Page 40 - 1958-05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1059

« R S R aB rsaaa aszsk isbobssobb! Pe nt ru î m b u n ă t ă ţ i r e a

•ţ>•9*•f;¦#••#••<>- •V'•••• dsfuzări«i9 la sate
*

INATURA se SUPUNE!

‘ OMULUI

(Urmare din oag. l-a) La Poiana, pe Valea Cheii, ¦ ¦¦ Eşţe l?ine coposcută importanţa * consultare în întocmirea comen­ pundere s-a petrecut la Sarmi­

f ml . ,uri,aş .a.l. dea.l.u.lui. Aicfuivroiar aMpelodre se va izbi de piep-1 * cerţii in slujba îmbogăţirii cunoştin- > zilor, colective cu care studiază zegetusa. De la Haţeg, telefo­
bbuulleettiinneellee iinnffoorrmmaattiivvee ttrriimmişisie de nic, gestionarul a fost anunţat

1 lucra pma toamna. Vor cira ,m )emU . ¦ ţeior şi a educării.maselor largi de ] bazele raionale de librării şi ru- de sosirea controlului şi i ş-i

, peşte 1.500 m.c.de piatră m-npe ai je — t ¦oameni ai muncii de la oraşe şi s a -‘ţ bricile ,,cărţi noi“ pe care le sus- impus organizarea imediată a

tru bara,ele care şe construiesc Pe ^ CaW wj L , ^ ‘ ¦ te, In scopul îmbunătăţirii sisţemu? ] ţin presa centrală şi regională. unei expoziţii- Pe tejghea au a-

