Page 44 - 1958-05
P. 44

Pag 2                                                                                           T)ROMUL SOCi!A U S MU LU)                                                                                                                                                                                           Nr. ír 60

               /  Bmffi3Mg3atu? icam a. 4                                      arjgg'. o ?                                                          •ta3CLS9B!l8099BSHDi                                                                                                                                                    naasas/

                                                                                                               i dale In l i f i a r i m folosirea                                                                                                               iii

                                                                                                                                                    SO LARE                                                                institutul de geofizică al Aca­ baterie piezoeleotrică; undele

                                                                                                                   In Uniunea So-vietică -se des­                                                                          demiei de Ştiinţe a R. Ceho­          se transformă în vibraţii electri­
                                                                                                               făşoară importante lucrări prac­     ta razele solare asupra unui ca­ slovace a realizat o instalaţie care                                        ce, care sînt apoi înregistrate pe
                                                                                                                tice şi de cercetări în domeniul    zan de abur, montat pe un turn permite studierea în laborator a                                              ecranul oscilografului. Se mă­
                                                                                                                folosirii mergiei termice a ra­     înalt de 40 metri.                                                                                           soară durata trecerii undelor
                                                                                                               zelor solare. Oamenii de ştiinţă                                                                            vitezei de propagare a undelor        ultrasoni'ce prin rocă şi pot; ivit
                                                                                                               sovietici au elaborat proiectul      în prezent în Uniunea Sovi-j seismice prin roci şi a schim­                                                  valorilor obţinute se calculează
                                                                                                               celei mai mari centrale electrice    etică funcţionează încălzitoare bărilor c-are se produc dacă a-                                              cu uşurinţă viteza de propagare
                                                                                                               solare din lume care se va con­      solare plane care ocupă o supra­ ceste unde străbat diferite medii-                                          a undelor seismice. Aparatul
                                                                                                               strui în valea Aranat din Arme­      faţă de peste 10-000 m2. In Cri- Pînă îm prezent în aceste sco­
                                                                                                               nia. Ea va produce anual 2,5 mi­     meea se construieşte o mare in­ puri se recurgea la înregistrări­                                            poate fi de asemenea folosit
                                                                                                               lioane Kwh energie electrică şi      stalaţie solară plană pentru în­ le seismografului efectuate cu o-
                                                                                                               20 de !mii tone de abur. Un nu­      călzirea apei. O regiune propice ’ cazia cutremurelor sau a trage­                                           pentru prospectarea substanţelor
                                                                                                               măr de 1300 de -oglinzi insta­       din punct de vedere geografic rilor de artilerie — la mari dis­
                                                                                                               late pe nişte cărucioare speciale                                                                                                                 minerale utile.
                                                                                                               se vor deplasa automat pe 23
                                                                                                               de şine aşezate 4n formă de          pentru folosirea energiei razelor tanţe. Recent, Institutul de geo­                                                » P P P ‘P ’ P 'P % - :P - + 'P 4 - P P P P P + « ¦ P P P P P
                                                                                                               cercuri cohcentricfe şi vor reflec-
                                                                                                                                                    solare este RS.S. Moldovenească. fizică din 'R. Cehoslovacă a ela­                                           ¦          Poale                              Si oare
                                                                                                                SPECTROMETRU                        Aici, instalaţiile pentru folosirea borat o metodă ingenioasă prin                                           ¦O
                                                                                                                                                    energiei solare ar putea să func­ care se poate provoca un fel de
                                                                                                                    INFRAROŞU                       ţioneze 200-300 de zile pe an- cutremur „în miniatură“ ale                                                   ¦* schimbata
                                                                                                                                                    Consiliul de Miniştri al R. S. S. cărui efecte pot fi studiate în
                                                                                                                  Specialiştii ucraineni de ia      Moldoveneşti a adoptat o :hotă- laborator.                                                                   >¦¦¦¦¦<¦>' pâminiffiiai?                                             ¦O
