Page 42 - 1958-05
P. 42
, Pag. 4 DRTTMTr r c * '* ' •rr^M TT'TÎÎJ Nr. 1059
.„.im».».!.. ?rtvraiMMMÉLfS Mirtfi BORBBMJMMKSnHAIMai^ •^»*-***» ©M E»
vJiXmniB slin i • xd iim ele sÜ ri • Adiimste siin l • grave în
Acţiuni provocatoare organizate
de e l e m e n t e fasciste
PARIS H (Agenpres). — A- Imediat după aflarea la Paris
genţia France Presse anunţă a ştirilor despre aceste eveni
desfăşurarea unor evenimente mente grave, partidele şi orga
grave in Algeria. In seara zilei nizaţiile democratice au luat po
de 13 mai, cercurile colonialis ziţie împotriva acţiunilor fascis
te franceze din Alger au orga te provocatoare ate cercurilor
Dineul oferit de Nasser Conferinţa anstSă Sesiunea ştiinţifică a secţiilor nizat o mare manifestaţie fascis ultracolonialiste franceze.
în cinstea Soi K. E. tă, sub lozincile „Algeria fran Biroul Politic al Partidului
a secţiei de femei ştiinţe sociale ale Academ iei ceză“ şi „Armata la putere“. Comunist Francez a - dat publi
In cadrul acestei manifestaţii, cităţii un apel in care califică e-
venimentele din Algeria drept
—a p a r t i d u l u •i___l a__b_u_r_i_s_t de Ş tiin ţe a U. R. S. S. generalul Massu, comandantul „o lovitură de forţă fascistă“.
unităţilor de paraşutişti, care
MOSCOVA 14 (Agerpres) — şilov a declarat că in U.R.S.S. LONDRA 14 (Agerpres). — MOSCOVA 14 (Agerpres) Prof. B. N. Ponomarejv a pre Partidul Comunist cheamă
La 13 mai s-a deschis la S yar şi-au cîştigat o tristă faimă prin toate federaţiile şi secţiile sale
TASS anunţă : Rostind o cuvin- popoarele arabe au găsit nu o- mouth, conferinţa anuală a sec TASS an u n ţă: La 13 mai s-a zentat raportul „Princip sie!e acţiunile de represiune sălbati „să ia imediat legătura cu fe
ţiei de femei a partidului labu probleme ale luptei împotriva că întreprinse împotriva popu deraţiile şi organizaţiile Parti
t.are în cursul prinzului oferit la dată in trecut şi vor găsi întot rist. deschis la Moscova sesiunea revizionismului în etapa actua laţiei algeriene a anunţat con dului socialist şi cu toate parti
ştiinţifică a secţiilor de ştiinţe stituirea unui aşa zis „comitet dele şi grupările republicane
13 mai la Marele palat al Kre deauna în viitor prietenul lor Dorris Ashley, preşedinta Con sociale ale Academiei de Ştiinţe civil şi militar de salvare publi pentru a întreprinde acţiuni co
siliului consultativ naţional de că“, a cărui sarcină principală mune ale tuturor forţelor munci
mlinului in cinstea lui K. E. Vo- credincios, dezinteresat şi de nă femei al partidului laburist, a a U.R-S.S., consacrată proble lă”. Au urmat discuţii la raport. este menţinerea dominaţiei colo toreşti şi antifasciste pentru a-
criticat vehement guvernul pen nialiste a Franţei asupra Alge părarea legalităţii împotriva ge
roşilov, preşedintele Prezidiului dejde în toate domeniile care tru continuarea experienţelor nu melor luptei împotriva revizio Sesiunea a trezit un mare in neralilor fascişti“.
cleare şi a cerut să se realize riei.