f m calea forea/i/o.- °i/orop<. bamju, m ie pejfe ^ p lui de difuzare a cărţii la sate, re- In acest fel, în stocul lor părut cinci cărţi. Trei dintre ele
f ¦ dacţia ziarului „Drumul socialis-J intră publicaţii interesante şi de purtau numărul de ordine al
< Furia valurilor va fi la care iscusinţa inginerului « mului", în colaborare cu C.L.D.C. ¦ actualitate, publicaţii ce intere­ bibliotecilor de unde au fost îm­
¦ Deva a întreprins un raid anchetă * sează îndeaproape pe locuitorii prumutate- In timpul controlul
I stăvilită Vasile Bozenţan şi tndemîna- •i la cooperativele şi filialele aces- ¦ lui, în cooperativă a intrat un
rea echipei de zidari condusă \ satelor noastre. ţăran care s-a bucurat văzînd
f* cărţile şi a vrut să cumpere una
De patru ani grupul de san- de ^riza Andrei s-au împletit j r . •.m ă •' tora din raioanele Haţeg, Alba şi • Cum trebuie să ne din ele. încurcătura n-a mai pu­
aprovizionăm? tut fi evitată ; cărţile nu se pu­
i tiere C.T.A.D. din Alba Iulia inir-° nmncă dirzâ şi creatoare, j ¦»Sebeş. ţ teau vinde deoarece nu erau ale
t Am afirmat mai sus că nu cooperativei. Şi, încă o proble­
munceşte pentru a stăvili furia Fiecare pîrîu torenţial a de- i ¦ Iată mal jos constatările noastre. * mă, legată de celelalte pe care
« le-am urmărit. Este vorba de a-
i apelor. In 4 ani s-a construit venit un şantier. Bubuiturile * •«««««*¦ provizionarea satelor cu artico­
La sfîrşitul săptămânii trecute, amatorii de volei au putut) le de papetarie; caiete, blocuri
i numai pe aceste văi, mai mult dinamitei au răsunat în hăuri,] urmări: o vie întrecere, faza de zonă a campionatelor de oo-/ Unde există preocupare este suficient a procura doar de desen, liniare, creioane, vo­
decît s-a construit în 40 de ani vestind bucuria muncii, bucu- î lei şcolare pe anul 1958. Echipele participante din Deva, Si-\ cărţi ci că e necesar şi indicat cabulare, comp ase, peniţe, etc.
« ghişoara şi Miercurea Ciuc au oferit un frumos spectacol vo-/ Datorită acestei neglijenţe, mul­
I leibalistic. te şcoli de la sate întîmpină
i sub vechile regimuri în toată ria vieţii. Lumea, aici priveşte\ greutăţi în buna desfăşurare a
IN C LIŞE U : aspect de la meciul dintre Sighişoara şi) ca ele să fie expuse, prezentate procesului de învăţămînt, rărnî-
i Ţara Moţilor. aceste lucrări cu încredere şir In munca de control efectuată şi popularizate pentru a fi cu­ nînd să se descurce cum ştiu şi
îMiercurea Ciuc. Jucătoarea Judith Kohn, de la Ciiic, boxează\ s-a constatat că la unele coope­ noscute de lumea satelor. Cum cum pot.
T Sarcina de corecţie a toren- admiraţie, minge puternică. rative ca Baru Mare şi Pui din se pot face acestea ? Prin orga­
*i ţilor şi de ameliorare a tere­ raionul Haţeg, Miercurea, raio­ nizarea de conferinţe la cămine­ Cine poartă vina ?
ftr Mina omului schimbă nul Sebeş, Vinţu de Jos şi Te- le culturale, cu ocazia serilor şi
6 nurilor degradate este pe pun­ natura iuş raionul Alba, există un in­ şezătorilor literare, prin prezen­ Mai sus s-a făcut afirmaţ'a
ctul de a fi îndeplinită pe Va­ tarea cărţilor în cadrul cercuri­ că vina principală a defectuoa­
teres deosebit în vederea asigu­ lor de citit, a cercurilor agro­ sei aprovizionări cu cărţi apar­
i lea Ampoiului. Munca a fost r ., .„ . _ . ; rării unui sortiment bogat de zootehnice, anunţuri la staţiile ţine uniunilor raionale coopera­
Í migăloasă si grea. Dar, greu- Comunistul Traian Teodores- \ cărţi. La aceste unităţi, gestiona­ de radioficare, prezentări la ga­ tiste- Afirmaţia o mai putem e-
II TORCATOAREAU rii au primit cu simţ de răspun­ zetele de perete săteşti, colţuri xemplifica prin măsurile greşite
? tâtile au oţelit oamenii. ?“ y m0{ din Valeua. Ampoiului^ dere importanţa difuzării cărţii ale cărţii, amenajate in coope­ întreprinse în urmă cu doi ani,
