Page 43 - 1958-05

? BlbUoté v intrata |

PROI.FJ AP! DIN TOATE Ţ A R IL E V N /Ţ I-V Ă ! IV. va

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAt P.M.R. HUNEÍDARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL O nduă şi măreajă izbîndă a oam enilor de ştiin ţă s o v ie fic i

Geranţii agenţiei T95Scu prim
lalansareacelui de-al treileasatelit artificial

sovietic al pămîntului

Anu! X Nr. 1060 Vineri 16 mai 195S 4 pagini 20 bani MOSCOVA 15 (Âgerpres). In conformitate — Concentraţia ionilor pozitivi,
cu programul Anului Geofizic Internaţional, Ia — Valorile sarcinii electrice a satelitului şi
Marele miting din Capitală 15 mai 1958 a fost lansat în Uniunea Sovieti­ tensiunii cîmpului electrostatic terestru,
că a! treilea satelit artificial sovietic al pămîn­ — Tensiunea cîmpului magnetic terestru,
închinat prieteniei tului- — Intensitatea radiaţiei corpusculare emise de
soare,
Miercuri după-amiază pe sta­ dionului s-au aliniat detaşamen Tadeusz Kropezynski, Janusz Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim- Scopul lansării satelitului artificial este efec­
dionul Republicii din Capitală a te ale gărzii muncitoreşti şi co Zambrowicz şi tovarăşilor Ghe­ secretar al Comitetului Central tuarea cercetărilor ştiinţifice în păturile supe­ — Compoziţia şi variaţia radiaţiei cosmica
avut loc un mare miting în cin­ Ioane de sportivi. In faţa lor, ti orghe Gheorghiu-Dej, Chivu al Partidului Muncitoresc Ro­ rioare ale atmosferei şi în spaţiul cosmic. primare, repartiţia fotonilor şi a nucleelor grele
stea delegaţiei de partid şi guver­ neri şi tinere, în pitoreşti cos Stoica, Gheorghe Apostol, Emil mîn. in razele cosmice,
namentale a Republicii Populare tume naţionale, purtau portrete Bodnăraş, Petre Borită, Nicolae Satelitul a fost lansat pe o orbită avînd o în­
Polone în frânte cu tovarăşii le conducătorilor de partid şi de Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Participanţii la miting au sa­ clinare faţă de planul Ecuatorului de 65 de — Micrometeoriţi,
Wladyslaw Gomulka şi Josef stat ai Republicii Populare Po Alexandru Moghioroş, Constan­ lutat cu multă căldură apari- grade. — Temperatura din interiorul şi de la supra­
Cyrankiewicz, care se află în lone şi Renublicii Populare Ro tin Pîrvulescu, Dumitru Coliu, .ţia la tribună a tovarăşului Wla­ faţa satelitului.
mîne. dyslaw Gomulka, prim- secretar Potrivit datelor iniţiale, altitudinea maximă a Programul stabilit va permite studierea unei
tara noastră. Leomte Răutu, general colonel orbitei deasupra pămîntului este de 1880 km., serii de probleme de geofizică şi fizică cu aju­
In tribuna oficială au luat loc Leontîn Sălăjan, Ştefan Voitec, al Comitetului Central al Par­ iar perioada de rotaţie a satelitului în jurul pă­ torul aparatelor ridicate de satelit ia mare alti­
Zeci de mii de oameni ai membri ai C.C. al P-M.R., mem Janoş Fazekaş, Vladimir Gheor- tidului Muncitoresc Unit Polo­ mîntului — de 106 minute. tudine.
muncii au umplut pînă la refuz bri ai guvernului, deputaţi a ghiu, Alexandru Bînlădeanu, A- nez. Pentru transmiterea datelor rezultate din ob­
marele stadion. Pe tribune, de Marii Adunări Naţionale, con vra-m Bunaciu, Marin Florea Io- Satelitul s-a desprins de racheta purtătoare servaţiile ştiinţifice către staţiunile de înregis­