Sovietului Suprem ' al U.R.S.S., , privesc întărirea independenţei ze un progres in problema de nismului în etapa actuală. teres în rândurile cercurilor şti In apelul său, Partidul Co
zarmării. Unităţi de paraşutişti au ocu munist cere punerea in afara
Ciamal Abdel Nasser, preşedin lor, a păcii şi securităţii. Noi, Acad. K. V. Ostrovitianov a inţifice din Moscova- La lucră pat clădirea Ministerului Alge legii a generalului Massu şi a
Vorbind despre poziţia guver riei precum şi clădirea postu complicilor săi, dizolvarea tu
tele Republicii Arabe Unite, .a a spus K. E. Voroşilov, dorini nului englez in problema inter deschis sesiunea printr-un scurt rile ei participă peste 1.000- de lui de radio Alger. turor grupărilor fasciste, consti
zicerii experienţelor nucleare, tuirea unui guvern de uniune
declarat: să vedem Republica Arabă Uni Ashley a s p u s : „Guvernul a cuvînt introductiv- persoane. Comitetul condus de genera democrată şi apărare a institu
pierdut o ocazie admirabilă, re- lul Massu a adresat un apel ge ţiilor republicane.
Nu vom uita niciodată cor tă ca şi celelalte ţări din Orient fuzind să inc ieze experienţele -e®- neralului De Gaulle in care ii
sale termonucleare. încetarea cere să formeze un guvern de Avind in vedere gravitatea si
dialitatea emoţionantă cu care state puternice şi independente lor ar fi un gest care ar dovedi salvare publică, in afara regi tuaţiei, guvernul nou format a
bunele intenţii ale guvernului mului partidelor, care să „asi lui Pfiimlin nu a mai aşteptat
noi, reprezentanţii poporului Re care păşesc cu încredere pe fă englez şi ar contribui la micşo Şi în capitala Venezaelei vicepreşedintele gure păstrarea Algeriei France să-şi preia în mod oficial func
rarea încordării şi crearea unei ze“. ţiunile potrivit procedurii tradi
publicii Arabe Unite, am fost gaşul progresului şi prosperi atmosfere mai favorabile trata S.U.A. a fo st întîmpinat cu ţionale, ci şi-a început activita
tivelor“. In acelaşi timp, generalul Sa tea imediat după ce a obţinut
primiţi de locuitorii ţării sovie tăţii. lari, comandantul forţelor fran votul de învestitură. Primul mi
—O— ceze din Algeria, a anunţat că nistru a convocat Adunarea Na
tice, Sîntem profund convinşi că Statul sovietic, a spus K. E. y>Nixon cară-te acasău preia controlul întregului terito
zilele petrecute împreună cu po Voroşilov, care duce în mod riu algerian. Generalul Salari a
porul sovietic vor avea o mare ferm o politică activă de pace, CARACAS 14 (Agerpres)- te. Un purtător de cuvînt al am
însemnătate în viitor pentru re preţuieşte mult politica indepen După cum s-a mai relatat, popu basadei S.U-A, a anunţat că este
laţiile dintre popoarele sovietic dentă, iubitoare de pace şi neu laţia oraşului Caracas a rezer posibil ca Nixon să se înapoieze
şi arab. Sîntem convinşi că po tră a Republicii Arabe Unite, ca vat vicepreşedintelui Nixon cea cu avionul la New York chiar
poarele, dacă au posibilitatea să re luptă cu perseverenţă împo mai ostilă primire din cite i s-au marţi seara.
