Page 41 - 1958-05

Nr. 1059 mm* f DRUMUL 'SOCIALISMULUI Pdg; 3
«ppwwpţff

Consfătuirea secretarilor de cest al lucrărilor 'de construcţii. i n f o r m a ţ i i Respectarea proiectului
Printre acestea se numără urpiătoaielo; CORESPONDENŢII
intensificarea întrecerii socialiste în voluntari ne comunică de organizare a Suurărilor —
rîndul organizaţiilor de şantier şi între
U.T.M. organizaţiile de şantiere din cadru! Formaţia artistică ma­ chezăşia succesului
Trustului. ghiară din Aninoasa a
Prind viaţă hotărîrile Mihai Tuca.ciuc a contribuit în mare şi lucrurile care au fcş1 arătate. Pc prezentai de curînd in faţa O lucrare, Indiferent de na­ constructor slab, pregăteşte lu­
plenarei a Mi-a a C.C. măsură la obţinerea acestui succes im­ bună dreptate s-a puş însă întrebarea; Crearea, instruirea şi urmărirea bri­ publicului din localitate tura ei, Industrială sau socială, crarea 5 zile, spunind că în ce­
portant. Astăzi, 44 de brigăzi de tine­ există sau nu aseinenea cursuri i» găzilor de tinerel la locurile de muncă piesa „învăţătoarea", de fie că e furnal sau locuinţă, uzi­ lelalte 6 o va ridica. Insă ii tre­
pretenţioase care necesită calificare su­ Brandy Sandor. La specta­ nă sau spital, nu oferă odată buie nu 5, ci de multe ori 15,
ai U. T. M. ret aplică cu mare succes această ini­ mina Lupeni r Răspunsul l-a dat lot perioară şi unde termenele de dare în col, care s-a bucurat de terminată dedt aspectul, împre­
folosinţă a construcţiilor sînt scurte 1 ună cu toate detaliile sale, nu Drumurile de acces, instalaţii­
Zilele trecute a avut loc Ia Hune­ ţiativă. Sînt demne de evidenţiat bri­ tov. Cojocoru: — avem însă... luarea sectorului de reparaţii a utila­ un real succes, au luat vezi în ea decît fie furnalul, fie le electrice de forţă şi lumină,
jelor şl autocamioanelor sub patrona­ parte numeroşi tovarăşi locuinţa în sine. Şi, de prea alimentarea cu apă a şantieru­
doara consfătuirea secretarilor corni-; găzile de tineret conduse de comunişti Tov. Gojocaru nu a uitat să-şi facă jul tineretului în vederea asigurării la din Petroşani, Petrila, Lo- puţine ori, furat de ritmul trepi­ lui, ridicarea silozurilor de ci­
timp şi de calitate a reparaţiilor. nea şi Vulcan, care au so­ dant ai vieţii, te duce gîndul la ment a magaziilor de materiale,
tetelor U.T.M. din marile întreprinderi şi utemişti ca Franciso Bartha, Vasile autocritica. Mai mult, şi-a luat şi an ceea ce e încorporat în lucrare, a depozitelor de var şi combusti­
De asemenea, secţia de transporturi licitat artiştilor amatori la ce a fost înainte acolo, cum bil, amplasarea justă a liniilor de
ale regiunii noastre organiza'ă de Sidorov, Gheorghe Neagu, Panait Bo~ gajamentul. Ceri este- că dacă practjo Q. F. a fost luată sub patronaj de din Aninoasa să prezinte covil, a liniilor pentru macarale
către tineret cu scopul da a reduce spectacolul şi in localită­
Comitetul regional U.T.M. goş, Michiev Gheorghe şi alţii, care nu se va trece la instruirea responsa­ la maximum cheltuielile de locaţie. ţile lor.