                                                                                                               Institutul de Fizică din Kiev au     rîre care prevede ca în următorii                                                                                                                                                 c-
                                                                                                               creat un s-pectrometru infraroşu     trei ani, în taberele de pionieri,                                       Aparatajul ultrasonic care
                  EXPOZIŢIA INTERNAŢIONALA DE LA BRUXELLES                                                     — aparat care înregistrează mo­                                                                             permite realizarea acestor expe­
                  IN FOTO : Vedere din avion a Atomium-ului-                                                   dificările de tempei atură de mă­    în cantonamentele de cîmp şi rienţe a fost pus la punct de
                                                                                                               rimea unei milionimi de grad.
                                                                                                               Deşi este extrem de sensibil, -a-    la fermele zootehnice să se mon­ către oamenii de ştiinţă ceho­                                              ¦¦ Uhii oameni de ştiinţă
                                                                                                               paratul poate funcţiona într-o
                                                                                                               încăpere în care temperatura         teze 130 de instalaţii pentru fo­ slovaci. K. Klina, L. W'aniek :şi                                          ¦¦P        consideră că     aătudlul nivel
                                                                                                                                                                                                                                                                             al ştiinţei şi  ’tehnicii permi­
In prezent la Bruxelles s-a                                              acesta cu pavilioane impozan­         oscilează intre 15—30°C.             losirea energiei solare. In viitor Z- Preş.
                                                                                                                  Spectrometrul infraroşu este
deschis prima expoziţie uni­                                             te .                                                                       aceste instalaţii vor putea fi fo­                                       Cu ajutorul unor cristale pie-      '¦*¦O¦a«¦  te topirea gheţarilor de la
                                                                                                               destinat determinării conţinutu­     losite în întreprinderile industriei                                   zoelectrice Oscilaţiile electrice se             Polul Nord, astfel incit in
versală de după cel de-al doi­                                                 Pe teritoriul expoziţiei sini.                                       alimentare uşoare.                                                     transformă în unde uitrasonic'e,      P          Siberia sau in Alăska, cu
                                                                                                               lui de ulei sau parafină din pro­                                                                           a căror propagare prin roci este                 clima lor aspră, să se poa­
lea război mondial şi deci cea fericelor, pe patru linii de na­ deschise, printre altele, Palatul                                                      Recent, în R- S. S. Moldove­                                                                                         -tă cultiva flaute subtropi­
de-a 30-a expoziţie universală. vigaţie aeriană, cu o capacita­ Ospitalităţii, Palatul Recepţii­               dusele petrolifere. Partea lui                                                                              guvernată de aceleaşi legi ca
De la prima expoziţie univer­ te de transport de cîte 7.000 pa­ lor, Palatul Artelor, Palatul
sală de la Londra şi p'ină la a- sageri pe oră.                                                                principală o constituie un recep­    nească a avut loc o conferinţă şi a undelor seismice. Undele                                                 *PP¦       cale.    dintre                    autorii  unui
                                                                                                               tor ultrasensibil al razelor infra-                                                                                                                             Unul
                                                                         „Auditorium”, Palatul Ştiinţei                                             consacrată problemelor folosirii ultrasonore sînt însă cu mult
                                                                                                               roşii termice invizibile- Razele                                                                                                                  * astfel de proiect este ing.
ceastă expoziţie a coexistenţei Expoziţia se întinde pe o su­ etc. Purtînd deviza „De Ia elec­                 provenite dintr-o sursă specială     energiei -solare în economia na­ mai scurte decît cele seismice                                              ¦PPPP6P’ePfieoCctetrurcaBetoetărtirisimolevp
                                                                                                               sînt îndreptate asupra produse­                                                                                                                                                                 din  Moscova.
paşnice şi a năzuinţei popoare­ prafaţă de 200 hectare, adică tron la fiinţa vie”, Palatul                                                          ţională. Oamenii de ştiinţă au şi de aceea se pretează la expe­                                                                                            şi    calculele
                                                                                                               lor petrolifere cercetate. Acestea                                                                                                                                                              de   mai mulţi
lor spre colaborare, au trecut pe o treime din teritoriul capi­ Ştiinţei — sintetizînd întreaga                absorb căldura razelor invizibile,   preze..1ntat o )serie de comunicări rienţe model. ;După trecerea lor                                         .¦¦ ani dovedesc că chiar in
nu mai puţin de 107 ani. Dacă talei belgiene. In regiunea nor­ gamă a ultimelor descoperiri                    iar receptorul transmite în acest    cu privire la noile tipuri de in­ prin mostra de rocă, unde-U ul­