se întîlnească şi să se cunoască triva înjghebării de blocuri a- făcut în actuala călătorie in ţă
reciproc fără bariere artificiale, gresive şi pentru interzicerea ar rile Amerîcii Latine. La Washington, primirea fă
văd că nu au motive pentru di melor atonii, e şi cu hidrogen. cută vicepreşedintelui S.U.A. in
vergenţe, nu au motive care ar După manifestaţia făcută lui Venezuela a provocat o vie e-
putea să ducă la război. Toate Republica Arabă Unită este Nixon în drumul său de la ae moţie- Preşedintele Eisenhower
popoarele doresc pacea şi în aşezată într-o regiune apropiată roport, cînd vicepreşedintele a avut o întrevedere cu secre
menţinerea păcii văd baza spe de frontierele sudice ale U.R.S.S. S.U.A. se îndrepta spre Panteon tarul Departamentului de SLat al
ranţelor şi viitorului lor. Este Şi, fireşte, a subliniat K. E. Vo
important, a subliniat preşedin roşilov statul sovietic şi Repu Pierre Pfiimlin a obţinut pentru a depune o coroană la S.U^A., Fosler Dulles. Agenţia declarat că sprijină „comitetul ţională pentru după amiaza de
tele Nasser, ca fiecare popor să blic« Arabă Unită sint vital in votul de învestitură morr.-intut eroului naţional vetie- France Presse arată că rupînd
încerce să înţeleagă situaţia al teresate ca în această regiune zuelian, Simon Bolivar, clădirea cu toate tradiţiile diplomatice a- de salvare publică“. 14 mai.
tui popor şi să privească cu în să domnească liniştea şi pacea, a fost luată cu asalt de mai mu1- merioane, preşedintele Eisenho
ţelegere condiţiile şi posibilită ca aici să fie lichidată încorda -O-
rea care s-a creat în urma ames
ţile lui. tecului unor mari puteri. PARIS 14 (Agerpres). — Du te mii de studenţi. Aceştia au wer i-a ordonat lui Dulles să
In încheierea cuvîntării sale,
Dacă şi celelalte state din a- Apelul Partidului Comunist din Japoniapă cum transmite agenţia Fran închis porţile Panteonului, pen convoace imediat un reprezen
preşedintele Nasser a urat ca ceastă regiune vor promova o
eforturile depuse de conducăto politică de pace care să nu fie ce Presse, Pierre Pfiimlin tru a împiedica accesul lui Ni tant al aba-sadei Venezuelei. In de partid
rii sovietici în diferite domenii subordonată forţelor agresive (M.R.P.), a obţniut învestitura xon- Cele şapte maşini oficiale lipsa ambasadorului, plecat din
de activitate să ducă la atin
gerea scopurilor şi realizarea străine, în acest caz Orientul a- cu 280 voturi pentru, 124 con au fost împinse de mulţime pe Washington, Dulles l-a convocat TOKIO 14 (Agerpres). — La brilor Partidului Comunist c” n
tra şi 134 abţineri. străzile învecinate, în timp ce pe consilierul ambasadei vene- 14 mai ziarul japonez „Akaha- Japonia să desfăşoare in conti
speranţelor. propiat şi mijlociu va deveni o manifestanţii scandau „Nixon”, zueleze, Enrique Trachetti, pen ta“ a publicat apelul Comitetu nuare o largă campanie de ma
Au votat pentru acordarea go borne” (Nixon, cară-te aca tru a protesta împotriva mani lui Executiv al Comitetului Cen să pentru a demasca politica
In cuvîntarea sa K. E. Voro- zonă a păcii stabile. votului de învestitură deputaţii să). festaţiilor ostile făcute lui Ni tral al Partidului Comunist din nefastă de aservire faţă de dic
socialişti, deputaţii partidului xon şi pentru a cere guvernu Japonia adresat tuturor membri tatul S.U.A. dusă de guvernul