Consfătuirea a avut drept scop ae a se situează în fruntea întrecerii socia­ bililor de brigăzi şj a posturilor ute- Gonstatîndu-se o mare risipă de M. CĂTĂLIN
materiale şi parţial construcţii de sla­
analiza diversele probleme şi laturi liste pentru mai mult cărbune. Alte tniste de control, atunci să nu ne bă calitate, în cadrul şantierului con­
strucţii 0 . M. ş-a creat o brigadă
din viaţa şi activitatea organizaţiilor trei noi brigăzi de tineret au luat mirăm că avem brigăzi sub plan sau de agitaţie care prin programele pre­
zentate a satirizat la timp aceste defi­
0.T.M, în lumina documentelor ple­ fiinţă de curînd în sectorul IV. Tîna- posturi utemiste inactive, cum sînt as­ cienţe, contribuind astfel la folosirea
raţională a materialelor de construcţii
narei a IlI-a a al U.T.M., con­ ra brigadă condusă de Kordo Efmerik tăzi cele din sectoarele III şi VIII şi la îmbunătăţirea calităţii construc­
ţiilor de locuinţe, precum şi la întă­
stituind în acelaşi timp şi un bogat a reuşit să depăşească sarcinile de ilo ţainei Lupeni. rirea disciplinei în producţie. s-a început, cum s-a făcut- etc., toate în aşa fel programate

