi chiul oraş polonez Gniezno, pe
Apariţia conducătorilor Parti a rostit o cuvintare, adresată NA NOUĂ transmite: Anul a- liste, lucru care a avut ca urma în felul acesta Cehoslovacia a scena teatrului „Al. Fredro“ a rit cu acest prilej prezintă spec
trupelor, oaspeţilor, tuturor oa cesta, China Populară a sărbă re avintul rapid al producţiei rămas în urma Franţei numai avut loc duminică 27 aprilie tatorilor pe Mihaii Sebastian şi
dului Comunist şi guvernului menilor muncii din Uniunea So torit ziua de 1 Mai într-o atmos industriale şi agricole şi în alte cu 5 kg. Anul trecut Suedia a opera sa şi un interesant mate
sovietic la tribuna_ centrală a feră de luptă a întregului popor domenii ale construcţiei socia rămas în urina Cehoslovaciei în premiera piesei „Steaua fără nu rial documentar intitulat „Romi-
Atausoleului lui Lenin—Stalin vietică. pentru dezvoltarea rapidă a liste. ceea ce priveşte producţia de nia — ţara şi oamenii“. Cu o-
a fost îndelung aplaudată. In construcţiei socialiste. In aceas fier pe cap de locuitor, cu 13 me” de Mihaii Sebastian. cazia premierei, teatrul din
tă zi, oamenii muncii din Chi Demonstraţia la care au par kg., iar Australia — cu 43 kg. Gniezno a organizat în incinta
Cuvîntarea mareşalului Malinovski na şi-au luat angajamentul in ticipat muncitori, ţărani, inte Spectacolul regizat de Iosef sa o expoziţie închinată teatru
lectualitatea muncitoare, elevi lui romînesc.
faţa Partidului Comunist Chi şi studenţi, s-a desfăşurat sub Gaidar şi jucat de cei mai buni
lozincile : „Trăiască 1 Mai !‘‘,
nez să îndeplinească şi să de actori ai scenei locale s-a bucu
Mareşalul Malinovski, a de strucţiei unei vieţi noi. Statele păşească noul cincinal. „Trăiască Partidul Comunist 1“, în ceea ce priveşte producţia de Semnarea unei convenpţii
clarat că Uniunea Sovietică, ca socialiste, a spus vorbitorul, In piaţa „Tienamnin“, împo „Trăiască marea coeziune a cla oţel pe cap de locuitor, Cehoslo
stat socialist, nu a fost şi nici constituie un model de relaţii sei muncitoare din lumea în
nu va îi niciodată iniţiatoaren frăţeşti, de ajutor reciproc şi dobită sărbătoreşte cu portretele treagă !“. de colaborare romîno-polonevacia a depăşit Suedia cu 47 kg.
unui război. colaborare. Solidaritatea lor nu lui Marx, Engels, Lenin, Stalin,
este îndreptată împotriva nici- Sun Iat-sen şi Mao Tze-dun, au Pancartele şi machetele p'urtate Franţa cu 67 kg., Australia cu
Această politică de pace, a unei alte ţări. Ea slujeşte intere răsunat la ora zece dimineaţa de demonstranţi subliniau reali
subliniat mareşalul Malinovski, sele tuturor popoarelor în lupta imnul R.P. Chineze şi Interna zările uriaşe ale tinerii repu 86 kg. şi Canada cu 111 kg. Ce VARŞOVIA. — Coresponden mentare, precum şi schimb re
nu este însă o manifestare de lor pentru pace şi progres so ţionala. La miting a luat cuvin- blici şi măreţele ei planuri de
slăbiciune. Forţele armate sovie cial. Nici o forţă duşmană nu va tul Pin Cijen, preşedintele Co dezvoltare pe viitor. hoslovacia, care produce 270 tul Agerpres transm ite: Marţi ciproc de redactori ai radioului
tice sint destul de puternice putea niciodată tulbura unitatea mitetului popular din Pekin.
pentru a zădărnici orice încer ţărilor socialiste. Pîn Cijen a subliniat în cuvîn In întreaga ţară poporul chi kg. de ciment pe cap de locui seara a fost semnată la Varşo şi televiziunii..