întrevedere între preşedintele MRP, radical-socialiştii, deputa La ora 18 GMT, aproximativ lui Venezuelei să ia măsuri în lor de partid chemîndu-i la Kişi şi de partidul liberal-de
ţii partidului UDSR, ai Uniunii zece mii de persoane s-au a tu vederea apărării vicepreşedinte lupta activă pentrti victoria for mocrat. Politica ostilă Republi
Nasser şi conducătorii sovietici democrate africane (ADR) şi nat în faţa palatului preziden lui S-U.A. ¦ ţelor democrate în alegerile ge cii Populare Chineze dusă de
progresiştii. Dintre deputaţii in ţial pentru a protesta împotri nerale. In apel se arată că în guvernul Kişi, care violează fla
MOSCOVA 14 (Agerpres) alţi oameni de stat ai Republicii dependenţi, un număr de 25 au va sosirii lui Nixon în Venezue Oglindind însă puţina încre timpul actualei campanii electo grant' dorinţele şi interesele po
TASS anunţă : In dimineaţa zi Arabe Unite. votat pentru acordarea votului la. Mulţimea, care purta pan dere pe care o au cercurile con porului japonez — se arată in
lei de 14 mai a avut loc la Kre de învestitură şi 58 au votat îm carte cu lozinci antiamericane, ducătoare americane în dorinţa rale, masele populare japoneze apel — a dus la sabotarea a-
mlin o întrevedere a preşedin Din partea sovietică la con potriva învestiturii. Au măi vo a încercat să rupă cordoanele de armatei venezueleze de a-I apăra acordă un sprijin crescînd Par qordului comercial c.hino-jâpo-
telui Republicii Arabe Unite, vorbire au participat Nikita tat împotriva acordării votului poliţie şi să pătrundă în palat, pe Nixon, Departamentul Apără tidului Comunist din Japonia, uez şi la întreruperea comerţu
Gamal Abdel ‘Nasser, cu condu Hruşciov, Anastas Mikoian, Nu- de învestitură deputaţii pouja- scandînd „Jos cu Nixon”. rii al S.U.A. a anunţat că a deoarece acest partid este sin lui chino-japonez, ceea ce riscă
ritdin Muhitdihov, Kliment Vo dişti şi republicanii sociali (foş trimis patru companii de infan să aibă urmări grave pentru în
cătorii sovietici. roşilov şi Andrei Gromîko, mi tii gualişti). In urma actelor de violenţă treaga economie a Japoniei.
La convorbire au participat şi nistrul Afacerilor Externe al împotriva lui Nixon, toate dispo terie marină, soldaţi şi para- gurul care a luptat cu hotărire
U.R.S.S. Deputaţii comunişti s-au ab ziţiile privind vizita sa în capi In încheiere în apelul Parti
ţinut de la vot. tala Venezuelei au fost anula şutişti la bazele S.U.A- din In- ! Şi cu toată consecvenţa pentru dului Comunist din Japonia se
cere tuturor forţelor democrate
sulele Caraibe, pentru a fi în a- o politică naţională conformă a- din ţară să ia parte activă la
lupta dusă de Partidul Comu
propierea oraşului Caracas şi devăratelor interese ale poporu
Răspunsul preşedintelui Elveţiei pentru a interveni în caz de ne lui japonez.
la mesajul iui N. S. Hruşciov
voie. In apel se cere tuturor merii-
Măsuri represive în Togo francez MOSCOVA 14 (Agerpres). de mult îngrijorare în legătură nist şi de celelalte forţe de stin
TASS an u n ţă : La Moscova a cu pericolul pe care îl constituie gă pentru infringerea in ale
LOME, TOGO FRANCEZ 14 din coloniile franceze învecinate. fost dat publicităţii răspunsul mărirea radioactivităţii. El nu geri a guvernului Kişi.
