Page 45 - 1958-05

N r . 1060 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag' 3

CMMÍiMakBaaBa

V ll^ Y ^ PIE P t t t Ü

-v " .. .. ? % ...

Muncitorii întreprinderii de guri, cu care execută lucrările

explorări Lupeni se străduiesc de primăvară. A. NASTASE

să traducă în fapt lozinca: „Pri­

Multe şi d'eosebite sînt pro­ brii de partid '-asupra feluluidnm s-o ducă la îndeplinire- mul în producţie, primul in I n 1satul Bejan, comitetul de
Tovarăşul Gheorghe Ivanov, sport”. In acest scop s-au orga­ cetăţeni pentru construcţia şco­
blemele de care se ocup'ă perma­ trebuie sa lucreze pentru a atra­ candidat de partid, răspunde de nizat concursuri de tenis de ma­ lii a angajat oameni pentru ă
să, şah şi popice. Primul între face 70.000 bucăţi de cărămizi
nent organizaţiile de 'bază de ge pe muncitorii harnici în rân­ buna activitate a postului ute- clasaţi este Ştefan Wandras, şi pentru a extrage 270 m.c. de
misf de control, maistru furna- piatră. întovărăşirea agricolă
la Combinatul siderurgic Hune­ dul partidului, s-au introdus list Constantin MoiSin, tot can- maistru mecanic, fruntaş in pro-
didat de partid, f-a•c-e parte?-}din ducţie cît şi în sport. „23 August” a donat o supra­
doara, străduindu-se să traducă caiete de sarcini unde se arătă colectivul gazetei de perete, -Mi- faţă de pămînt pe care să se
hai Miilit-aru răspunde de .-acti­ GR. GOAiMŢA ridice şcoala cea nouă.
în fapt indicaţiile Congresului ;cfe sarcină revine fiecărui mern- vitatea colţului roşu, etc. Peri­
odic, birourile organizaţiilor de
al II-lea al P.M.R. cu privire la bru şi candidat de partid, bază analizează cum îşi duc
sarcinile la îndeplinire candida-
creşterea producţiei şi producti­ 5e face un control ope­ ţii de partid. In munca de edu-

vităţii muncii, reducerea preţului rativ şi eficace. Drept urmare a caţie comunistă a candidaţilor Intovărăşiţii din Sălaşu' Su­
de partid, în afară de încadra­ perior, au cumpărat din fondul
de cost şi realizarea de econo­ muncii pdlitice de masă du­ rea lor la diferite forme de î:n- de bază, la preţ redus, o semă­ La şcoala profesională din
văţămînt s-au organizat şi s-au
mii. Membrii de partid din acest să la fiecare loc de muncă nătoare "pentru păioase şi 7 piu- Deva, 24 de elevi au primit in¦
ţinut o serie de conferinţe pe
important centru siderurgic al în parte, se primesc lunar în teme ca : „înaltul titlu de mem­ - Formaţia de fluieraşi a elevilor Şcolii de 7 ani din Jitia, signa de „ucenic fruntaş”. Tot
bru de partid“, „Despre impor­ raionul Sebeş.
ţării, au obţinut lună de lună medie cu 30-35 candidaţi şi tanţa stagiului de candidat“ şi aci s-a iniţiat o întrecere între
_____ ______ :_____________ — --------- —
succese cu care pe bună drepta­ membrii de partid mai mult de altele. clase în vederea ctştigării dra­
Bine au lucrat în domeniul pri­
te se pot mîndri. Mii şi mii de cît în trecut- mirii de noi membrii şi candi­ pelului de „clasă fruntaşă pe
daţi de partid şi organizaţiile
tone de fontă, oţel şi laminate au Se poate spune cu certitudine ani de la isterica adunare şcoală”, M. MQRARID,
de bază de la oţelărie, laminoa­
dat peste plan lună de lună că zi de zi, lună de lună, mun­ re, cocserie şi altele. 'k

muncitorii ce deservesc fur­ citorii şi tehnicienii care deser­ Un exemplu bun de urmat în de pe Cîmpia Libertăţii din Blaj Satul Vica din raionul Ilia
ceea ce priiveşte primirea şi e-
nalele, laminoare le şi oţelăriile vesc furnalele 5 şi 6 au dat ducarea candidaţilor de partid îl este complect cooperativizat. Fa*
constituie iniţiativa organizaţiei
Hunedoarei. peste plan zeci şi sute de tone miliile de ţărani muncitori din