războiul n-ar fi avut loc, cen­ dică a şoselei care duce spre ştiinţifice — este împărţit în                   timp semnale corespunzătoare         stalaţii solare elaborate de ei. trasonore sînt interceptate de o                                            P viitorul apropiat omenirea
                                                                                                               unui dispozitiv de evaluare.
tenarul expoziţiilor universale Anvers, pe teritoriul a două patru secţii: Atomul (fizica a-                                                                                       -©e-                                                                                     va putea încălzi in mod
                                                                                                                  Pe baza indicaţiilor Iul se de­
trebuia să fie aniversat în mari parcuri — Heysel şi Lae- tomică)' Molecula (chimia);                          termină procentul conţinutului       Laminate din metal lichid                                                                                    :<pop¦ppi  simţitor regiunile nordice
1951.                                                                                                          de ulei sau parafină în produ ele                                                                                                                 ¦p>        ale pănithtului. Pentru a-
                                    ken — s-au construit pavilioa­ Cristal, (fizica solidelor): Ce­            petrolifere.                                                                                                                                                 ceasta va fi necesar ca
                                                                                                                                                                                                                                                                            strîmtoarea Bering să fie
Expoziţia universală de la nele naţionale a aproape 50 lula vie (biologia). Din punct                             Analiza efectuată cu ajutorul        Experienţele au arătat cJ se                                        topită în furnale se varsă direct                stăvilită de un baraj. Acest
                                                                                                               noului aparat durează numai 90       pot obţîne table tominate nu nu­                                       din oale în laminor. Aici, prin-                 baraj care se va întinde pe
U uxelles este deschisă intre 17 state şi a opt organizaţii inter­ de vedere tehnic, energia ato­                                                   mai direct din tontă lichidă, ci                                       tr-un răci tor special, -ea ajunge
                                                                                                               minute, în loc de cinei-şase ore     şi din oţel lichid. Tabla de oţel                                      între cilindri, care sînt răciţi în
aprilie şi 19 octombrie. Prin naţionale. In timp ce in 1935 mică, simbolizată de turnul                        cît au -fost necesare pînă în pre­                                                                          interior cu ajutorul apei. Sub                   o distanţă de peste 70 km.
                                                                                                               zent.                                produsă pe această cale co'-'ă                                         cilindri metalul lichid cristali­
expoziţie trec zilnic 200.000 vi­ expoziţia universală de la Bru­ „Atoniium” constituie centrul                                                     cu 15-20 la sută mai ieftin rie-                                                                                        de Ia Ciucobka şi. pînă la
                                                                                                                                                    cît atunci cînd este ,p.adusă din                                      zează repede şi în fîşie continuă
zitatori, iar in zilele de vîrf xelles a fost vizitată de numai de gravitaţie al expoziţiei.                                                        lingouri-                                                              ajunge printr-uh transportor la                  ţărmul Alaskăi. va împie­
                                                                                                                                                                                                                           foarfecele care Laie fîşta lîn foi
chiar cile 700.000 de vizitatori. 20.000. 000 vizitatori, anul a- In decursul celor şase luni                                                          Noile principii pentru obţine­                                      de dimensiunile necesare.                        dica curenţii reci di Ocea­
                                                                                                                                                    rea tablei de oţel au fost elabo­
I n .interiorul expoziţiei propriu cesta Bruxellesul va trebui să cit va fi deschisă Expoziţia                                                      rate în legătură cu perfecţiona­                                          Prin folosirea acestui proces                 nului. Pacific să se reverse
                                                                                                                                                    rea tehnologiei de fabricaţie a                                        se elimină o serie de operaţii
zise, douăzeci de trenuri auto­ facă faţă in decurs de şase luni universală de la Bruxelles, în                                                     laminatelor în siderurgia sovi­                                        ca.e necesită un mare volum de                   in mările arctice. In urma
                                                                                                                                                    etică. In prezent la întreprinde­                                      muncă, ca de pildă turnarea
motoare parcurg sectoare de unui număr de aproximativ capitala Belgiei vor fi organi­                                                                                                                                      metalului în lîngotiere şi .prelu­               acestui fapt nivelul Ocea­
                                                                                                                                                    rile’ din diferitele regiuni eco­                                      crarea ulterioară a lingourilor
cîte patru km.., cu o viteză ora­ 50.000.000 de oaspeţi. Uniunea zate aproximativ 108 congrese                                                      nomice ále Uniunii Sovietice e-                                        la bluminguri -şi la alte lami­                  nului Îngheţat va descreş­
                                                                                                                                                    xistă 40 de secţii unde tabla se                                       noare de semifabricate-
ră de 20 km. De asemenea, Sovietică şi Statele Unite, ca­ şi conferinţe internaţionale, ca­                                                         fabrică din fontă lichidă. Fonta                                                                                        te, ceea ce va provoca o