(Agerpres). — Franţa întăreş Pe străzile oraşului Lome forţe preşedintelui Confederaţiei el poate decît să salute orice ac tS A & V U r >3 A Î M I Ziarele japoneze şi corespon
te controlul său militar asupra poliţieneşti patrulează in tot veţiene, T. Holenştein, la mesa ţiune capabilă să uşureze rea denţii din Tokio ai presei străi
teritoriului Togo (Africa de vest) cursul zilei împrăştiind mulţi jul din 4 aprilie al lui Nikita lizarea unui acord între puteri ne au subliniat de altfel in ul
după victoria strălucită obţinu mea şi impiedieînd orice întru Hruşciov în care preşedtnleie le care produc bombe atomice ALEXANDRIA. — La 12 mai Unită este vizitată pentru pri timele zile că în rindul maselor
tă de Comitetul pentru unita nire publică. Se anunţă nume în oraşul Alexandria a sosit un ma oară de un grup mare de de alegători japonezi se contu
tea teritoriului Togo la alegerile roase ciocniri între adepţii Co Consiliului de Miniştri al pentru a pune capăt experien ma-ie grup de turişti sovietici turişti sovietici. rează tot mai precis o mişcare
pentru adunarea legislativă ţi mitetului pentru unitatea terito care întreprind cu motonava ostilă actualului partid guver
nută luna trecută. Incepind de riului Togo, care se pronunţă U-R.S.S. a anunţat că din 31 ţelor care prezintă un pericol „Gruzia“ o călătorie turistică în ROMA. — La academia de namental, partidul liberal-demo
la 10 mai autorităţile militare pentru independenta ţării, şi jurul Europei. Pe bordul motona muzică „Sania Cecilia” din Ro crat. In cercurile de conducere
franceze au introdus restricţii sprijinitorii actualului guvern, martie a.c. în Uniunea Sovietică serios pentru populaţia întregii vei se află peste 700 de turişti din ma a avut loc solemnitatea în- ale acestui partid se manifestă
asupra circulaţiei în timpul nop care este favorabil colonialişti dilerite republici şi oraşe ale Uni mînării diplomei de membru de chiar un pesimism acut în ce
ţii şi au adus in grabă întăriri lor francezi. au încetat experienţele cu orice lumi. unii Sovietice. Republica Arabă onoare al acestei academii com priveşte rezultatele viitoarelor'
pozitorului soVietic D- Şostako- alegeri. Aceasta pentru că poli
tip de armă nucleară. Consiliul Federal doreşte fier vic-i. Au participat cunoscuţi oa tica dusă pină acum de Kişi,
meni de artă, reprezentanţi ai prin tergiversarea încheierii tra
Guvernul elveţian, se spune binte ca noi tratatijve să ducă vieţii publice şi ziarişti. tatului de pace cu U.R.S.S. şi
prin boicotarea comerţului cu
în răspunsul lui Holenştein la -la un astfel de acord în intere CHIŞINĂU. - La 12 mai au China, a trezit nemulţumiri se
părăsit Chişinăul plecîmd la O- rioase în păturile largi ale opi
mesajul lui Hruşciov, manifestă sele comune ale omenirii- desa delegaţiile activiştilor sin niei publice şi chiar în cercurile
dicali din Romînia şi Franţa economice burgheze interesate
Patronul părea nespus de — Blondă sau brunetă ? — care vizitează Uniunea Sovieti in dezvoltarea pieţelor de des
mulţumit. Scenariul filmului reu îl întrerupse, zîmbind, condam că- In cele 5 zile petrecute în
natul- R.S.S. Moldovenească membrii facere ale ţării.
H O L L Y W O O D - U Vşise. Trupul lui rotofei se cufun delegaţiilor au vizitat numeroa
— La alegere... Cit despre se întreprinderi industriale şi a- Manevre militare
dă în fotoliu. Picioarele i se .¦XtCOOOC-OOOOOOOOOOOOOOOOO) OOOOOftOOOOOOOOOOOOOOOOOOVOOOOOO<XXXX> gricole, s-au întîlnit cu lucră în golful Persic
odihneau, lungite şi răsfirate, tori ai sindicatelor din R. S- S.