Trebuie subliniat faptul că de fontă. In luna aprilie, ;de pil­ ¦¦¦<* «<>¦¦¦¦¦*¦¦¦«¦* acest sat au intrat cu toată su­

munca politică şi organizatorică dă, muncitorii de la furnalul nr. 6 prafaţa de teren in întovărăşirea

dusă de organ izariile de bază au dat peste plan 1650 tone Se împlinesc 110 ani de la revo- In 8 îilai s-a ţinut la Sibiu o con- totuşi revendicări care au devettit un „1 Mai”.
program pentru mai tîrziu al romî-
pentru depăşirea zilnică a sarci­ de fontă. Asemenea lor, munci­ iuţia din 1848. pe care Marx o ca- ferinţă care a stabilit programul po- nilor ardeleni. Ea a constituit o mă­ 1. DRAGOMIR
reaţă demonstraţie populară pentru
nilor de plan a fost împletită cu torii care deservesc furnalul n-r. racterizează ca cea mai îndrăzneaţă iîtic al adunării din 15 mai. In a- triumful libertăţii naţionale şi socia­ •k
le şi se înscrie în tradiţia revolu­
munca pentru întărirea ’rânduri­ 5 au dat peste plan, numai în mişcare ‘după revoluţia burgheză dinjunul zilei fixate, grupuri neştirbite de ţionară a poporului nostru romîn. Sătenii din Băţălar, raionul
Nădejdile ce au ştrîns pe Cîmpia Li­
lor partidului şi a compoziţiei primele 6 zile aîe acestei luni, Franţa. iobagi au sosit la Blaj unde ei îşi bertăţii zecile de mii de ţărani ro- Hunedoara, au executat prin
mîrii şi maghiari nu s-au împlinit
sale sociale- 138 tone de fontă. Aceste rezul­ Revoluţia burghezo-democratică din închipuiau capătul suferinţelor. So- muncă voluntară un frumos

Incepînd din primele zile ale tate nu sînt întâmplătoare- Ele anill 1848 este asaltul care se dă şu- sesc aici 10.000 de moţi în frunte cu gard în jurul şcolii.

acestui an şi pînă acum, la sînt rodul muncii duse de fiecare bredei orînduiri feuclale. Mişcarea re- Avram Iancu şi Buteanu, grănicerii •k

Combinatul siderurgic Hunedoa­ membru şi candidat de partid în voluţionară din Transilvania nu poa- năsăudeni, negustori şi meseriaşi, oie-

ra s-au primit lunar 50-60 şi parte. Dar munca politică şi or­ te fi înţeleasă fără a ţine seamă de ri din Sibiu, mineri din Apuseni şi j De curînd, şcoala de 7 ani din