jur împrejur, fluturau drapele ducători ai organizaţiilor ob nescu, ambasadorul R. P. Ro­ In repetate rînduri cuvînta- care se mişcă pe o orbită apropiată. La 15 mai, trare de pe pămînt, pe bordul satelitului a fost
polone şi romaneşti, steaguri şteşti, ai instituţiilor centrale ş rile conducătorilor romîni şi po­ ora 13,41 minute, (ora Moscovei) al treilea sa­ instalat un sistem telemetrie cu mai multe căi a-
roşii. Stadionul era pavoazat cu ai Uniunilor de creaţie, repre mîne în R. P. Polonă. lonezi au fost subliniate de u- telit a trecut deasupra regiunii Moscova din­ vînd o trrre putere separatoare. Satelitul este
portretele marilor învăţători ai zentanţi ai presei romîne şi stră Fanfara a intonat imnurile de îale şi ovaţii puternice ale ze­ spre sud-vest înspre nord-est. înzestrat cu dispozitive emiţătoare speciale care
omenirii muncitoare Marx, En- ine. cilor de mii de participanţi la permit măsurarea coordonatelor traectoriei lui-
stat ale R- P. Romîne şi R. P. miting. Au răsunat îndelung Al treilea satelit artificial sovietic al pămîn­ In scopul atragerii cercurilor largi ştiinţifice ale
gels, Lenin. Se puteau vedea de Au fost de faţă şefi ai inisi Polone. chemări în cinstea Partidului tului are o formă conică cu diametrul la bază lumii la observaţii asupra celui de-al treilea sa­
asemenea portretele tovarăşilor unilor diplomatice acreditaţi în Muncitoresc Romîn şi Partidu­ de 1,73 metri şi cu o înălţime de 3,57 metri, telit artificial soVietîc al pămîntului, pe bordul
Wladyslaw Gomulka, Josef Cy- R.P. Romînă şi alţi membri ai Mitingul a fost deschis de to­ lui Muncitoresc Unit Polonez, făcînd abstracţie de dimensiunile antenelor care satelitului a fost instalat un radioemiţător care
rankievicz, Gheorghe Gheorghiu- corpului diplomatic- varăşul Florian Dănătache, prim- peni. u prietenia veşnică între ies în afară. emite neîntreTunt pe frecvenţa de 20,005 MHZ
Dej şi Chivu Stoica. Mari pan­ secretar al Comitetului orăşe­ cele două popoare, pentru unita­ semnale telegrafice nnternice cu o durată de
carte roşii purtau inscripţii de Gu îndelungi ojvaţii şi puter­ nesc. Bucureşti al Partidului tea indestructibilă a ţărilor so­ Greutatea satelitului este de 1327 kg- dintre 150—300 miiisecundă.
salut în cinstea Partidului Mun­ nice urale, o mare mulţime de Muncitoresc Romin. cialiste în frunte, cu Uniunea care greutatea aparaturii pentru efectuarea cer­ Funcţionarea anaratajului ştiinţific şi radio
citoresc Unit Polonez şi a Par­ oameni ai muncii de pe stadion Sovietică, pentru pace în întrea­ cetărilor ştiinţifice; a aparaturii pentru radio- tehnic montat pe bordul satelitului este dirijată
tidului Muncitoresc Romîn, che­ au întîmpinat sosirea delegaţiei Primit cu urale puternice şi ga lume- măsurători şi a surselor de alimentare — este cu ajutorul unui dispozitiv de comandă — pro-
mări pentru unitatea marelui guvernamentale şi de partid po­ aplauze, care au durat minute de 968 kg.
lagăr socialist, pentru pace şi loneze. tovarăşii : Wladyslaw în şir, a luat cuvîntul tovarăşul (Continuare în pag. 4-a)
înţelegere între popoare. Gomulka, Josef Cyrankiewicz, Pe bordul satelitului este montat un aparat
Edward Ochab, Feliks Pisula, care permite să se efectueze de-a lungul între­
Pe terenul din mijlocul sta- gii o-rhite cercetări cu privire la :