plan. ijţţ» Ga urmare a acestor măsuri practice Atelierele G.F.R. Sime- Discuţia mult prea scurtă pur­ îneît să nu pună piedici lucră­
schimb de experienţă între marile co­ Prin faptul că la mina Petrila' măi G r i $ mai raare faţă de s-a reuşit ca întreprinderea să nu mai ría s-au mărit cu o nouă tată mai zilele trecute cu ingi­ rilor, sînt condiţii necesare bu­
plătească cheltuieli de locaţie, care hală de montat vagoane. nerul Ioan Raşcă, şeful serviciu­ nului mers al construcţiei pro»
mitete U.T.M. Au fost prezentate un există încă brigăzi de tineret sub plan, eerinţeie tineretului pînă în lunile trecute se ridicau la lui tehnolog al Trustului 4 priu-zise-
150.000 lei. In acelaşi timp economiile Aci s-au făcut instalaţii Construcţii din Hunedoara, a
număr de 11 referate pe diverse teme comitetul U.T.M. al minei a luat ca mă-- de materiale s-au concretizat prin ur­ moderne de încălzire, iar constituit pentru mine o revela­ Dacă în trecut aceste proiecte
mătoarele cifre: brigada de dulgheri în hala de cazangerie ma­ ţie, In fond, prea puţin am dis­ de organizare nu erau tocmai
care au scos în evidenţă felul cum sură de a repartiza la fiecare brigadă Plenara III-a a 0 .0 , al U.T.M. a a realizat în ultimele luni economii şinile au fost regrupate cutat de ce anume au făcut lu­ judicios întocmite — dovada o
de 18.947 lei, fierbetoniştii 19;5D0 lei, crătorii trustului Ia Hunedoara fac cele oîteva proiecte de orga­
au fost însuşite şi aplicate în viaţă cîte un inginer sau tehnician tînăr care trasat ca sarcină de mare răspundere zidarii tencuitcri 3. !42 lei. în ordinea cerută de pro­ nizare pe etape — începînd cu
cesul tehnologic.
documentele plenarei a III-a a <8.0: să ajute practic la rezolvarea unor de­ pentru organizaţiile U.T.M. de a re Pentru a lichida absenţele nemotivale
la lucru s-au Introdus brigăzile raid D. VLADISLAV
al U.T.M.; felul cum se face educarea ficienţe ce se manifestă în activitatea zolva cu grijă nevoile şi cerinţele tine­ care au avut scopul de a face control
în fiecare dimineaţă în grupurile soci­
politică şi patriotică a tineretului, pre-: acestora. • '•'•Şf*’1 retului. - ale, trijmiţfnd la lucrq tinerii care in :
tenţionau să absenteze nemotivat djn
cum şi activitatea organizaţiilor Pentru a asigura din belşug cadrele Astăzi, la Vulcan — fostul oraş al producţie. La educarea tineretului a
contribuit în foarte mare măsură în.-
D.T.M. în lupta pentru creşterea pro? de mineri necesari exploatării Petrila, şomerilor — există 4 căimine de tine,' văţămîntul politic U-T-M., precum şi
brigăzile de agitaţie constituite în
ducţiei, productivităţii muncii şi redu! comitetul U.T.M, prin .organizaţiile ret moderne, bine utilate. Aci locuiesc cadrul organizaţiei de bază U.T.M. în anii de la înfiinţare, ci mai anul acesta inginerii trustului
de la Trustul 4 Gonstrueţii.
cerea preţului de cost, disciplina în de bază U.T.M. din sectoare, a desfă­ sute de tineri mineri, ajutori mineri, mult despre felul în care încep s-au preocupat de la bun înce­
In concluzia consfătuirii, toy. Petru o lucrare, mai bine zis, cum put de această problemă. Ca cel
producţie, condiţiile de viaţă al tine­ şurat o temeinică muncă politică în vagonetari, lăcătuşi, etc. Pe lîngă că­ Lungu, secretar al Gcmitetului regio­ Femeile din oraşul Hu­ trebuie să înceapă. Cu alte cu­ mai convingător exemplu poate
nal U.T.M., a vorbit participanţilor nedoara s-au angajat să vinte a fost vorba despre pro­ fi amintit proiectul de organiza­
retului, eto. v rîndul tineretului îndrumîndu-1 spre mine, funcţionează două cantine unde despre sarcinile care stau în fata ccţV iectul de organizare al lucrări­ re al noului cvartal de blocuri
mitetelor U.T.M. din marile întreprin­ presteze voluntar 200 ore, lor. din cadrul grupului de şantier
Muncă concretă — şcoala de calificare. Ga rezultat prac­ tinerii iau o masă destul de consis­ deri în vederea îmbunătăţirii continue pentru amenajarea 'grădini­ nr- 1. O.M.
rezultate concrete tic, în 1957 au fost calificaţi un nu­ tentă. a muncii de organizaţie, pentru antre­ lor de zarzavat şi pentru De Ia bun început trebuie fă­
Comitetul U.T.M. de la mina Vulcan narea tineretului la realizarea sarcini­ a curăţa parcurile şi zo­
măr de 105 ajutori mineri şi 75 mi-' lor de producţie ridicarea productivi­ nele verzi.
neri. In prezent 150 tineri se află în a obţinut unele realizări în rezolvarea tăţii muncii şi reducerea preţului de
Referatul prezentat de tov. Irinoiu cursul de calificare în meseria de aju­ acestor sarcini, lucru ce a reieşit din cost al produselor. M. STOICA
loan, secretar al Somitetului Cf.T.M. tori mineri şi 66 tineri pentru mineri,’ referat şi din discuţiile purtate.
de la mina Petrila, a scos în eviden­ In cursul anului trecut, ppsţg 250 Ing. SERG1U IVANO’ cută distincţia între acest pro­ Fără a apela la proiectanţii