chiar mai mulţi candidaţi şi ganizatorică de masă nu s-a de bază de la oţelăriă veche condiţiile specifice în care ea s-a mulţi iobagi din satele ardelene. Par- decît după aprOape un veac de Ia Băcia a primit denumirea de
membri' de partid. In luna a- limitat numai la antrenarea (secretar Adam Toma)- La pro­ revoluţia din 1848, odată cu revo­ „Dr. Petru (8roza”.
priiie bunăoară, ău fost discu­ punerea -biroului organizaţiei de desfăşurat. Aici, mecanismul revolu- ticipă şi iobagi unguri. Sfiit prezenţi luţia socialistă cînd regimul demo­
taţi şi primiţi în rândul candida­ muncitorilor pentru a spori pro­ bază s-a iniţiat în aceaîstă secţie crat popular a dat o justă şi defi­ 1. MARINESGO
ţilor de partid 55 de tovarăşi, ducţia de fontă. Ea a fost îm­ „joia oţelaruluî“. In cadrul aces­ ţiei e complicat de dubiul aspect al Şi inielectualii de peste muriţi: Lau- nitivă rezolvare problemei agrare şi
iar alţi 26 au fost primiţi în tor „joi“, la colţul roşu se ex­ ?
rândul membrilor de partid, in- pletită cu munca de întărire a pun în faţa candidaţilor şi mem­ iuptei : social şi naţional. riaiî, Bălăşescu, C. Romanu, Alecu naţionale în patria noastră.
'dreptîndu-şi atenţia înspre mun­ rândurilor partidului. In primele La şcoala elementară nr. 1
citorii care lucrează nemijlocit 4 luni ale acestui an, spre exem­ brilor de partid conferinţe pe Revoluţia transilvană din 1848, în R,,sso- C‘ Ne«ri altU- ln ajunuI B. BASSA şi la şcoala de 11 ani din Gu-
în producţie, organizaţiile de plu, organizaţiile de bază de !a teme ca : „Creşterea productivi­ ciuda aspectelor sale contradictorii a d unării, Simion Bărnuţiu rosti un gir, numărul abonamentelor la
bază de la C.S.H. au reuşit să aceste furnale au primit 20 de tăţii muncii“. „Evitarea rebutu­ presa de tineret este de 95 la
atragă în rândul candidaţilor de candidaţi şi 8 membri' de p a r­ rilor“, „Disciplina — factor im­ ţintit împreuhă cu revoluţia maghiară discurs în care expuse problema li- sută, faţă de numărul elevilor,
partid muncitori fruntaşi în pro­ tid care şi-au adus din plin a- portant în realizarea sarcinilor
ducţie, care au dovedit prin portul lor la îndeplinirea şi de­ de plan“ şi altele. în privilegiile feudale şi iobăgie. Ea bertăţii naţionale Şi înfiera orînduirea I. SUG1U '
fapte că sînt ataşaţi partidului- păşirea sarcinilor de plan.
- In întregul combinat, 78 la Faptele arătate pîră acum do­ era aşteptată de toate naţionalităţile feudală „robie faraonică, care, cînd \ ¦jir
sută din numărul membrilor şi Iată ce metode de muncă au vedesc că ia combinatul siderur­
candidaţilor de partid fac parte folosit aceste organizaţii de bază gic munca de întărire a rându­ asuprite de regimul habsburgic, duş- se va desfiinţa şi morţii vor striga ¦ PRECIZARE ln comuna Berthelot, 450 de
din rindul muncitorilor direct pentru a obţine asemenea suc­ rilor partidului s-a îmbunătăţit gospodari au contractat cu sta­
productivi. cese. simţitor. Trebuie arătat însă că mânui lor comun, împotriva căruia de bucurie“. * Fotografia publicată în ziarul nostru tul 29.000 kg. de griu şi secară
de ieri, pagina l-a, coloanele (-4 re­ şi 9.600 kg. porumb.
Dacă într-un singur an s-au La propunerea biroului orga­ mai sînt organizaţii de bază ca era hecesară unirea tuturor forţelor. Dar discuţiile politice care au ur- J¦ prezintă corul şi orchestra de balalaici
nizaţiei de bază fiecare membru aceea de ia furnalele 1-4, fabri­ a Şcolii de 7 ani din Dobra. A. MAGBJREANB.
de partid a primit printre altele După izbucnirea revoluţiei ttiaghla- mat au rediis din intransigenţele ¦
sarcina să se ocupe de 1-2 mun­ ca de aglomerare, turnătorie şi
re. guvernul liberal maghiar a res- discursului lui Bărnuţiu şi lucrurile $