ff la sate în general şi în special rative, panouri cu cărţi, etc. cînd publicaţiile în vînzare tre­
'Zeci de maiştri si sute de m fruntea unei brigăzi d e z e - j buiau triate. Fără nici un dis-
a cărţilor agro-zootehnice care Pentru a face faţă „cît de cît“ cernămînt, uniunile au dispus
i muncitori, intr-un efort comun, f muncitori, a dat şantiere- * Acum ciţiva ani mi-a fost comunei Bozeş să-şi munceas- interesează în mod deosebit pe unele cooperative au adus de clar cooperativelor să centrali­
i dat să cunosc pe Maria „Tor- că petecele de pământ şi nu adu­ la centrele raionale de librării zeze la raioane toate cărţile afla--
i au construit pînă acum peste lor f eci de mu de m.c piatră] c ă to a rei cum îi spun oamenii naşe mare lucru in toamnă. Vă- ţărănimea satelor noastre- te în stoc. Ele au fost adunate
20.000 m.'c. baraje zidite din Pe.nt™ ] ceste l“c[ ă n - Et sţ n t \ din Geoagiu. La o adunare, să- zuse ea roadele strînse de gos- Cu ocazia săptămînii cărţii şi aruncate în poduri, de-a val­
piatră si ciment, în afară de mindrt că au putut smmge stm-J tenii din Geoagiu s-au hotărit ma, chiar pînă astăzi aceste
l să pună temeliile unei gospodă­ podărie, dar înghiţi in sec şi agro-zootehnice, ce a fost orga­ cărţi zac în podul U.R.C.C-ului
f4 alte mii de m.c. zidărie uscată. c! lor. a.cî astă cantltate unasă\ rii colective şi au chemat-o şi tăcu. din Haţeg şi în podul U.R.C.C-
Cine va trece pe pirîul Cin- pe ea. ului din Sebeş. Desigur că nu
e Fia ra\ . î Protectorul ei — Haram — mai sînt în starea de la început
* chii, un afluent torenţial al Tractorişti ca Ştefan Fede- Avea ea, Maria Torcătoarea, din „haram“ făcuse avere şi la ci, un procent de 50% sînt de
! ceva pămint. Nu mult, parte din „haram“ l-au dus fărădelegile gradate.
î Văii Arieşului, va fi impresio- ¦j Nicolae Bondea, Ion Şer- j el îl pierduse după ce Ilie, so­ lui. In clădirea lui, îşi are acum nizată în acest an, la cooperati­
nat. de măreţia unui baraj cit ^an $ alţii, au făcut: să răsu- ţ ţul ei, murise pe front. Ca şi sediul gospodăria colectivă. Tot Pe lingă munca rodnică des­
altor oameni din sat, o parte din aici a luat fiinţă căminul de zi ve ca „Plugarul“, din Vinţu- de făşurată de unele cooperative
? o cetate. Acest zăgaz uriaş, din nŢ pentru prima oară în mun- » pămint îl înghiţise burcluhăno- unde stau şi-şi petrec ziua co­ din raioanele Haţeg, Alba şî
ó?> sul Matei Haram. Pâmîntul ce-i piii colectiviştilor. Jos, „9 Mai“ din Teiuş, la co­ Sebeş, în multe unităţi coopera­
í piatră şi beton, cu un volum Apuseni, huruitul de tractor. î mai rămăsese Măriei era tare - RAID - tiste problema este neglijată
de peste 1.400 m.c. este opera Fiatra şi cimentul au fost că-ţ răzleţit şi-i vena peste mină Măriei îi venise ca vecină er operativele din Miercurea şi al­ încă în mod nepermis. Se impu­
să ducă pe el o furcă de gunoi. ducatoarea de la cămin. De cum tele, s-au organizat expoziţii, ne de urgenţă ca munca coope­
{ echipelor de zidari fruntaşi, rcEe z i de zi de aceşti harnici« a întîlnit-o pe Maria, educatoa­ raţiei în difuzarea cărţii să fie
| conduse de Simian Bater si tractorişti pe drumuri ce oa- * Numai că, vorba aceea, „fu­ rea nu mai avea linişte. Se gîn- ştanduri, vitrine cu cărţi şi cu analizată cu seriozitate de către
dea cum să facă pe Maria Tor­ coperte false. La aceste coopera­ stocuri mici de cărţi pe care a- Uniunea regională a cooperati­
i Ştefan Moritz. Timp de O luni menii le părăsiseră de mult \ ge omul de norocul lui". Maria cătoarea să înţeleagă rostul co­ tive a fost folosită o serie Întrea­ poi le-au păstrat în magazie velor- In urma acestei analize
I Torcătoarea, nici n-a vrut să au­ lectivei. şi s-o hotărască să se gă de mijloace de agitaţie în sau sub tejghea. Sortimentul a- să se treacă apoi de îndată la