                                                                                                                                                                                                                                                                            intensificare a afluxului de

sint puse la dispoziţia vizita­ re nu au participat la expozi­ re vor reuni reprezentanţi ai                                                                                                                                                                                ape calde ale Golfstream-

torilor. 3.600 nacele aeriene ţia universală de la Bruxelles diferitelor domenii de activita­                                                                                                                                                                               ului în regiunile polare. A-

suspendate după sistemul tele­ din 1935, s-au prezentat anul te din toate ţările lumii.                                                                                                                                                                                     semenea unor ţevi de în­

                                                                                                                                                                                                                                                                            călzire cu apă, vinele Goif-

                                                                                                                                                                                                                                                                            stream-ului vor încălzi S i­

                                                                                                                                                                                                                                                                            beria şi Alaska, vor topi

Automatizarea producţiei                                                    Problema principală asupra         rea evoluţiei lor şi la efectua­     nova, candidată în ştiinţe chi­                                           In colaborare cu Universita­                  gheţurile Arcticii. Tempe­
                                                                         căreia lucrează colaboratorii ex­     rea unor experienţe de laborator     mice, a .precizat dozarea sub­                                         tea din Moscova şi cu Institu­                   ratura medie anuală la Po­
                  cuptoarelor Martin                                     pediţiei de mare altitudine, or­      in ce priveşte disiparea si depu­    stanţelor cristalizate folosite la                                     tul de Geografie al Academiei                    lul Nord va creşte cu 33
                                                                         ganizată de Institutul de geofi­      nerea ceţurilor artificiale. In a-   acţionarea asupra norilor sub-                                         de Ştiinţe a U.R.S.S., membrii                   grade, iar pe insulele No-
   La uzina ele aparate de con­        Aparatul introduce corective      zică aplicată, sub conducerea lui     ceastă cameră se controlează         răciţi.                                                                expediţiei cercetează însuşirile                  vosibirsk ea va ajunge la
trol şi măsurat din Harkov a        în legătură cu particularităţile     E. Fiodorov, membru corespon­         noile subsiariţe şi metode pentru                                                                           fizice ale zăpezii, ale învelişului
fost realizat un nou aparat e-      individuale ale fiecărui cuptor      dent al Academiei de Ştiinţe a        acţionarea pe caic artiftoniă a-        In 1956 şi 1957 au fost efec­                                       de zăpadă şi de gheaţă de pe                     plus 5 grade.
lectronic pentru stabilirea şi di­  si în funcţie de puterea calorică    U.R.S.S., constă in cercetarea        s-upra norilor.                      tuate primele experienţe de ac­                                        Elbrus. Materialele rezultate din                   Aceasta va permite ca
rijarea automată a regimului cel    a combustibilului cu care este       procesului de formare şi evolu­                                            ţionare asupra norilor Cumulus                                         aceste cercetări vor folosi între
mai economic de alimentare a        alimentat cuptorul.                  ţie a norilor şi oeţurflor, in sco­                                                                                                               altele şi la elaborarea măsurilor                tundra, care ocupă o supra-,
cuptoarelor Martin cu combusti­                                          pul de a acţiona asupra lor pe        O GO OO GO 0 0 OO OO OO GO OO GO OG OO C;G OO OO OO QO OO OO OO OO 0 0 OO OO 0 0 OO OG GO CC O 0 0 0 0 T O  de combatere a viscolelor de ză­                 faţă de 300.000.000 ha. să
bil gazos, aer şi oxigen. Apara­       După cum au arătat încercă­       cale artificială. Se efectuează                                                                                                                   padă şi a inzăpezirii liniilor-de
tul este prelvăzut cu un dispo­     rile, datorită noului aparat se      experienţe de disipare a ceţuri-      Ö8                                                                                                          cale ferată.                                     se transforme in păşuni bo­