care a reacţiunii imperialiste, tarea sa că sub conducerea C.C. nez de şase sute milioane de
de a tulbura munca paşnică a * al P.C. Chinez şi a preşedin locuitori şi-a demonstrat voin tor, a întrecut Marea Britanie via convenţia de colaborare in Convenţia a fost semnată de
poporului sovietic, unitatea şi telui Mao Tze-dun, poporul chi ţa de luptă, pentru construirea
coeziunea lagărului socialist. Tradiţionala defilare a trupe nez a desfăşurat în anul care grabnică a socialismului în Chi cu 42 kg. în timp ce încă în tre Comitetul de radio şi tele către Ion Pas, preşedintele Co
lor a fost deschisă de elevii a- a trecut o mişcare a întregului
Mareşalul a subliniat marea cademiilor miiitare de in?mtefie, na, pentru unitatea de nezdrun 1956 Anglia producea pe cap de viziune din Republica Populară mitetului de radio şi televiziune
primejdie pe care o prezintă de artilerie, de geniu, etc< — cinat a popoarelor din ţările
pentru cauza păcii zborurile a- floarea şi mîndria forţelor, ar locuitor cu 14 kg mai mult de- Romină şi Comitetul pentru din R.P. Romină, şi W. Sokor*
vioanelor americane încărcate
mate sovietice. cît Cehoslovacia. In ce priveş chestiunile radioului şi televi ski, preşedintele Comitetului
ziunii din R.P. Polonă. Conven
te producţia de ciment pe cap ţia încheiată pe termen de doi pentru chestiunile radioului şi
de locuitor, Cehoslovacia se a- ani prevede lărgirea colaborării
propie de S.U.A., unde anul tre dintre radioul şi televiziunea televiziunii din R.P. Polonă.
La semnarea convenţiei a fost
cut s-au produs 291 kg. pe cap romină şi polonă, schimb de ex
de faţă tov. Marin Flnrca lones-
de locuitor. perienţă, de informaţii şi docu- cu, ambasadorul R. P. Romîne
- ............. .— ..... ......Qg la Varşovia.
popor pentru îmbunătăţirea sti socialiste, pentru pace in lumea Cu • prilejul semnării conven
lului în muncă, lupta împotriva întreagă.
cu bombe cu hidrogen în direc Coloanele elevilor academiilor elementelor de dreapta şi a rea Num ărul şomerilor americani ţiei, preşedintele W. Sokorski a
ţia frontierelor U.R.S.S. Odată militare au fost urmate de ma lizat măreţe victorii pe frontu La demonstraţia din Pekin continuă să crească oferit în cinstea oaspeţilor ro-
cu protestul împotriva unor a- rinari, grăniceri şi de cei mai ti rile politic şi ideologic, a des care a durat peste trei ore au mîni un dejun.
semenea procedee de intimidare, neri participanţi la paradă — e- făşurat o mişcare amplă pen- participat peste 500.000 de per NEW YORK (Agerpres). — pozitelor ca măsură necesară
a declarat mareşalul, noi trebuie levi ai şcolilor „Suvorov” şi soane. ----- oOo----- -
să luăm toate măsurile pentru „Nahimojv”. Au defilat apoi tru
a ne spori vigilenţa şi a fi gata pele motorizate ale diviziei „Ta Deschiderea sesiunii
să respingem aceste ameninţări. man”, care s-a acoperit de glo R. P. Polonă După cum anunţă agenţia Fran pentru intensificarea activităţii comisiei de statistică
ce Presse, statisticile care vor economice, în timp ce preşedin 0. N. U.
Mareşalul Malinovski a spus rie în luptele Marelui Război VARŞOVIA 2 (Agerpres) — ternaţionale a oamenilor muncii fi publicate peste 15 zile vor a- tele Eisenhower a afirmat că
că U.R.S.S. întîmpină sărbătoa pentru Apărarea Patriei, unităţi PAP transmite: Oamenii mun- — 1 Mai.
rea de 1 Mai in plină înflorire de paraşutişti, tancurile renumi cii din Polonia populară au săr După intonarea Internaţio răta fără îndoială că numărul „perioada cea mai gravă” a de NEW YORK (Agerpres)'. '
a forţelor creatoare, cu un nou bătorit în mod festiv ziua soli nalei a început demonstraţia şomerilor din S.U.A. a crescut presiunii a trecut şi se opune La 28 aprilie a.c. s-a deschis
şi puternic avînt. Poporul so tei divizii Cantemir care au eli- darităţii internaţionale a clasei festivă a oamenilor muncii. De cu încă 100.000 in luna apri’te din ce în ce mai mult unei re la New York cea de-a zecea se
vietic, strîns unit în jurul Parti berat de sub jugul imperialist muncitoare — 1 Mai. Străzile monstraţia de 1 Mai a fost des — lună în care numărul şome duceri a impozitelor. siune a Comisiei de statistica
dului Comunist, rezolvă în mod şi pieţele Varşoviei au îmbră chisă de veteranii mişcării mun rilor scade ‘ deobicei cu 10 la a O.N.U.