. . ....L . $
pins revendicările democratice ale ro- au luat o întorsătură vicleană! î n '¦«
mînilor, hotărînd unirea Transilva- fruntea comitetului revoluţionar au fost ®

niei cu Ungaria, fără consultarea re- aleşi ca preşedinţi episcopii Şaguna ţ

pîezentanţilor romîrii. şi Lemenyi, care au făcut să fie a - »

primit atiţia membri şi candidaţi citori să stea de vorbă cu ei altele care muncesc încă slab. Curentul revoluţiei se îndreaptă doptătă o poziţie antirevoluţionară şi ¦

de partid se poate pune între­ despre politica partidului-, des­ La fabrica de aglomerare se pri­ spre Transilvania adus de revoluţia astfel a biruit convingerea că tie- ¦ţ
barea : ce metode de muncă a pre grija cu care se ocupă par­ mesc în medie pe lună doar 2-3
folosit comitetul de partid şi or­ candidaţi de partid, cu toate maghiară. In această atmosferă se buie afirmată loialitate faţă de îm- *
ganizaţiile de bază pentru obţi­ tidul de ridicarea nivelului de că numărul muncitorilor de aici
nerea acestor rezultate ? Răs- trai material şi cultural al celor este aproape egal cu numărul pregătea adunarea populară de la părat. *
ce muncesc- Exemple care dove­
Blaj. Aici, pe Cîmpia Libertăţii, s-au Intelectualitatea, a cedat înalţilor i

puns'ul la această întrebare mi, desc acest lucru pot fi date mul­ muncitorilor de la furnalele 5 strîns mulţimile de iobagi în suflet clerici, iar poporul se iasă amăgit de Ot
l-a dat tovarăşul Pe'tru Bogdan, te. Toivarăşul Hafla Florian bu­ şi 6 unde se primesc în aceeaşi
secretarul comitetului de partid năoară, maistru la maşina de perioadă de timp 5-6 candidaţi cu nădejdea eliberării din şefbie. A- chemările episcoplior. A doua zi, în o
¦din combinat. turnare, membru de partid, a dunarea trebuia să aibă loc în dumi- 15 mai, revendicările au fost formu- L
avut sarcina de a se ocupa de de partid- nica Tomii, dar guvernul austriac o late sub formă de petiţii şi trimise ţ
— Nu se poate Spune că în Nici în ceea ce priveşte mun­

urmă cu un an noi nu ne ocupam muncitorul loan Mironescu de ca de educare a candidaţilor la interzice ca fiind periculoasă. E a- către împărat. ¦

de întărirea rândurilor partidului. Ia acelaşi loc de muncă, iar această organizaţie lucrurile nu minată astfel, pentru ziua de 15 mai. Adunarea de la Blaj a formulat ¦ . Echipa de dansuri populare a Şcolii de 7 ani din co­

Ne ocupam. Dar aşa, in general. tov. Cavalciuc, cauperist, mem­ stau prea bine. Din această cau­ muna Stremţ, raionul Alba, interpretind dansul popular „Călu­

Chemam pe cei din birourile or­ bru de partid, s-a ocupat de ză unii candidaţi de partid nu şarii”.

ganizaţiilor de bază şi le spu­ tînărul furnalist Dumitru Codea. pot fi primiţi în rândul mem­

neam : aveţi în vedere tovarăşi, Aceşti muncitori şi mulţi alţii, brilor de partid, după expirarea In conducerea cooperativei unităţile cooperativei să-şi facă
loc lipsa de disciplină, să se în­
să primiţi cit mai mulţi mem­ ascultînd sfaturile membrilor de termenului de candidatură, ne-
bri şi candidaţi de partid. Să partid, au fost primiţi la cere­ fiind îndeajuns de bine pregă­ calce regulile de bună deservire