zitiv „de memorare“, care în­       realizează o scădere de 3-5 la       lor şi de acţionare asiipra nori­     Cercetări asupra norilorg —                                                                                                                                  gate şi în cîmpii roditoare.
registrează regimul optim pen­      sută a consumului de combusti­       lor Cumwlus pentru a slăbi şi         ------- — -  ______                                                 8                                         Grupul de cercetători de sub                   Cursurile de apă cu un
tru partea stingă şi cea dreaptă    bil, se scurtează considerabil                                                                                                                 88                                      conducerea prof. Tuşinski a ob­                  mare debit din Siberia, A-
a cuptorului. Acdasta îmbunătă­     durata şarjei, se uşurează mun­      a preveni grindina.                                                                                                                               ţinut date interesante cu privire                laska şi Canada vor deveni-
ţeşte funcţionarea lui atunci cînd  ca oţel arilor- La fiecare cuptor                                          9 0000 cO OO OO OO OO                                                                                       ia caracterul glaciaţiei Elbrusu- j              o cale navigabilă perma­
este folosită schimbarea periodi­   Martin se realizează în medie           O mare parte din colaborato­       OO OO OO CO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO CO OO OO OO CO UO o r X) OO OO OO A                            lui şi la viteza de deplasare a
că a direcţiei fluxului gazos.      o economie anuală de peste un        rii ştiinţifici lucrează la obser­                                                                                                                gheţarilor în această regiune.                   nentă.
                                    milion de ruble.                     vatorul de altitudine, „ferşkol”        Cercetările teoretice ale cola­    în scopul slăbirii şi prevenirii                                                                                           Inginerul Piotr Borisov
                                                                         şi la staţiunile aşezate la o         boratorului ştiinţific - şef Levin,  grindinei în valea riului Alazani                                         Materialele culese permit să
Răcirea rapidă a concentratului                                                                                ale lui Litvinov, candidat în        (R.S.S. Gruzină).                                                      se prevadă că vor fi rezolvate şi                consideră că proiectul lui
                                                                         înălţime care variază între 2000      ştiinţe fizico-matematice, şi ale                                                                           alte probleme mai complexe ale                   ar fi in întregime realiza­
       de minereu de fier                                                şi 4000 in. deasupra nivelului        altora au permis să se precize­         Aceste lucrări au fost efec­                                        acţionării asupra stării timpu­                  bil dacă statele interesate
                                                                                                               ze problemele legate de structu­     tuate şi vor continua in colabo­                                       lui, ca de exemplu problema slă­                 ar aloca pentru punerea
   Pentru ca concentratul de mi­ ore. Se intenţionează să se con­        mării.                                ra norilor şi să se dezvolte teo­    rare cu Institutul de Geofizică                                        birii sau a prevenirii grindinei                 lui în practică măcar o
nereu de fier prelucrat în ma­ struiască la combinat zece in­                                                  ria formării grindinei. Inginerul    al Academiei de Ştiinţe a R.S.S.                                                                                        parte din mijloacele pe
                                                                           O mare cameră termică de                                                                                                                        în unele regiuni.                                care le cheltuiesc în pre­
                                                                         presiune, care reprezintă un ci­      şef Ciudaikin a construit nişte      Gruzine.                                                                                                                ozteena.t pentru „războiul re-
                                                                         lindru cu diametrul de 2 m. şi        aparate cu ajutorul cărora se
                                                                         cu înălţimea de 6 m. ajută la
                                                                         crearea de ceţuri artificiale de

şina de aglomerare să fie răcit     stalaţii de răcire- Ele vor fi de­ diferite densităţi, la diferite tem­ cercetează starea norilor în di­
artificial la temperatura nece­     servite de numai opt muncitori. peraturi şi presiuni, la observa- ferite faze de evoluţie. Bălaba-
sară trebuie doar 12 minute.
In condiţiile naturale însă, ră­                                                  ------------------ ®$o©-------------------

cirea necesită cel puţin 24 de      S T A Ţ IU N E
ore.