ţă efectele pozitive ale dezbaterii do­ In primul trimestru al acestui an aii EUGEN STRIKBERGER
cumentelor plenarei a III-a a G.(3, al absolvit cursul de calificare un număr tineri au fost trimişi la odihnă în sta­
U.T.M, în organizaţiile de bază de 50 mecanici pentru locomotivele ţiunile balneo-climaterice. Comitetul Rufăria copilului mic, din primul an In cadrul unei consfă­ iect şi proiectul anual de orga­ Institutului de proiectare din
U.T.M. din sectoare. electrice cu troleu şi acumulator. In U.T.M. a controlat felul cum se res de viafă este aceeaşi, indiferent dacă tuiri ce a avut loc la pre- nizare, care, printre altele, sta­ Bucureşti, un grup de ingineri
prezent urmează cursul de artificieri pectă prevederile codului muncii pri­ este un sugar — fetiţă sau băiat. Ma­ paraţia din Lupeni, briga­ bileşte pe un an necesarul de ai trustului au întocmit acest
„La dezbaterea docufnentelor — a un număr de 56 tovarăşi, şi alţi 56 vind munca în subteran a tinerilor ma este datoare de a se Îngriji îna­ da condusă de Dumitru materiale, forţă de muncă, uti­ proiect. In întocmirea lui s-a
spus vorbitorul — utemiştii din secto­ cursul pentru gazatori. Tot pe lîngă ce nu au împlinit vîrsta de 18 ani şi inte de naştere ca rufăria sugarului laje şi altele. ţinut seama atît de amplasarea
rul 1 II, IV, atelierul mecanic şi elec­ cursul de calificare urmează în pre­ scoaterea din schimbul de noapte, a să fie terminată la timp şi corespun­ Pascu a primit drapelul ce o va căpăta ansamblul noilor
tric, au fost foarte combativi şi au zent şi 20 tovarăşi pentru specializare tinerilor între vîrsta de 14-16 am, I14- zătoare viitorului copii. Obiceiul ce de brigadă fruntaşă pe Proiectul de organizare al lu ­ construcţii de pe platoul de la
venit cu o serie întreagă de propuneri în lucrările din puţurile de extracţie. înd în acest seps un.ele măsuri practi­ dăinuieşte încă de a nu-şl procura ru­ crărilor cuprinde lucrările de poalele Chlzidului, cît şi de cele
pentru îmbunătăţirea vieţii interne de făria necesară copilului aşteptat, ba­ întreprindere. organizare necesare execuţiei
organizaţie. Ei au criticat cu tărie con­ zat pe „superstiţii“, împiedică primirea
ducerile administrative ale sectoarelor noului născut în bune condiţii într-una B. CORNELIA
dg tineret pentru felul defectuos în din perioadele cele mai critice ale vie­
care au ajutat brigăzile de tineret la Gu toate aceste rezultate, din discu1 ce, de comun acord cu conducerea în­ ţii, în primele zile ale ei. De asemenea, lucrării de bază în cele mai mai economice soluţii. Supus
îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de ţiile purtate a reieşit că Comitetul treprinderii. Referatul prezenfat, pre­ orice mamă conştientă e bine să fie bune condiţiuni. Este un docu­ aprobării beneficiarului — com­
U.T.M. al minei Petrila putea să ob­ cum şi discuţiile purtate ap scos însă prevăzătoare, să-şi confecţioneze mini­ Pionierii şcolii din Văii- ment întocmit în vederea evită­ binatul siderurgic — proiectul
ţină rezultate şi mai însemnate, ţinînd la iveală că la Vulcan mai există încă mul de rufărie înaintea lupei a Vll-a şoara, bucurîndu-se de un rii neprevăzutului- Tov. Raşcă a fost înaintat la Bucureşti,
seama de posibilităţile ce există aici. serioase lipsuri. căci diferite surprize (ea placenta frumos succes la prezenta­ mi-a dat un exemplu foarte acceptat, cu excepţia liniei de
Comitetul U.T.M. nu desfăşoară o praevia, o boală infecţloasă acută, o rea piesei „Grupa viteji­ semnificativ: „un bun construc­ cojvil care a fost radiată.
cădere etc.), pot să producă naşterea tor — spunea dînsul — pregă­
plan. Un referat care nu s-a temeinică muncă politică şi de conţi­ înainte de termen şi cu atîţ mai mult lor“, au hotărît să prezin­ teşte o lucrare timp de 10 zile Părerea serviciului tehnolog,
încadrat în temă nut în rîndul tinerilor din cămin. Ac­ copilului născut e necesar să i se asjr te această piesă şi în ce­ justă de altfel, susţine necesita­
Ca rezultat al însuşirii şi aplicării tivitatea de club şi organizarea în gtire condiţii bune de îmbrăcăminte. lelalte sate ale comunei.
creatoare a sarcinilor ce izvorăsc dm De aceea mama îşi va pregăti din timp
următoarele: a) 4—5 cămăşuţe de E. POPA
documentele plenarei a III-a a @.0. Tov. Gheorghe Cojocaru, secretar ăl chip plăcut şi atractiv a timpului liber pinză moale cu mînecl. Recomandăm
ca ele să se încheie într-o parte pen­
al U.T.M., organizaţiile U.T.M., tinerii Comitetului IJ.T.M, de la mina L'upeni, si tinerilor din cămine, lasă de do-' şl o ridică în una singură; un tea absolută a acestei linii cu
tru a se evita nodurile la spatele co­
mineri, au înregistrat succese impor­ trebuia să ţină un referat despre cursu­ iii. Din această cauză unii tineri ea atît mai mult cu cît în o lună