I de zile, oamenii au muncit cu Ein cauza condiţiilor neinchi- , dă vorbele celor din comitetul înscrie. A luat-o in fel şi chip,
? dragoste, cioplind si asezînd jurul cărţilor agricole pe care chiziţionat este sărăcăcios şi organizarea muncii.
fiecare piatră. Acest uriaş de PuE de gi ele. r cooperativele le achiziţionaseră ales la întîmplare. Putem cita
1ractoarele, pe şenile au dat î La toate cooperativele e ne­
din timp în vederea acestui eve­ cooperativa din Bretea Strei
f piatră este şi mîndria ing. aici rezultate excelente. Şoferi \ cesar să se creeze secţii de libră­
| Borsi Erich, care a condus lu­ plini de entuziasm tineresc, » niment. Astfel ele au putut pune care are doar şapte titluri de
ca : Bera Vasile, Popa Visalon, ?
crarea. la dispoziţia ţăranilor ultimele ' cărţi şi filiala din Livadia care
Pe pirîul Remetea din Pri- Ucidă Mihai şi alţii, au apro-1 noutăţi agro-zootehnice editate are cca. 25. Nu sînt din păcate
saca Ampoiului, apa curge vizionat şantierele cu tot felul j pînă acum. Cazuri similare au unicele cazuri. Mai putem amin­
* de iniţiativă care-i cereau să se dar femeia nici nu voia s-o as­ fost descoperite în decursul rai­ ti în aceeaşi situaţie Clinicul,
acum domolită şi îmblînzită. de materiale. înscrie şi ea în G.A.C. culte.
Barajele dese şi puternice frî- Eforturile tuturor, unite c u ' dului şi la alte unităţi coopera­ Lancrămul şi filiala Cut.
neazâ furia apei, canalul făcut dirzenia şi voinţa de a învinge, » — Să mă mai socotesc şi să — Bine femeie — atunci de
din piatră cioplită — adevăra- au dus la îndeplinirea măreţu- r mai vorbesc şi cu Matei Ha­ ce le-ai spus celor din comitetul tiste. Prezentînd un stoc vechi,
ram. de iniţiativă că vrei să te mai
tă lucrare 'de artă — conduce lui angajament de a reda fru-j gîndeşti, să te hotărăşti 7 Motivări neîntemeiate menţinut cu anii în cooperativă,
— Bine femeio,. noi nu te o- nu ne-am achitat de sarcina di­
apa pe o pantă uşoară pînă in uiuseţea acestor locuri. ^ bligăm — i-a răspuns loan Du- — Ei, am zis şi eu aşa ca să
daş din comitetul de iniţiativă. scap de dînşii. fuzării cărţi- L.a Subcetate şi în
firul colector al Văii Ampoiu- Torenţii se imblînzesc, iar î Unele unităţi s-au speriat că toate filialele cooperativei „Ţara
Gospodăria s-a înfiinţat, iar Educatoarea a tăcut supăra­ vor trebui să achiziţioneze spre
lui. Tinerii ing. Ion Bana şi Mir- terenurile degradate prind din \ în toamnă membrii ei au strins vînzare o marfă „greu vandabi­ Haţegului“ cărţile nu au fest
de pe eîmp recolte cu mult mai tă. Mai tîrziu, intr-o bună zi, lă“ şi de aceea nu au trecut pe împrospătate de peste un an de
cea Cojocarii, n-au uitat emo- aou viaţă. ¦ mari decît ţăranii individuali. cînd porumbul era pe cimp nu­ la centrele raionale de librării zile. In aceeaşi situaţie se gă­
Maria Torcătoarea a bătut toată mai bun de cules, o luă pe Tor­ nici măcar să-şi cunoască cifre­ seşte şi cooperativa „Ulpia Tra-
ţiile prin care au trecut in tim- Mintea ageră, mina harnicăt vara dealurile pînă prin hotarul cătoarea şi-o chemă să meargă le de plan ce le revin. Acest ar­ iană“ din Sarmizegetusa cu fi­
împreună să vadă' porumbul gument" fals '"’'Cure se "vîntură lialele ei. Cu stocul de cărţi ne­
pul realizării acestor lucrări, şi munca dîrză a oamenilor de j încă şi la U-R.C.C. Sebeş nu împrospătat de mult a fost gă­
are ce căuta în sistemul coope­ sită şi cooperativa filială dm
de care se leagă din plin şi nu- azi, înving cu succes capricii- * ratist. A ne posta pe această
poziţie înseamnă a nu avea în­ Oarda de Jos, Ungurei, Săscior,
mele maistrului. Nicola Remus. le naturii. • O*-«1#»1»1#« *t Şugag şi Ludoş.
•ai•.a •-o» .-fi••«••«•¦o*•»< »o*•••«¦' •«••«•» *