— Presiunea şi compoziţia atmosferei în pă­
turile înalte,

DECLARAŢIA

delegaţiei Comitetului Centra) aî Partidului

Muncitoresc Rom în şi guvernului Republicii

Sil raioanele lila Haţeg Populare Rom îne şi delegaţiei Com itetului Central

nu fost terminate însămlnţârlle al Partidului Muncitoresc Unit Polonez

Afirmaţia aceasta se sprijină pe ab­ asemenea şi comunele Veţel şi Şoi- şi guvernului Republicii Populare Polone
negaţia de care ţăranii muncitori din muş.
raionul Ilia au dat dovadă în efec- Membrii gospodăriei colect ioc „Petofi. Sdndor” din Deva La invitajia Comitetului Cenlral al Partidului Mun­ Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consiliului de
luarea muncilor agricole din campania -k acordă o atenţie deosebită lucrărilor de tntreţinerea culturilor. citoresc Romîn şi a guvernului Republicii Populare Ro­ Miniştri, Edward Ochab, membru al Biroului Politic al
de primăvară a acestui an. Greutăţi mîne, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republi­ C.C. al P.M.U.P., ministrul Agriculturii, Felix Pisula,
au fost multe, pricinuite mai ales de Şi în. raionul Haţeg oamenii mun­ IN C LIŞE U : O echipă de colectivişti la-plivitul griului. cii Populare Polone, condusă de primul secretar al Co­ ministrul Industriei Alimentare şi Achiziţiilor, Tadeusz
repetatele inundaţii, de schimbările cii de pe ogoare au raportat îndepli­ mitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polo­ Kropezynski, locţiitorul ministrului Comerţului Exterior,
brusce de timp etc. nirea campaniei însămînţărilor de pri­ În to v ă ră ş ire z o o te h n ic ă nez Wladyslaw Gomulka, şi de preşedintele Consiliului de Janusz Zambrowicz, ambasadorul Republicii Populare
măvară. Aci, ca de altfel peste tot în Aliniştri al Republicii Populare Polone, Josef Cyrankie­ Polone la Bucureşti, şi de asemenea: Maria Wierna, am­
Ţăranii muncitori din raionul Ilia ia V ă iiş o a ra wicz, a vizitat Republica Populară Romînă între 12 şi 15 basador, director general în Ministerul Afacerilor Exter­
au învins însă toate aceste greutăţi, primăvara aceasta, colectiviştii, înto- mai 1958. ne şi eJozef Czesak, secretarul Comisiei Externe a C.C.
îndrumaţi de organizaţiile de bază de vărăşiţii şi individualii, au luptai cu BRAD (de la şub­ duminică, U mai prafaţă de l i ha. al P.M.U.P.
partid, mobilizaţi de comunişti în ac­ condiţiile nefavorabile ale naturii. 1958, a doua înto­ păşune. Printre pri­ Delegaţia Republicii Populare Polone a fost intînipi-
ţiunea de a asigura recolta bogată, în­ red acţia noastră vo­ vărăşire zootehni­ mii înscrişi pentru nată cu căldură de către poporul romîn care şi-a mani­ Ih cursul convorbirilor care au decurs într-o atoms-
tovărăşiţi! şi individualii au folosit din Buna organizare a muncii în gospo­ luntară). Ca urma­ că in această comu­ crearea întovărăşirii festat sentimentele sale de prietenie frăţească faţă de feră de prietenie şi înţelegere reciprocă deplină, au fost
plin fiecare timp prielnic de lucru, a- dăriile agricole colective şi întovărăşiri, re a muncii politi­ nă, sub denumirea au fost tovarăşii: poporul polon şi bucuria sa pentru realizările de sea­ discutate cele mai importante probleme ale situaţiei in­
tetaje cu tracţiune animală, tractoare dorinţa de a răspunde prin fapte gri­ ce desfăşurată in „9 Mai“. Ilie Huh, Avram ternaţionale, probleme actuale ale mişcării muijcitoreşti in­
etc. Rezultatul acestei munci entuziaste jii partidului au fost însă inai puter­ Traian, Avram Da- mă obţinule de poporul polon în anii de democraţie ternaţionale şi probleme legate de dezvoltarea continuă
s-a concretizat la data de 15 mai cînd nice. La data de 15 mai a.c., campa­ rîndul ţăranilor Cele 68 [amilii de vid, Alexe Popa şi populară în construcţia socialistă. Delegaţia polonă a avut a relaţiilor romîno-polone.
întreg raionul Ilia a terminat cam­ nia de însămînţări a fost terminată. muncitori de orga­
pania de însămînţări. nizaţia de bază şi ţărani muncitori în­ Iosif Florea. posibilitatea să ia cunoştinţă in mod nemijlocit de succe­ I.
In fruntea acestei acţiuni au fost Sfatul popular al scrise în întovără­ sele obţinute de masele muncitoare din Republica Popu­
Fruntaşe în această importantă ac­ mereu colectiviştii — în special cei comunei Văiişoara, şire au strins la un E. POPA lară Romînă in construirea socialismului şi să le exprime Guvernele Republicii Populare Romîne şi Republicii
ţiune s-au dovedit a fi întovărăşirile din Ostrov şi Peşteniţa. Ei au fost a tost inaugurată toc 136 oi şi o su­ din partea poporului polon sentimente calde de solidari­ Populare Polone, slujind interesele vitale ale popoarelor
agricole din Boz şl Filimon Sîrbu, de urmaţi îndeaproape de întovărăşiţi! corespondentă tate frăţească. lor iubitoare de pace, duc alături de U.R.S.S., R. P. Chi­
din Livadia, Reia, Băieşti, Haţeg, Clo- neză şi celelalte ţări socialiste o politică externă con­
potiva şi Rîu de Mori. In cursul vizitei au avut loc convorbiri între delegaţia secventă pentru apărarea păcii, de coexistenţă paşnică
de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Ro­ între toate statele indiferent de orînduirea lor socială.
Concursul organizat da ziarul înfloreşte colectiva mîne şi delegaţia de partid şi guvernamentală a Repu­
blicii Populare Polone. Situaţia internaţională actuală se caracterizează prin
j m m snisiiiui\ii Era pe la începutul anului 1957. nAu lu cra t c u m au p u tu t. S -a u s tr ă ­ creşterea continuă a forţelor care militează activ pentru
Au luat parte la convorbiri: preîntîmpinarea războiului, exprimînd năzuinţa tot mai
Mai nudie fam ilii au hotărîi să-şi duit sâ m uncească bine, să repare Din partea romînă : Gh. Gheorghiu-Dej, prim secretar puternică a popoarelor spre pace şi colaborare iater-
al C.C. al P.M.R., Chivu Stoica, membru al Biroului naţională constructivă. In ciuda însă a politicii paşnice
unească pământurile, să lucreze in greşeala. Hărnicia cu care au lucrat Politic al C.C. a! P.M.R., preşedintele Consiliului de M i­ consecvente a ţărilor lagărului socialist, în ciuda efor­