tante. La începutul apului minerii Pe-' rile de pregătire tehnico-economică a ioan Margalit, Petru Enek şi alţii s au şi jumătate cel mult costul li­
niei poate fi amortizat. Economi­
trilei s-au angajat, ca pînă la f Mai responsabililor de brigăzi şi a postu­ dedat la beţii şi scandaluri provocînd sugarului citatea soluţiilor reiese şi din
faptul că drumurile de acces au
3.c. să dea peste plan 6.000 tone căr­ rilor utemiste de control. Spre marea în acelaşi tjmp o serie de stricăciuni fost executate din zgură de fur­
nal, baracamentele din margini
bune. Angajamentul a fost cu mult surprindere a participanţilor la ~con­ şi pagube în inventarul căminului, etc.

depăşit. Pînă la mijlocul lunii aprilie sfătuire, tov. Gojocaru a vorbit cu to ­ Faţă de aceşti tineri comitetul U.T.M, pilului î b) 4—5 pleptăraşe de bum­ Pentru a putea scoate copilul la Faptul că s-a ţinut cont de
bac, ce sînt mai largi decît căm ăşile; aer vom avea nevoie de următoarea hotărîrea trustului, de a nu se
ei au extras cantitatea de peste i 3.000 tul alte lucruri. A vorbit despre anga­ nu a luat poziţie hqtărîtă. c) 8—10 scutece pătrate, confecţionate îmbrăcăminte: două bonete, una-două permite atacarea lucrărilor pînă
din cearceafuri vechi, moi, avînd di­ jachete, (pieptăraşe de lînă, ciorapi
tone cărbune peste plan, din care 7.500 jamentele tinerilor de la mipa Lupeni, p iecare cămin îşi are comitetul său mensiunile 60/60 sau 80/80 cm. j d) de bumbac, una pereche botoşei de
4—5 scutece pătrate din barchet, mol­ lînă sau bumbac, mănuşi). Sugarului
tone au fost extrase numai de brigăzile despre rezultatele frumoase obţinute de coordonare ales din cei mai buni ton cu dimensiunile 75—90 cm .; e) 4 mai mare i se pot da pantaloni, vara
bucăţi molton pătrat cu laturile pe subţiri şl scurţi, iarna mai groşi (din
de tineret. Aplicarea iniţiativei lui pînă în prezent, etc. Sînt folositoare tineri. Aceste comitete însă nu au

fost instruite asupra sarcinilor ce le

stau în faţă ca organizatoare şi coor­

N a s u ri p e n tru în c h e ie r e a anului ş c o la r donatoare a tuturor activităţilor ce