-©»9©- _____ ____ _______, gospodăriei,
—Uite ce e, dacă spui că

Mica mecanizare la Atelierele porumbul dumitale e mai bun
decît al colectiviştilor, eu nu

— C, F. R. Simeria. S iS F - mai zic nimic. credere în dorinţa fierbinte a Superficialitate rii, să se defalce cifrele de plan
maselor de a-şi ridica nivelul pe cooperative şi filiale şi să se
Reducerea efortului fizic al deosebit din partea fierarilor. sfnt de remarcat următoarele Femeia nu mai avu încotro cunoştinţelor, înseamnă necon- Săptămîna cărţii agro-zooteh­ urmărească îndeaproape felul
muncitorilor este unul din ele­ Problema aceasta este azi rezol­ lucrări din contractul colectiv : şi plecă a doua zi in zori cu e- tribuire la marea operă de ridi­ nice n-a fost pregătită şi orga­ cum se aprovizionează coopera­
mentele cele mai eficace pentru vată datorită construirii cu mij­ construirea şi punerea în funcţie ducatoarea pe perimetrul gospo­ care a satelor. Este cazul coope­ nizată cum trebuia. In raionul tivele. In jurul cooperativelor să
sporirea productivităţii muncii, loace proprii ale unităţii a unei a două poduri rulante in noua dărişi. Ştiuleţii gospodăriei, cit rativei" din Sarmizegetusa, Rîul Sebeş (vorbim de unităţile cu­ se creeze colective puternice si
mina, atîrnau grei, numai buni de Mori şi Bretea Streiului, care prinse în traseul parcurs de să se ţină o strîmsă legătură cu
de cules. Cîte 2—3 şi chiar 4 în ultimele trei luni de zile, nu raid), doar la Miercurea s-a
pe un strujan. Femeia îi privea
pentru calitatea producţiei, pen­ au vizitat librăria. Cifra de plan ştiut de ea şi s-a oganizat. Lip­
tru securitatea muncii. Se poa­ macarale pivotante, omului rie- hală de vagoane. Punerea in şi nu-i venea să creadă. Educa­ ce revine fiecărei cooperative sa nu este numai a unităţilor organele politice, culturale şi de
te vorbi despre reducerea efortu­ rămînîndu-i altceva de făcut de- funcţiune a acestor poduri ru­ este minimă şi cooperativele mai mici sau mai mari de la stat din localitate, şi în specia!
lui fizic numai în legătură cu cit s-o manevreze Ia locul do­ lante va asigura rapiditatea ri­ toarea zîmbea. care s-au preocupat de proble­ sate, ci şi a uniunilor raionale, cu librăriile raionale comitetele
mica mecanizare, cu mecaniza­ rit. Macaraua pivot antă de la dicării vagoanelor şi lansării lor Maria Torcătoarea, plecă in­ ma cărţii şi-au depăşit planul care nu s-au îngrijit de trans­ raionale de partid, au datoria să
rea şi automatizarea procesului rampa de materiale a depozitu­ pe osii, va elimina inconve­ întreit şi chiar încincit. Intervi­ miterea la timp a dispoziţiilor- îndrumeze şi să controleze în­
de producţie. lui central rezolvă problema re­ nientele pe care le prezintă ac­ tr-un tîrziu îngîndurată. Pînă ne aici însă un alt factor : ce In acest fel, cooperativa din deaproape cum se desfăşoară
ducerii efortului fizic şi a teh­ tuala metodă de ridicare şi pre­ cărţi vom duce la sate şi cum Alba Iulia şi filialele e i : Fenş. această muncă.
La' Atelierele C.F.R. Simeria nicii securităţii ia operaţiunile zintă o securitate deplină în tim­ în sat n-a schimbat cu educa­ le vom prezenta. De realizarea Grieău, Mihalţ, etc., nu s-au
este actuală mica mecanizare. descărcare a vagoanelor sau de pul ridicării şi lansării vagoa­ acestui deziderat depinde suc­ putut aproviziona la timp, cu C. SOARE
încărcare a materialelor nece­ nelor. toarea nici două vorbe, dar a- cesul în muncă- Cooperativele cărţi şi nu au putut organiza
Aceasta constituie o preocupare sare şantierului. fruntaşe în această acţiune ca acţiunea. PAUL SZOCZ Direct. C.L.D.C. Deva
a conducerii atelierelor şi a co­ Arii enumerat doar cîteva din junsă acasă, femeia îşi scrise
mitetului de întreprindere. Ne M'onoraiulul electric de la ro- multele lucrări de mecanizare Baru Mare, Pui, Sîntimbru, Un aspect deosebit pentru LEON1D STRATULAT — îndrumător
putem convinge dp acest lucru tăria de locomotive permite realizate la Atelierele C.F.R. Si­ cererea de primire în gospodă­ Teiuş, etc., folosesc metoda alcă­ care cei ce i-au dat naştere me­
dacă răsfoim filele contractului transportarea şi fixarea roţilor meria şi în special dintre cele tuirii de colective lărgite pentru rită să fie serios traşi la răs­ regional C.L.D.C.
colectiv sau a dării de seamă de locomotivă pe strungul de mai recente, pentru a scoate în rie. Se lămurise şi Maria Torcă­
VIRGIL TURDEANU - îndrumălor
toarea care trăise din torsul cu
regional C.L.D.C.
ziua pe la bogătaşi. Azi a de­