bani, să n-ai nici o grijă. 50,000 Moldovenească. f) TEHERAN 14 (Agerpres?. -»
pe masa de scris. Regizorul îi pregăteşte senzaţii tari.. de rupii e o sumă frumuşică ! GORKf. — In numele locuito După cum relatează ziarul „Kei-
1 citea ultima scenă a seriei l-a : Batem palma ? rilor oraşului Gorki, Comitetul
— De trei ori pe atît — se executiv al consiliului orăşenesc han“, în bazinul golfului Persic
„Urmărirea continuă- Poliţiş Gorki de deputaţi ai oamenilor
muncii a adresat primarului o- se desfăşoară, manevre comune
! tii sparg uşa compartimentului Bob Weith, sir. dicarea ei. Oamenii mureau ca acolo asemenea filmări colosale răsti condamnatul- Şi nici le raşu-lui Greenwich şi locuitori
miiion: muŞtelc' seceraţi do foame .şi pe viu- Dar ca să aplici meto- blondină să nu uiţi.-. lor acestui oraş englez apelul de ale forţelor militare maritime ale
I în care se ascunde banditul po- a sprijini propunerea Uniunii Iranului şi Pakistanului. Mane
recii! „Moartean e t * » ”. Se aud _ “ Asta,° A “ ,r * Peste cîteva zile, în ziarul Sovietice cu privire la încetarea
îmouscături fu o viteză de bo *re‘,u,e sa găsim la un preţ molime- Ce scena minunata ! da lui teribila mai ai destule lo- experienţelor cu arma atomică vrele sint conduse de comandan
„Times of India” apărea urmă şi cu hidrogen.
Ud trenul s oneşie pe pod. De' o- "lai r' dus, |,e.ntru „acest ">'¦ Remarcabila realizare a machia- curi pe lumea asta largă. toarea ştire : „O societate ameri tul forţelor militare maritime pa
— S-ar părea, sir, că v-am cană de cinema dim Holywocd kistaneze, Ciowdki.
dat«, un om tisneşte parcă pe ie- ' a',|îs,f r de duzma sau co"- >«'“•- . , ...... ghicit gîndul — spuse cu ţlas a propus pakistanezului Zariadj,
reastra unui vagon, trece neva sugrumat regizorul intimidat de condamnat de autorităţile loca- (
famat printre arcele metalice ale — Sir, ei nu vor cere mai pu- fost necesar băiete, zîmbi in- lecţia primită de la patronul său.
podului, străbate aerul... O cli ţin. îşi riscă viaţa- găduitor patronul- Scenele astea le la pedeapsa cu moartea, să
participe ca interpret principal
pă, două, trei-..şi banditul dis Patronul coborî picioarele de de masă au fost turnate de-a . IsnoaJz.eeiuttaăaţti»iurd,me ăt,torraaanrpes,oi un, a. vion la turnarea unul film ZaitadJ
pare în valurile torentului vije pe masă şi începu să scotoceas- dreptul în pustiu, pe aceleaşi lo al rtu r i a"
ca prin sertare. Scoase nişte fo- curi «ode. cu mii de ani în ur- rriiPeITnAe „TI rriairnics WWaarrllHd AA iirr llminoecs” muiui . . wv J
lios — Continuarea în seria a tografii vechi şi întinse doiia din mă, s-a înălţat piramida. Şme- măra printre călători pe regizo trebuie sa sara dintr-un tren
II-a”„. rul nostru, în drum spre Pakis
ele regizorului. Fotografiile în tan. După un foarte scurt răs lansat în plină viteza pe un poc!
— O.K. ! — exclamă patronul făţişau oameni pe jumătate goi, timp, omul nostru se afia 'a
Asta o să gîdile bine nervii. poarta închisorii din Lahore. Ci- de peste fluviul Indus. Drept re
Dar cine o să sară din tren in împingînd blocuri uriaşe de pia leva formalităţi — şi iata-l in
fluviu ? . tră. cherul de Howx a angajat în a- celula unui osîndit la moarte. compensă, societatea a oferit lui
— Nimeni sir, răspunse re- — Dacă nu mă înşel sir, spu cesl scop aproape 10.000 de lo Zartadj 120-000 de rupii şi o lo
gizorul. Pe ecran, totul o să se se regizorul, astea sînt fotogra- calnici. Nici un fel de trucuri !