fie cît mai mulţi muncitori- Şi rea lor în rândul candidaţilor de tiţi.
oam eni c in stiţi şi b n n i g o sp o d a ride muncă ce trebuiau 'folosite Trebuie subliniat faptul că nizaţii de bază şi altele ca a- a consumatorilor. Astfel, în une­
cu asta gata. Despre metodele partid. Faptul că biroul acestei orga­ le magazine lipseşte ordinea şi

pentru a obţine rezultatele do­ munca de întărire a rândurilor cestea nu au lucrat cu destul curăţenia, iar anumiţi vînzători

rite nu suflam o vorbă. partidului nu se termină odată spirit de răspundere pentru pri Nu cu mult timp în urmă a aotivitatea vechiului consiliu de alte localităţi pentru a-şi pro şi gestionari nu se poartă cuviin­

Acum procedăm altfel. In cu primirea de candidaţi de par­ mirea şi educarea candidaţilor avut loc adunarea generală a conducere. cura cele necesare. Asemenea cios cu consumatorii, nu prac­
urma îndrumărilor primite din tid. Pe baza unui plan de mun­ de partid s-a răsfrânt negativ în membrilor cooperativei „Munci­ S-a subliniat că un succes în­ fapte au stîmit pe bună drepta­ tică un comerţ civilizat. Au fost
partea comitetului orăşenesc de că întocmit de biroul organiza­ creşterea rândurilor partidului. torul“ din Gă'lain. Cu acest pri­ semnat al cooperativei este de­ te indignarea ţăranilor munci­ şi cazuri cînd unele mâriuri
partid, birourilor organizaţrlor ţiei de bază, se duce o muncă Spre ajutorarea acestor organi­ păşirea planului valoric la des­ tori din Batiz. Mulţi dintre ei
de bază li se arată în mod con­ sistematică de educare a can­ zaţii de bază trebuie să-şi în­ lej s-a făcut un bilanţ al reali­ facere cu peste 2.000.000 lei' au fost delegaţi la adunarea ge­ s-au vîndul pe „s-prînceană“,
cret cum trebuie să ducă mun­ didaţilor de partid Mai întîi 'fie­ drepte mai mult atenţia comite­ zărilor obţinute de cooperativă Cooperativa a reuşit ca în anul nerală şi aceştia nu s-au ferit practică încurajată de însăşi
ca în acest domeniu de .activita­ cărui candidat de partid i se d’i tul de părtid al combinatului. şi au fost scoase la iveală mul­ 1957 să contracteze un volum să-şi spună răspicat cuvîntui cu fostul preşedinte Radu Dăniiă.

te, se fac instructaje cu mem­ o sarcină concretă pe care tre- I. POJOGEANO te din lipsurile manifestate în de produse agricole de 4 ori privire la activitatea vechiului Ţinînd seama de lipsurile
mai mare decît volumul produ­ consiliu de conducere.
semnalate, de comportarea sia-bă
pe care au avut-o în muncă
selor agricole contractate în a- Unii dintre vorbitori, au ară­ membrii vechiului consiliu de
re ură şl dezgust, de care trebuia să darea e aproximativă; dar sensul nul 1950. S-a apreciat însă
se ridă scriş/iind din dinţi, de astă strict¦autentic) „îm i vot lua capuţi- că totuşi volumul produ­ tat că consiliul de conducere a conducere, de activitatea nemul­
luat unele hotărâri bune în ce ţumitoare desfăşurată de acesta,
selor contractate este mic priveşte înbunătăţirea activităţii adunarea generală a cooperato;
dată au apărut ca nişte caraghioşi nerul aici. la „Corvinulb. Ce are a-: faţă de posibilităţi. La coopera­ cooperativei, dar comitetul exe­ rilor a apreciat ca fiind nesa­
simpatici — chit că din Cauza tor se face Capşa din Bucureştii anului 1933,

pierde un miliard şi moare un om ¦— cu restaurantul „Corvtniil" din Hu­ tiva din Călan au fost obţinute cutiv nu ,s-a preocupat de în­ tisfăcătoare activitatea vechiu­