practic principala sa sarcină e- Polonia şi Cehoslovacia, artile cat haina de sărbătoare. De citoreşti poloneze. sută. In acest sens trebuie subli Sesiunea a ales preşedinte pe
conomică — de a ajunge din ria motorizată, tunuri autopro monstraţia de 1 Aîai a oameni niată poziţia influentului ziar delegatul Noii Zeelande, Woot,
urmă şi a întrece cele mai dez pulsate, tunuri de diferite cali lor muncii din Capitala Polo Puternica manifestaţie a oa In legătură cu aceasta preşe „New York Times“, pină în pre iar vicepreşedinte — la propu
voltate ţări capitaliste în ceea bre, pînă la cele mai puternice, niei a avut loc în piaţa Pala menilor muncii din Capitala dintele centralei sindicale AFL- zent susţinătorul unei politici de nerea delegatului U.R.S.S., sus
ce priveşte producţia pe cap de pe roţi şi pe şenile, tunuri cu tului Culturii şi Ştiinţei. poloneză a durat cîteva ore. CIO, Meany, şi-a exprimat certi „aşteptare” în problema decli ţinută de delegatul S.U.A. pc
Poporul polonez şi-a demons tudinea că numai un miracol nului economic, ca şi a Came delegatul R.P.R. M. Levente.
locuitor. reacţie, asemănătoare cu renu La ora zece, la tribuna cen trat devotamentul faţă de idei poate împiedica creşterea numă rei de Comerţ a S.U.A. şi a u- Raportor al sesiunii a fost a ies
China populară şi celelalte mitele tunuri „Katiuşa” care trală, au urcat W. Gomulka, le internaţionalismului proletar, rului şomerilor din S.U.A. Ia nor importante instituie econo delegatul Irlandei.
s-au acoperit de glorie în tim prim-secretar al C. C. al faţă de unitatea ţărilor lagăru 6 milioane pînă în luna iunie. mice, care se pronunţă acum şi
ţări ale lagărului socialist pă pul Marelui Război pentru Apă P.M.U.P., A. Zawadski, preşe lui socialist, botărîrea sa de a ele insistent în favoarea redu LOTO CENTRAL
şesc cu încredere pe calea con rarea Patriei, tunuri auiopropul- dintele Consiliului de Stat al merge şi în viitor pe calea con înrăutăţirea situaţiei şomaju cerii impozitelor.
sate pe şenile. R. P. Polone, J. Cyrankiewicz, struirii socialismului in Polonia lui, arată France Presse. va a- La tragerea Loto Central din
preşedintele Consiliului de AAi- populară. vea ca urmaie creşterea influen Politica economică a guvernu seara zilei de 2 mai 1958, au
Demonstraţia de 1Mai din Piaţa Roşie niştri, membri ai Biroului Poli ţei acelor cercuri din S.U.A. lui S.U.A. este aspru criticată fost extrase din urnă următoare
tic al C.C. al P.M.U.P., membri Demonstraţii festive de I Mai care cer o acţiune rapidă şi e- şi de sindicatele americane. Con le 9 numere:
După încheierea parăzii n-*Ui tale de colhoznicii din regiunea ai guvernului şi Consiliului de au avut loc de asemenea la nergică pentru a se împiedica siliul general al centralei AFL- 34, 10, 25, 20, 71, 72, 82, 48, 4.
tare, care a durat 40 de minute Moscovei ilustrează primele re Stat, oaspeţi străini, conducă Lodz, Poznan, Cracovia, Wro- extinderea crizei şi îl va pune pe CIO a adoptat o declaraţie în
fanfarele au anunţat începerea alizări ale colhozurilor şi sovhu torii delegaţiilor sindicale din claw şi alte oraşe din Polonia. preşedintele Eisenhower „într-o care arată că guvernul nu în Fond general de premii:
demonstraţiei din Piaţa Roşie a zurilor din U.R.S.S., care luptă Uniunea Sovietică, R.P. Chine situaţie destul de dificilă”. A- 1.653.64,2' lei.