   Problema răcirii rapide a con­

centratului a fost soluţionată cu

la peste 3.000 metri altitudinesucces la Institutul de proiec­
tări pentru industria oţelului din

Harkov. Aici a fost construită         Pe un platou înalt al munţi­      dierea posibilităţilor de valori­     alte lucrări ştiinţifice. La o al­   .- W V - v /W lW V A 'v /V 'l
o instalaţie specială de forma      lor Tian-Şan la 128 km. sud-vest     ficare a uriaşelor cantităţi de       titudine de 3100-3600 m. înăl-
unui transportor cu plăci, închis   de Frunze se află una dintre         energie ale cursurilor de apă ce      iime, ce se află adesea deasu­       Fabrica de vagoane de cale ferată Papawag de la Wroclaw este una dintre cele mai
ermetic, lung de 40 metri şi lat    cele mai interesante baze ştiin­     izvorăsc de la mari înălţimi, din     pra norilor, a început construi­
de 120 cm. Un strat de o jumă­      ţifice ale Academiei de Ştiinţe      gheţurile Tian-Şan-uiui. S-a cal­     rea unei baze ştiinţifice comple­    mari întreprinderi industriale din ţinuturile de vest ale R. P. Polone. Aci se construiesc va­
tate de metru de aglomerat,         a R. S. S. Kirghize. In căsuţe       culat că resursele hidroenerge­       xe. In laboratoarele şi la insta­
care se mişcă neîntrerupt pe        albe sînt instalate laboratoare      tice ale Kirghiziei sînt egale cu     laţiile sale se vor studia proble­   goane de dormit, locomotive electrice şi yagoane de marfă.
transportor, este răcit de un cu­   dotate cu cea mai modernă apa­       cele ale Angliei, Franţei, Ger­       mele de fizică a atmosferei, ale
rent de aer refulat de ventila­     ratură pentru fizicieni şi geo­      maniei, Italiei şi Elveţiei luate     razelor cosmice, de heliotehnică,    IN FOTO : vagoane-paturi în construcţie.
toare puternice- Aerul, încălzii    grafi.                               laolaltă. Oamenii de ştiinţă so­      radiotehnică, fiziologie de alti­
prin această operaţie, pătrunde                                          vietici studiază posibiliialea        tudine, astrobotanică etc. Parti­                                                                           — '„ /-V s'                                               O.-A/W' 1.'*J*-A.'
                                       Aici, ca şi în regiunile polare,  construirii de-a lungul riului        cularitatea acestei staţiuni, con­
într-o ţeava de evacuare.           oamenii de ştiinţă pot studia la     Narin a unui lanţ de 6-7 hidro­       stă in aceea că ea. îşi va desfă­
   Străbătînd întreaga lungime      faţa locului o problemă atît de      centrale cu o putere de 4 mili­       şura activitatea în condiţii cu
                                    interesantă ca aceea a gheţari­      oane kw. Punerea in valoare a         totul noi.. La înălţimile acestea
a transportorului, aglomeratul,     lor. Staţiunea îşi consacră acti­    resurselor energetice ale R.S.S.      masa atmosferei terestre des­
avînd.o temperatură iniţială de     vitatea studierii gheţurilor Tian-   Kirghize va putea asigura, cu
                                    Şan-ului. Lucrările oamenilor        curent electric nu numai. Kir­        creşte cu peste o treime, se in­
900 grade, se răceşte la 100        de ştiinţă fac parte din progra­     ghizia, Kazahstanul, Uzbek’sta­
grade.                              mul Anului Geofizic Internaţio­                                            tensifică simţitor radiaţia solară
                                    nal şi sint strîns legate de pro­    nul, ci şi regiunile limitrofe ale
   Prima instalaţie de tip indus­   blemele ştiinţifice ce se pun azi    Chinei.                               şi acţiunea ionizantă a razelor
trial de acest fel se construieşte  in fala Kirghiziei. Aceste pro­
la combinatul de preparare a        bleme constau în parte în stu-          In creierul munţilor Tian-Şan      cosmice. Observatorul astrono­
minereului din Krivoi Rog şi va
fi pusă în funcţiune anul acesta.                                        vor. începe in curind o serie de      mic al staţiunii va fi instalat la
Productivitatea ei este de 2.650
tone de aglomerat -răcit în 24 de                                                                              o altitudine de 3600 m.
   39   40   41   42   43   44   45   46   47   48   49