• *R cit nişte „şuietari’• inofensivi, buni nedoara din 1958, * o . taină nedes- realizări însemnate şi la încasa­ deplinirea acestor hotărâri. De lui consiliu de conducere. In
de poker şi snoave -- şi, cam atit. legată. Procedind aşa, n-ar fi de rea părţilor sociale şi-n aUe aci se vede că unii tovarăşi noul consiliu de conducere au

Zeci de mii de spectatori, aţii din Conţinutul personajelor a fost sără­ mirare să auzim într-o zi pe Hamlet sectoare de activitate- care au fost aleşi în conducerea fost aleşi cooperatori care au
Precizez de la bun început că mo­ cit peste măsură In loc de gheare şi adresindu-se Gertrudei în loc de Membrii cooperativei, partici­ cooperativei nu au înţeles să se dovedit interes faţă de bunul

Valea Jiului cit şi din oraşele regiu­ dul în care a fost conceput specta­ benin, nu s-au văzut debit runiegu- „Alamă, du-te la mînăstire.“, cu „Ma­ panţi la adunare, au dezvăluit achite cu cinste de sarcinile ce mers al coope-rati-vei, oameni

nii noastre sau din ţară, au aplau­ colul, cum a joşi interpretat la. pre­ ‘ şuri. bllţii Şacalii s-im metamorfo­ mă, du-'te la piaţă I ?". cu curaj lipsurile din activitatea Ii s-au încredinţat- Pentru a- cinstiţi şi buni gospodari-
dai de nenumărate ori colectivul Tea­ mieră şi după aceea, sădeşte semne zai pe neaşteptate ln căţeluşi, cooperativei. Ei au arătat că ceastă inactivitate au fost traşi
trului de stat din Petroşani. în cei care oferă garanţia unei îndrumări & surpriză de aliă natiiiă este in Nici decorurile şi nici- costumaţia tov. I. Şinca care a răspuns de aspru Ia răspundere de adunarea Nou] .consiliu de conducere va
10 ani de existenţă. Cu o bună iti- iniţiale juste din partea regiei. Dar legătură cu textul comediei. Se ştie nu sprijină spectacolul. Nu pledăm problema contractărilor în ca­ generală. trebui să tragă învăţăminte se­
diumare, cu un mănunchi de actori- ce fOlos, în bună măsură acestea s-ău că textul udei lucrări dramatice M a ­ pentru un decor naturalist, migălos, dru] cooperativei nu a muncit rioase din lipsurile vechiului
de talent, cu un repertoriu variat, în pierdut pe undeva de data aceasta, in care fiecare frunză să fie la docili cu destulă răspundere şi con­ Lipsa de . preocupare faţă de consiliu, să lupte pentru a slîr-
cadrul căruia preocuparea pentru pe drumul de la Petroşani... la Hu­ tă acceptat şi intrat in lucru, debitie ei şi fiecare carte din bibliotecă să ştiinciozitate. S-a preocupat slab bunul mers al activităţii coope­ pi din rădăcini aceste lipsuri şi
prezentarea pieselor originale' se cere nedoara. pentru actor literă de lege. Colabo­ fie carte adevărată. Dar cînd într-o de îndrumarea filialelor şi a rativei manifestată de fos-.ui pentru a ridica activitatea şi
reliefată, Teatrul de stai din Petro­ rările actori-aiitor det/iri, ipso-faVt©, casă de ministru din 1933, fotoliile consiliilor săteşt1 şi ca urmate, consiliu de conducere şi mai a- prestigiul cooperativei lă un
şani, şi-a ciştigat dreptul la recu­ Piesa „Afaceriştii” de Tudor Şoi- sînt roase şi scîrţîie, mirosind a să­