reprezentanţilor oamenilor mun ca în anii viitori să ajungă Sta ză, Franţa, Cehoslovacia, R.D. ceste cercuri cer reducerea im* treprinde nimic pentru a opri
cii. Potrivit tradiţiei, demonstra tele Unite ale Americii în ceea Germană şi din alte ţări care
ţia a fost deschisă de moloci- ce priveşte producţia pe cap de au sosit pentru a participa la -®o- declinul economic din S.U.A.
clişti. Tinerii şi tinerele care au locuitor de lapte, unt şi carne. festivităţile de 1 Mai.
defilat în goana motocicletelor, Barca ac scama prezentata
Din rândurile tinerelului ră După intonarea imnului de
stat al R. P. Polone, W. Gomul ac tovărăşii cnivu stoica
purtau în mîini buchete de flori sună rîsele şi cîntece vesele.- De ka, a rostit o cuvintare adresată
— simbolul primăverii cea de filează studenţii din Moscova, participanţilor la festivităţile de
1 Mai.
a .41 primăvară a statului socia tinerii muncitori şi funcţionari, Preşedintele Consiliului de Miniştri cu privire
Socialismul înseamnă pace, a la vizita de prietenie în ţările Asiei
list. După motociclete pe întrea studenţii din ţările străine care spus Gomulka. Lupta' împotri DUMINICA 4 MAI 1958
ga lărgime a Pieţii Roşii au de studiază în instituţiile de învă va pregătirilor militare, lupta
pentru pace antrenează mase
filat cîteva mii de sportivi Ir: ţământ superior din Moscova iot, m ai' largi. Să întărim uni (Urmare din pag. 2-a) această călătorie cu convingerea pro SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
mers ei au executat cu precizie sau fac practică în întreprinde tatea tuturor statelor socialiste. fundă că. indiferent de orînduirea
şi graţie diverse exerciţii. Din-' rile. şi pe şantierele Capitalei. Să întărim alianţa dintre Po lor ţări şi ar constitui un amestec in lor socială, statele care promovează DEVA: Ciulinii Bărăganului; PE SEBEŞ: Trepte abrupte; ORAŞTIE:
Ire rândurile sportivilor apar co Cuvintele pace şi prietenie se lonia şi Uniunea Sovietică, prie . treburile lor interne. principiile coexistenţei paşnice, îşi TROŞANI : Ultima vrăjitoare j Scara Prologul; HAŢEG: Călătorie în tine
pii — în frunte cu cei mai mici pot citi, repetate de mii de on tenia .frăţească dintre poporul nutresc reciproc sentimente de res in sp irală; RARU MARE: Ultima în- reţe : ALBA IU LIA : Simfonia Lenin
polonez, poporul, sovietic şi po Alături de toate forţele iubitoare pect, sînt unite prin marea cauză tîlnire; ZLATNA:’ Legendă din Pole- gradului ; PETR1LA: Primul eşalon;
aproape pierduţi printre uriaşele în numeroase limbi, pe steagu poarele tuturor ţărilor socialis- de pace, noi ne pronunţăm cu hotă- comună a apărării păcii. Prietenia zia ) TE1UŞ : Cazul Rumeanţev; A HUNEDOARA: cinema „Maxim Gor-
rîre împotriva cursei înarmărilor, şi solidaritatea tot mai strînsă a ţă POLDU DE SU S: încotro?; LONEA: ki“ : Godzila ; SIMBRIA: Primăvara
buchete de flori. Tinerii locui rile şi pancartele purpurii. Îe. pentru încetarea imediată a expe rilor socialiste şi a ţărilor rtesocla- Căile dragostei; ILIA': Pasărea fur pe strada Zarecinaia.
. Referindu-se la situaţia inter rienţelor cu arme atomice şi cu hi fiste din Asia şi Africa devotate po tunii i BRAD: Legendă din Polezia;
tori ai Moscovei urcă la tribuna Noi şiruri de demonstranţi a- drogen, pentru interzicerea acestor liticii de colaborare şi înţelegere in
nă a ţării, W. Gomulka, a ară arme, pentru desfiinţarea blocurilor tre popoare, reprezintă o forţă imen
Mausoleului şi oieră fiori' con- par în Piaţa Roşie. Oamenii de tat că situaţia economică a Po militare şi lichidarea bazelor milita să în slujba păcii şi progresului ome
loniei, cil toate greutăţile, se re aflate pe teritorii străine, împo nirii. Vom face tot ce ne stă în pu
ducătorilor' partidului şi guver- ştiinţă sovietici sînt salutaţi de dezvoltă cu succes. Planul, eco triva „războiului rece" şi a politicii tinţă pentru a întări continuu aceas
nomiei naţionale este îndeplinii „de pe poziţii de forţă“, pentru dez tă forţă în interesul cauzei păcii, al
nului,M4 1 I 111 preşedintelui NasserI h I- i' A la tribune' cu deosebită căldură.I *i f f* 1 I *\« 1 i a a /\ i i ,1 A r v n a Ia i 4 k a a U 1 i i i* fi şi chiar depăşit. voltarea colaborării economice şi dezvoltării colaborării şi prieteniei SELECTIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
culturale între ţări şi popoare. In între popoare.