venit şi ea femeie stăpînă şi

liberă. Înv. CAMIL BACRAU

corespondent

asupra îndeplinirii acestuia pe roţi, fără a cere nici un efort evidenţă preocuparea ce există
anul 1957.
fizic din partea strungarului, re- in această direcţie, fapt ce duce
Reparaţiile utilajului atelieru­ ducînd totodată şi timpul de lu­ Ia îmbunătăţirea condiţiilor de
lui presupun schimbarea pozi­ cru.
ţiei în spaţiu a anumitor piese Din prevederile pe anul !958 muncă. Un colectivist şi cu nevastă-mea. Propuneţi-i

M. TONTICI acuma să iasă din colectivă...
. . . Nici cu cei zece cai ai gospo­
voluminoase, grele. Aceasta

constituia una din greutăţile dăriei noastre nu veţi reuşi s-o

principale ale colectivului Me­ — ¦Anii mei de trudă au în­ alegeam aproape cu nimic — fost de acord cu măsura lua­ clintiţi din hotărîrea ei de a

canicului şef. Meseriaşi cu o ceput. tovarăşe, chiar aci, la continuă cu povestirea colec­ tă. Rezultatul a fost acela că rămîne pe mai departe cu co­
înaltă calificare trebuiau să iro­ curtea „măresei“ din Bretea tivistul. Din cele cîteva sute m-au dat afară din slujbă. Aşa lectiviştii. Păi cum. să ne gîn-
sească timp şi efort fizic pentru Mureşană, aci pe locul ăsta de lei pe an, o parte o dă­ am ajuns din nou încărcător
deplasarea pieselor. unde avem acum gospodăria deam părinţilor, că aveau ca­ de vagoane la cariera din dim de plecare cînd în 1955
ne-am făcut o casă nouă cu
Azi, problema este rezolvată două camere, bucătărie, căma­

prin realizarea unor măsuri din noastră colectivă. „Măreasa“ să grea — cinci inşi la 3 iu- Brănişca. ră, cînd avem difuzor in casă,