Ţinînd seama de apropiata înche­ şcotare, etc. S-au dat de asemenea în-? trebuie desfăşurate în cămin. Recomandările lînă), care sînt combinaţi cu botoşei. la definitivarea lucrărilor de or­
iere a cursurilor, la şcoala medie nr. drumări cu privire la recapitularea Este timpul ca tov. Dumitru Albesctt, In anotimpul friguros, sugarul poate ganizare, a dus la aceea că în
1 Alba Iulia s-au luşt de pe acum materiei pe teme şi s-a insistat a- medicului fi învelit într-un sac cu glugă, special prezent desfăşurarea lucrărilor
unele măsuri pentru închiderea cu supra pregătirii examenelor de absol­ secretar al comitetului U.T.M., să ia confecţionat din molton, în care co­ propriu-zise marchează un ritm
succes a anului şcolar. Direcţiunea vire şi maturitate la clasele de sfîr- măsuri eficace de înlăturare a lipsu­ miiiiiiii pilul este introdus înfăşat. accelerat care depăşeşte preve­
şcolii, în colaborare cu comitetul sin­ şit de ciclu, a IV-a, VI l-a şi a Xl-a rilor existente, antrenînd în această derile din grafice.
dical a întocmit un plan de măsuri serală. A fost analizată în mod critio muncă întregul comitet U.T.M. pentru 45/45 cm. j f) una bucată 'pînză cau- Aşternutul de pat al sugarului este
şi activitatea de pregătire a elevilor a face cît mai plăcută odihna şi timpul ciuoată 30/30 cm., care se va aşeza format din trei cearceafuri, una pînză Totul pe acest şantier decurge
A A>. fr& i ?' ‘-a ana­ rămaşi în urmă sub forma consultaţii­ liber ni tinerilor mineri. între scutecul mare şi moltonul pătrat cauciucată care să acopere salteaua, în prezent în mod normal, lu­
lor individuale şi colective, a vizitării m ic.; g) 4—6 bucăţi scutece triunghiu­ una cuvertură de molton gros sau pla­ cru datorat în mare măsură jus­
lizat împreună cu conducerea U.T.M.- lor la domiciliu, a ascultării mal dese Lucrări de bună calitate lare 10/40 cm, tot din cearceafuri ve­ tei întocmiri a proiectului de or­
ului. După complectarea lui, în urma şi la timp chi moi ce vor absorbi urina şi care pumă, trei cearceafuri pentru cuver­ ganizare a lucrărilor, respectării
discuţiilor avute, planul a fost prelu­ se aşează între picioarele copilului. tură. acestui proiect, efectuării inte­
grale a lucrărilor prevăzute în
crat în consiliul pedagogic şi pus a acestora, precum şi modul în care Pentru a răspunde chemării partidu­ Pentru bata copilului vom procura Recomandăm a nu se întrebuinţa el.
două prosoape moi 1/1 m. şi cîţeva pantaloni impermeabili decît Î11 călă­
deja în aplicare. se efectuează pregătirea suplimentară lui de ă da patriei construcţii mai cîrpe noi pentru spiiţaM copilului în torie. De asemenea, pînză cauciucată A. J.
să nu fie de mari dimensiuni în care
Printre altele, s-au luat măsuri pen­ a fiilor de muncitori şi de ţărani în ve­ multe, mai bune şi mai ieftine, Gonii- să se înfăşoare total copilul căci el

tru justa planificare a tezelor, evita­ derea examenelor de absolvire şi ma­ tetul U.T.M. al Trustului 4 Gonstrucţ'i se va opări (intertrigo).

rea aglomerării elevilor cu răspunsuri turitate şi a concursurilor de admite­ din Hunedoara şi-a propus să ia o

şi extemporale în această perioadă, re în şcolile de tip superior la care serie de măsuri care să contribuie la

justa dozare a temelor pentru acasă, aceştia , intenţionează să se prezinte. antrenarea tineretului îp realizarea sar

a antrenării copiilor în acţiuni extra- Prof. LASCU TIT LIV1U cinilor de plan şi reducerea preţului baie (tifon). '>¦ Dr. M. TRIF <>000000000000000000 0 0 0 0 0