PENTRU CEL MAI PENTRU CEA MAI co m un. A tu n c i s-a. fă c u t prim ul p a s : le-a a d u s roade bo g a te. T o a m n a a niştri, Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. turilor altor state care promovează principiile coexisten­
BUN REPORTAJ BUNĂ INFORMAŢIE al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Petre tei paşnice, în ciuda năzuinţelor de pace pe care te ma­
s-a înfiinţat gospodăria colectivă le­ fost pentru ei ca o m am ă bună, dar­ Borilă, membru ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., nifestă păturile tot mai largi ale opiniei publice mon­
vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri Nicolae Ccau- diale, cercurile imperialiste agresive din S.U.A. şi alte
gum icolă „8 M artie” , Săracă g o spo­ nică. A tunci s-a vă zu t clar că g o s­ şescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ţări capitaliste nu renunţă la politica de pe p oziţii'de
secretar al C.C. al P.M.R., Ştefan Voitec, membru su­ forţă la menţinerea şi chiar sporirea încordării inter­
dărie. AUi a vea n ici m ă ca r un a n i­ podăria m e rg e pe d ru m u l in flo ririit pleant a! Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşe­ naţionale.
dinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru
m al de m u n că şi nici un alt m ijloc. ei. AÎUea recolte, n-au a vu t in viaţa supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Avram Una din manifestările acestei politici este recenta hotă-
Bunaciu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Afacerilor rire a Bundestagului cu privire la înarmarea armatei
C o n c u rsu l o r g a n iz a t 'de zia ru l -»D ra m u l so c ia lism u lu i" pen tru cel m ai Doar braţele, sapa şi hlrleţuL Aveau tor colectiviştii. C it despre veniturile Externe, Marin Florea lonescu, ambasadorul R. P. Ro­ vestgermane cu arma nucleară. Această hotărîre spriji-
mîne la Varşovia.
ib iin reportaj, pentru cea m ai bună inform aţie, care trebuia să se încheie la in s ă u n a ju to r p reţio s in S .M .T ., ca­ b ă n eşii, a c e ste a în tre c e a u su m a 'de (Continuarc în pag. 4-a)
11 M ai se p re lu n g e şte p în ă la d a ta d e 23 A u g u s t. C o leg iu l de red a cţie al Din partea polonă : Wladyslaw Gomulka, prim-secretar
l ziarului a hotărit prelungirea concursului pentru a da posibilitate unui re se angajase să le lucreze păm in- 150.000 lei. Anica Păcurar nu m ai al C.C. al P.AA.U.P., membru al Biroului Politic al C.C.
al P.M.U.P., Josef Cyrankiewiczj membru al Biroului
tul. ştia c u m să la u d e co lectiva . P a rcă