. ...Fanfarele intonează un vechi Ei ¦sînt acei care au lansat în.. W.‘ Gomulka şi-a încheiat cu cursul vizitei noastre prin ţările Programul 1: 6,00 Zi de odihnă cu I i : 7,00 Concert de dimineaţă; 8,00
Asiei ne-am putut convinge că ace In încheiere, exprim încă odată voie b u n ă ; 7,30 In slujba palrlei; 8,00 Solişti de muzică populară romîneas-
cântec revoluţionar „Păşiţi îna cosmos sateliţii artificiali ai vîntarea rostind cuvinte de sa leaşi năzuinţe animă şi popoarele guvernelor şi popoarelor din ţările Recreaţia m a re ; 8,20 Teatru la micro că j 9,45 Revista presei străin e; 9,55
lut în cinstea unităţii tuturor de sute de milioane de oameni din ce le-am vizitat mulţumirile noastre fon pentru copii; 10,00 De toate pen Muzică uşoară ; 10,50 Transmisiune din
inte tovarăşi”. Urmează coloane pămînlului, au construit spărgă larilor socialiste, in cinstea vic această imensă parie a lumii. ceie mai vii pentru primirea priete tru toţii' 11,00 Muzică distractivă; sala Ateneului, a concertului orches
nească ce ne-au făcut-o şi Ie tran 11,30 Revista presei > 11,45 Cu cînte- trei simfonice a Filarmonicii de Stat
le de ‘stegari. torul de gheaţă atomic, desfă Călătoria făcută pe continentul a- smit din parlea guvernului şi poporu cul şi jocul pe-ntinsul patriei; 13,15 „George Enescu“ j 14,15 Cîntă Fedy
siatic ne-a oferit o imagine şi mai lui roniin un călduros salut şi urări Muzică uşoară romîneascăj 14,30 Cu A rie; 15,15 Concert de estradă; 16,00
In Piaţa Roşie se revarsă în şoară cercetările cele mai valo c'ară a uriaşului proces de renaştere zîmbctul pe buze; 16,30 Jurnalul sate Vorbeşte M oscova; 19,00 Concert de
lo r; 18,15 Drumeţii veseli j 18,45 Me muzică populară romînească: 20.20
zece şiruri de coloane locţiitorii roase în domeniul fizicei, chi lodii populare romîneşti; 19,05 Teatru Muzică de d a n s ; 20,50 Pagini de sa
U microfon : „Gîlcevile din Chioggia“ tiră şi um or; 21,05 Album de roman
Moscovei. Deasupra mării de ca miei, geologiei, biologiei. De — adaptare radiofonică după comedia ţe ; 22,05 Muzică de dans.
lui Garlo Goldoni; 20,50 Muzică de
pete flutură drapele, se văd por monstranţii - poartă . o uriaşă, Buletine de ştiri: 6,30; 13,00; 19,00;
trete'ale conducătorilor partidu machetă a atomului. Dintr-odata.
lui şi •guvernului,- buchete de atomul se deschide şi din el îşi
flori, ' pancarte pe care sint ia zborul un porumbel alb ca
setise cifre oglindind succesele zăpada. In acelaşi moment .se
poporului sovietic. Defilează înalţă spre cer mii de porumbei
glorioşii muncitori ai întreprin albi.
derilor din Moscova. Deasupra rîndurilor se înalţă toriei cauzei păcii şi socialis a popoarelor Orientului, înregistrat de noi succese în lupta pentru pace d a n s; 22,30 Cîntece de dragoste şi 22,00; 23,52 (programul I), 7,50; 14,00;
Cifrele de pe pancartele pur- pancarte purpurii cu următoare- mului, în cinstea sărbătorii in- in anii postbelici. Ne-am întors din şi progres jocuri populare romîneşti. Programul 20,00 j 23,00 (programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Alarlic nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa p ă în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „I M ai" — DEVA.