5 ANUNŢ I
O 5g
dus o îmbunătăţire a sistemului simulînd fel şi fel de boli, în s-au creat centre de documenta­
t i Omul, cel mai preţios capital” de ocrotire şi a asistenţei. De a- dauna marii mase cinstite de re, unde se găsesc cărţi şi re­ g Consiliul de conducere alo
ceea, in luna decembrie 1957, muncitori. viste de specialitate din întrea­
s-a trecut la o treaptă superioa­ ga lume, aşa că fiecare poate să ¦Uniunii raionale a coopera-©
ră a organizării ocrotirii şi a-' La fel s-a putut ajunge se ţină la curent cu toate pro­
sistenţei medicale. Aceasta pre­ ca să dispară protecţionismut gresele ştiinţei. ^tivelor de consum Sebeş, re-x
vede o mai bună deservire a care-1 practicau unii medici
populaţiei, mai aproape la locul — puţini la număr — fo­ Ministerul Sănătăţii, prin so­ ţgiunea Hunedoara, convoacăg
de muncă şi de locuinţele oame­ losind istituţia spitalicească cietatea ştiinţelor medicale, prin
Una dintre cele mai grele nimeni şi nu erau trataţi. As­ lui şi a partidului, care au luat nilor muncii şi iamliei lor şi mai drept mijloc de a-şi mări sfaturile ştiinţifice medicale, or­ ;membri delegaţi de a pârtiei-o
moşteniri lăsate de guvernele tăzi, institutul nostru de igienă problemele de sănătate publică calificată ca pînă acum. veniturile lor personale. Spre re­ ganizează întruniri cu caractere
burghezo-moşiereşti a fost si­ abia a putut descoperi vreo 80 in mîini ferme. Asistenţa me­ gretul nostru trebuie să recu­ ştiinţifice unde medicii comuni­ pa la conferinţa raională,’©
tuaţia sanitară dezastruoasă. bolnavi în întreaga ţară, intr-un dicală a devenit problemă de Descongestionarea policlinici­ noaştem că au existat suficien­ că şi altora experienţele lor, a-
an. stat, iar nivelul de trai, mate­ lor, prin scoaterea circumscrip­ te exemple cînd familiile bolna­ jutind prin aceasta la ridicarea !pentru ziua de 18 mai 1958$
Ţara noastră era renumită rial şi cultural s-a ridicat toarte ţiilor medicale şi plasarea lor vilor au trebuit să plătească su­ cadrelor medicale şi medii şi co­
prirj bogăţiile ei naturale, dar ea Pelagra, boala mizeriei, a a- mult în ultimii 10 ani. în mijlocul populaţiei pe care me de bani pentru a cîştiga bu­ munică observaţiile lor specifi­ !orele 9 dimineaţa, în sala Ca-g
era cunoscută in toată lumea şi limentaţiei lipsite de albumină, o deserveşte, este o sarcină de năvoinţa şi interesul mărit al ce locului de muncă. Boala a-
ca una din cele mai rămase in cu porumb stricat, se întindea Acestui fapt i se datoreşte că prim ordin şi este pe parcurs de medicului. Numărul cazurilor de pare şi se manifestă în multe ¦sei de Cultură „Mihail Sado-O
urmă pe plan sanitar. Mortali­ de la munte pînă adine in ves­ mortalitatea infantilă a scăzut executare, îndată ce este posibi­ acest fel a scăzut simţitor, iar cazuri potrivit mediului in care
tatea infantilă, îmbolnăvirile în titele grînări de la şes, proprie­ cu 65 la sută, iar în unele locuri lă mutarea lor cu ajutorul sta­ Ministerul Sănătăţii a luat şi stă sau lucrează cineva. De a- K veanu“ din Sebeş. g
masă ale populaţiei, bolile intec- tate a marilor moşii, aducătoa­ cu 85 la sută. Bolile cu extin­ tului popular. La circumscripţii va lua măsuri drastice contra ceea, lucrările ştiinţifice, obser­
ţioase, tuberculoza, sifilisul, ma­ re de venituri fabuloase, prin dere in masă au putut să fie, apare adevăratul medic al fa­ afaceriştilor ori unde ar ti şi vaţiile în legătură cu anumite 00000000000000000000000S
laria, pelagra, erau atît de în- exploatarea muncii acelora, care unele complect eradicate, (de miliei care va trebui să rezol­ orice poziţie ocupă. S-au simpli­ vătămări se axează pe probleme