godnică americană. Criminalul
s-a declarat gata să semneze Declaraţia de politică externaşi internă
a guvernului sudanez
Problema a fost expusă în ci- contractul dacă, după turnarea
teva fraze-
petreacă exact aşa cum e prevă- fii din faimosulfilm „Pămîntul Ca în vechime, egiptenii au tre- filmului, condamnarea sa ia
zut în scenariu. Operatorii vor faraonilor’ pe care l-a hierat buit să care cu otgoanele blocuri moarte va fi anulată. Acest lu
filma un manechin care ca fi Howx acum vreo zece ani. E niari de piatră. Furtunile de ni- — Nici un fel de riscuri, — cru fiind obţinut, afacerea a fost CAIRO 14 (Agerpres). La 12 ţia cazurilor cînd acesî lucru ar
zvîrliţ pe fereastra unuia dintre vorba de scenele de masă ia eon- sip .îi culcau Ia păinînl pe' cei căuta să-l convingă regizorul tranşată”, mai s-a deschis la Khartum se fi dictat de considerente de a-
siunea parlamentului sudanez. părare a ţării.
vag,panele expresului- Un banal struirea piramidei lui Keops-, filmaţi- Insolaţia îi dobora. pe criminal. Mai multe bărci Toate acestea ar părea o pură La prima şedinţă a fost citită
declaraţia guvernamentală asu Guvernul sudanez declară că
truc de regie. , Pat-ronul îi arată încă o foto- Howx s-a văzut nevoii să orga rapide cu motor, te vor pescui fantezie zămislită de un creier pra problemelor de politică in va contribui la eliberarea teri
ternă şi externă ale Sudanului. toriilor africane lipsite de auto
— Un manechin ! — îl în- grafie: zeci de egipteni, adevă- nizeze un adevărat „spital”— îndată în fluviu. Reporterii po?- înfjerbîntat. Dar în faţa ochilor guvernare.
trerupsek ironic patronul. M-am rate schelete, culcaţi unul peste a montat chiar un cort pentru teilo r de radio şi televiziune mej se află informaţiapublicată După cum anunţă agenţia
săturat de fleacuri ! - Senzaţii altul. vor transmite reportaje speciale jg ziarul „Times of India”, MEN, in declaraţie se spune Sudanul, se spune in decla
tari, băiete, asta ne trebuie ' — O altă scenă din film. Mi-o marele număr de bolnavi şi oa despre acest formidabil^ sait în Citind această informaţie îţi printre altele că guvernul Suda raţie, menţine relaţii de prie
Altfel ajungem la lada cu gu- meni extenuaţi. Şi i-a venit ide- vid. Americancele o sa şi iasă tenie cu toţi vecinii săi şi in
amintesc, sir. Istoria povesteşte pui întrebarea: în Statele Unite,
noi. De sărit trebuie să sară un că piramida lui Keops a fost ea hitroducă această scena m din minţi, o sa te adore. Iţi dau gangsterii fac filme sau filmele
om viu şi nu uri manechin. In- 'construită îrofr-un răstimp de 20 ^*rn- Genial! E drept că acum, măi frate, cuvîntul meu de.gent- fac pe gangsteri ? nului va duce o politică externă special cu Republica Arabă U-
bazată pe neparticiparea la la nită şi Etiopia. Aceste relaţii se
ţelegi ? Cine va interpreta de ani. O sută de mii de egip- după cele petrecute îi- Egipt, leman : vei avea asigurată, du- Se pare că şi una şi alta . gărele sau blocurile mondiale, vor întări ’şi dezvolta pe baza
„Moartea Neagră” ? teni au trudit neîntrerupt Ia ri- Howx n-ar mai putea orgăniza Pa asta. o logodnică. EM. RUCAR
1 sau la pactele străine cu excep prieteniei şi înţelegerii reciproce.
Redacţia fi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—18?. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale R.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. —ţ Tiparul: Întreprinderea Poligrafică ,1 Mai“ DEVA..