contractul colectiv pe anul 1957: era boeroaica din satul nostru găre. Ce mai păstram nu-mi Rînduielile cu colectiva porc gras la cocină, păsări, ca
macaraua monoşină la partida şi eu mi-am început copilăria, ajungeau nici pentru ţigări. le-am studiat şi frămîntat a- duiumul. In vara asta m-aş
de reparaţii utilaj. La fierăria păzindu-i puzderiile de purcei. Mi-am încercat norocul ani de casă. Făcui rost de un statut. apuca şi de grajd că de. am
sectorului de locomotive se for­ Hei, hei,... ce zile, tovarăşe. zile şi pe la cariera din Bră- L-am învăţat pe de rost. Hai dreptul şi la o vacă... Mi-s
jează piese grele de locomotivă dragi cei doi copii, mi-e dragă

cu liniare de ghid şi altele. Cu uri codru de mămăligă în riişca. In armată, ca ajutor de tu Neţi, să ne înscriem şi noi colectiva. Haideţi in grajd să

Introducerea piesei brute în straită şi. cu biciuşca in mină, mecanic pe remorcherul „Cloş­ — îi zisei nev este-mi într-o zi. vă arăt cele două mînze —
cuptor, scoaterea şi deplasarea alergam cit era ziulica de ma­ ca", am ciupit cîte ceva din Să încercăm, poate ne-om pri­ crescute de noi în colectivă.
ei pînă la ciocanul mecanic, for­ re in jurul, godacilor „măresei“, tainele mecanicii. Aşa am a- copsi şi noi. Muierea, ca mu­
jarea propriu-zisă, erau opera­ să nu care cumva s-o apuce juns, după ce am terminat ar­ ierea... c-o fi rău, că nu se va — Mai spune-mi tovarăşe
ţiuni care cereau un efort fizic Gabor ce venituri, ai avut in

razna prin cele ogoare. mata ca mecanic la C.A.P.S.-ul alege nimic din toată treaba 1957 in urma muncii ?

| De curind la Petroşani s-a Aşa-şi începu depanarea a- din Baru Mare. Căram. cu ire- asta... şi cîte altele nu-mi spu­ — De venituri să vă spună
{ inaugurat unul dintre cele mintirilor losif Gabor din co­ nuţul lemne din creierul mun­ nea. Ne-am hotărit, totuşi şi socotitoarea noastră, că le are

mai mari şi moderne cluburi lectiva „II Iunie“. Aducerile ţilor. Treburile au-mers cum au ne-am înscris, de probă... Dar scrise pe toate la registru.

din ţară — Clubul U.R.U.M.P. aminte îi apăsau parcă şi a- mers pînă intr-o zi cînd mi să vedeţi drăcie, că pînă la L-am lăsat pe colectivistul
şi G.G.V.J. Ansamblul artis­ cum umerii, ca pe acele vre­ s-a înfundat. Un bolovan pră­ urmă, ascultînd ba de muiere, Gabor losif să înhame miaze­
tic al acestui club muri. de restrişte, de slugăr’e. vălit peste linia ferată a de­ ba de alţii, am depus cerere le frumoase şi, cu ajutorul so­
pregăteşte un specta­ raiat trenului. Cum nu primi­ de ieşire din colectivă. Tot ne­ cotitoarei, am. aflat şi cîştigul
Mult a mai slugărit în tine­ sem salariul cu patru luni în vasta a fost aceea care m-a de care mă interesasem: 1331
col de estradă pe ca­ reţea sa, colectivistul de astăzi:

Ore îl va prezenta în kg. grîu, 898 kg. cartofi, 88
toate localităţile miniere din pe la „măreasa", pe la nişte urină, conducătorul C.A.P.S.-u- sfătuit să retrag cererea. Am kg. orz, ceapă, brtnză, lină, 79
Valea Jiului. bogătani din Săuleşti, ba pe lui din Baru Mare îmi opri toţi ascultat-o, şi iată-ne că am ră­ kg. ţuică şi 2.645 lei. 1
la un cîrciumar din Dobra. bănuţii în contul reparaţiilor mas aci in familia asta mare
IN FOTO : O solistă inter­ unor vagoane avariate. N-am a colectiviştilor. Să discutaţi GH. LUPAN
— Din bruma de simbrie mă
pretând o arie populară.
Foto-text Agerpres.