' num ăr cit m ai m are de corespondenţi, colaboratori şi cititori ai ziarului să U nii colectivişti care s-au descu­ nu era ea aceea care la început vor­

i participe la acest concurs, precum şi pentru japlul că pînă acum s-au pri- rajat la început, um blau cu vorbe. bise cu neîncredere. U itase ţoale vor­
1m it p u ţin e reportaje şi in jo rm a ţii care c o re sp u n d criteriilor sia b iliie pen-
— N -o să iasă nim ic. La ioam nă bele de atunci.

i fru concurs. n-o să avem ce rnînca — spunea Pe lingă recoltele şi banii îm păr­
Cu această ocazie am intim corespondenţilor colaboratorilor şi cititorilor
colectivista Anica Păcurar. ţiţi fiecăruia, colectiviştii s-au gindit

i ziarului nostru, pe care ii solicităm să participe in tr-u n num ăr cit m ai m are Dar alţi co lectivişti m ai chibzuiţi, şi la dezvoltarea gospodăriei. Pentru
i ia concurs, că reportajele şi inform aţiile trebuie să oglindească viaţa nouă
ca M arin Sîrbu, O niţa C răciun şi avutul obştesc au cum părat. 5 cai.

)în regiunea noastră, adică iot ceea ce e nou in activitatea oam enilor, a înire- E lena C rişan, au co m bătui-o, în tr e ­ pluguri, 1 5 ! oi, au reparat in bună
¦p rin d erilo r, a G .A .S ., a G .A .C ., a oraşelor, şi şa lelo r n o a stre . R ep o rta jele
zăreau u n v iito r îm b e lş u g a t. T eo d o r m ă su ră g ra jd u rile . .4« c u m p ă ra t şi

i şi inform aţiile trebuie să redea eroism ul in m uncă al oam enilor, lupta lor Oarga, preşedintele colectivei, a ve­ un tractor. E drept, nu-i nou, dar

pentru înfăptuirea sarcinilor de producţie şi angajam entelor luate în intre- nit cu propuneri de organizare a prinde bine gospodăriei, Este averea

\ cerea so cia listă ; să redea lupta ţărănim ii m uncilohre pentru obţinerea unor m uncii, de lucrare a păm iniului în ei şi toi ce-i aparţine este o dova­

recolte bogate, lupia ce se desfăşoară pentru întărirea, consolidarea şi d e z­ aşa fel ca să se poată băga plugul dă că gospodăria . m erge pe calea cea

voltarea sectorului socialist al agriculturii, să redea m unca ce se desfă­ intre rînduri. Parte au fo st aproba­ bună, pe calea dezvoltării continue.