spăimîntătoare că numai vigoa­ de cele mai multe ori nu aveau exemplu; tifosul exantematic), ve majoritatea problemelor de ficat iormele de prelungirea proprii, specifice regiunii noas­ INFORMAŢIE
rea biologică a poporului a pu­ ce să mînînce. iar altele reduse continuu şi des­ asistenţă şi profilacţie şi să se­ concediilor, a trimiterii la sta­ tre. Toate acestea s-au tăcut
tut să lupte cu procesul de de- coperite foarte timpuriu, aşa că lecţioneze bolnavii care au ne­ ţiunile balneare şi climaterice ; pentru a se crea premisele unei r
populare al ţării. Oamenii lu­ Erau sate unde aproape în­ se pot lua măsuri antiepidemice voie de asistenţă specializată. îndrumarea celor ce şi-au pier­ desăvirşite asistenţe a oamenb
minaţi, conştienţi şi iubitori ai treaga populaţie era pelagroasă eficace. Pentru a desăvîrşi a- dut capacitatea de muncă în lor muncii. A apărut nr. 1/1958’ al Re­
poporului, cum au tost prof. sau victimă a malariei şi a si­ ceastă enormă muncă a trebuit Experienţa cîştigată în 6 luni mod temporal sau definitiv, ale vistei „ARBITRAJUL DE
Babeş, dr. Stîncă, etc., deseori filisului. Un distins medic al să fie lărgită reţeaua sanitară arată că în ţară s-a îmbunătăţit vizitei medicale la angajare Toate acestea nu s-ar fi putut STAT”- Publicaţie a Arbitraju­
au dat, în zadar, strigătul lor spitalului nostru, care a lucrat antiepidemică, au trebuit crea­ mult asistenţa medicală, nemul­ etc. tace dacă n-ar ti. existat acea lui de Stat de pe lîngă Consi­
de alarmă, cerînd măsuri sani­ în aceste aşa-zise 'regiuni boga­ te instituţii noi, cu înzestrare ţumirile s-au redus, morbidita­ căldură şi acel interes . faţă de liul de Miniştri cu următorul
tare, dar mai ales măsuri eco­ te, reîntors după 10 ani, a ră­ tehnică superioară, au fost com­ tea şi mortalitatea au scăzut, a- Pe de altă parte se dă oameni, dacă conducerea ţării cuprins : Editorial: Consfătu­
nomice pentru curmarea jalnicei mas uimit de progresul sanitar, plectate aproape toate circum­ titudinea medicilor ţaţă de noua posibilitatea oricărui cadru noastre n-ar ti tost animată de irea pe ţară a organelor arYi-
situaţii a populaţiei de rînd. Con­ de dispariţia aproape totală a scripţiile sanitare rurale, pre­ organizare s-a schimbat în medical să avanseze in scara trale, din 17-19 febr. 1958 —
pelagrei şi malariei, a bolilor, cum şi mărirea numărului ca­ bine, s-a redus vizibil nu­ erarhică medicală după capaci­ marele adevăr că „Omul este Arbitrajul de Stat Instituţie
ducătorii de pe atunci nu au luat care se datorau mizeriei şi lip­ drelor şi organizarea instituţii­ mărul acelora care căutau tatea şi sîrguinţa fiecăruia. specifică a dreptului socialist,
însă nici o măsură eficace faţă se! totale de cunoştinţă igieni­ lor ştiinţifice de îndrumare teh­ să înşele buna credinţă a medi­ cel mai preţios capital“. - - Unele aspecte ale execută­
de sutele de mii de bolnavi ca­ că. nică. cilor şi se foloseau de fel şi tel In centrele de regiuni şi la rii necorespunzătoare a con­
re zăceau fără asistenţă medi­ unele raioane mai importante, Dr. EMIL CABA tractelor, — Note, — Comenta­
cală sau vreo măsură de pre­ Cui i se datoreşte această Bogata experienţă cîştigată de şiretlicuri pentru avantaj^ rii, — Constatarea abaterilor
venire a bolilor. „minune“ sanitară ? in 10 ani în luptă contra bo­ oiţ şj în centrele muncitoreşti, medic şef la secţia interne de la regulile de exploatare a
lii, schimbul de experienţă cu materialului lemnos — Recen­
In ţară erau peste 100.000 Răspunsul este simplu. Se da­ ţările de democraţie populară, a spijaliţlui unificat Deva zii — Instrucţiuni — Practica
malariei în evidenţă şi multe toreşte grijii permanente de ca­ şi mai ales cu U.R.S.S., au a- Ârbitrală — Indice alfabetic.
zeci de mii despre care nu ştia re se bucură ocrotirea sănătă­
ţii publice din partea guvernu­

\\