şoară pentru înfrum useţarea oraşelor şi satelor. A d ele de patriotism şi ero­ te : acelea privitoare la organizarea ...Şi, iată că gospodăria agricolă

ism in m uncă pe care le săvîrşesc oam enii m uncii de la oraşe şi sate m uncii. C ind a fo s t în să vorba de legum icolă din M iceşli, cea m ai ti-

trebuie oglindite cit m ai larg atîţ in reportaje cit şi in inform aţii. în să m în ţă ri şi plantări in rînduri, ca nără gospodărie d in raion, a făcut a!

R eportajele şi inform aţiile trebuie să corespundă realităţii, iar faptele să se poală aia cu plugul, n-au m ai doilea pas. A intrat în al doilea an

şi cifrele să fie tem einic verificate. M aterialele trebuie să fie scrise citeţ şi fost de acord, de la înfiinţare. Dar, cită deosebire

să poarle m enţiunea „Peniru concurs". — Aşa am m uncit de cind îi lu­ esle acum faţă de început. Au ani­

Fiecare participant la concurs trebuie să com unice redacţiei m anele mea, aşa m uncim . Pe răzoare. m ale de m uncă, au fond de bază,

şi pronum ele, profesiunea, adresa şi locul de m uncă. A sta era părerea m ajorităţii. Oar­ avui obştesc. Colectiviştii nu m ai

R eam intim că peniru stim ularea participanţilor ia concurs se acordă g a n-avea ce face. Trebuia să aş­ sini neîncrezători. Arşica' Păcurar a

urm ătoarele p re m ii: tepte^ să le dovedească cu. fapte. Când devenit chiar uha dintre cele m ai
PENTRU REPORTAJE
a v e n it tim p u l în tre ţin e rii cu ltu rilo r, ¦b u n e c o le c liv iste . îm p r e u n ă cu fiica
• I premiu I în valoare de 1.000 lei.
o 2 premii II în valoare de 500 lei fiecare.- , - O arga . a început să a ra te . colectiviş­ ei, nu lipseşte o zi de la grădina co­

• 3 premii III în valoare de 250 lei fiecare. , . t i l o r ce rău, au. fă c u t că nu i-au ac­ lectivei' Legum ele au fost plantate

ceptat propunerea. . in rînduri pentru a se pulea ara cu

® 4 menţiuni în valoare de 100 lei fiecare. , — V e d e ţi? A c u m ar fi m in u n a t să. • p lu g u l, a şa c u m la în c e p u t ¦n-au vru t
PENTRU INFORMAŢII
putem băga plugul. Ne-ar scuti o s ă fa că . T oate 1a cestea
© 2 premii I în valoare de 250 lei fiecare. săptăm înă de lucru... dovadă că colectiva din sini o bună
M iceşii. m er­
• 3 premii II în valoare de 175 lei. fiecare. C olectiviştilor le părea rău că nu Meseria de emailor cere multă pricef>ere şi a- şi Oprea Gheorghiţă, ' este fruntaşă pe uzină. In
tenţie. Echipa de emailori — piîdrat uanele de luna trecută, şi-a depăşit norma cu 20 la sută.
e 4 premii III în valoare de 100 lei fiecare. l-au a sc u lta t. D ar n u -i nim ic. La ci­ g e, tre p ta t, trep ta t, pe calea belşu ­ baie — de la uzina „Victoria’-Călan, compusă IN C LIŞE U : Echipa lui' Mihai Rotaru la
• 5 menţiuni în valoare de. 50 lei fiecare. din Mihai Rotaru, şeţ de echipă, Alexe Todoran
nul ştiu ce au de făcut. gului. R. BUD1N lucru. In medalion, membrii echipei,

'*¦ »-C*>4« tO>« f»» I1 »0*••• I•*»§** <t<i

J