noştinţa noastră prin calitatea spec­ răcie lucie, cînd pianul se cunoaşte s-au obţinut rezultate slabe la les slabul control exercitat, au nivel tot mai înalt.
tacolelor şi prin frumoasa lui ţinută de la o poştă că e din lemn de sal­ contractări în acest an. Condu­
artistică. cie, cînd senatorii şi miniştrii umblă cerea cooperativei a t ost critica creat condiţii favorabile ca la I. CRAŞCA
in haine necălcate şi cu pantofii ne­ tă aspru şi pentru faptul că-n
Dar, dacă colectivul Teatrului din NOTE DE SPECTATO R făcuţi — spectatorul este in dreptul anul trecut a ţinut risipite prin-
Petroşani s-a bucurai de succese şi „ • j unui | său absolui de a cădea pe gînduri. tr-o curte mii de kilograme de
aplauze, la Deva, Alba lulia şi în. îngrăşăminte chimice în loc ca
Celelalte oraşe, dacă ţinuta colectivu­ mani, ’este o satiră .la adresa politi­ excluse. In această ordine de idei. e Nu ijuiem fi decît de acord cu acestea să fie vîndute ţăranilor FABRICA „SOLOMIT“ - TULCEA
lui artistic al acestui teatru a fost cianismului burghez, a trăgătorilor drept, nil putem da decît un singur faptul că Ana Coida arc graţie şi sen­ muncitori care le solicitau şi-n
aşa după cum am spus, cel .mai ade-, de sfori, a guvernanţilor din trecut, exemplu. Dar credem că e suficient. sibilitate, că Gigi lordănescu e un primul rînd acelora care au în­ vinde unităţilor din sectorul socialist, fără repartiţii:
sea impecabilă, apoi in turneul ln- corupţi şi venali. Pornind. de la meşter iscusit şi plin de vervă, că cheiat contracte pentru iţvrarea
, treprins recent la Hunedoara cu pie­ scandaloasa şi celebra „Afacere Sko­ Intr-unui din tablouri senatorul Fe- Dem. Columbeanu, inlr-an rol episo­ de produse agricole- de 3,5 cm. grosime, tip A CU sîrmâ mată Iei 4 m.p
sa lui Tudor ŞoimarU „Afaceriştii”, da” autorul aduce irl scenă o gale­ neşan — interpretat de Gigi lordă- dic este — cum se spune — „de-a-
, el nu s-a menţinut la aceeaşi înăl­ rie de tipuri hîde — miniştri, sena­ nescu — în perspectiva de a pleca Mulţi dintre vorbitori au cri­ » 5 11 11 11 A 11 11 11 „ 5 m.p.
ţime. Şi de aceea se impun unele tori, gazetari — ale căror interese la Viena, 'exprimă faţă de vechiul colo”, că Eugen Stoiceanu aré“ mo­ ticat conducerea cooperativei V 3,5 » 11 »¦ A 11 11 galv. „ 5 m.p-
par că se biocnesc, d a r: în fapt sej săif amic; ministrul justiţiei, Ilieşu, pentru că a manifestat neglijen­ 11 îl A li 11 galv. „ 6 m,p.
constaturi in legătură cu respectul confundă. Şperţtil, mila, ¦cîştigul ne­ satisfacţia de a revedea locurile un­ mente convingătoare, iar Tudor Bra­ 5 11 11 11 B 11 11 mată „ 5,62 m.p.
actoruliii faţă de conţinutul operei muncit, jaful ca-n codru, căpătuiala de işi petrecuseră aşa-zisa studen­ ţă în ce priveşte buna deservire
Uşoară, iată ce-i uneşte pe toţi. 1'A- ţie. Or, plecarea sa fiind doar o ma­ vea ? un ador talentat, cu ioate a- 11 5 11 11 11 B 11 11 galv- „ 6,75 m.p.
ceasta a fost intenţia autorului şi aşa nevră de a se îndepărta de primej­ pe care filialele trebuie să o a- 11 5 1»
die, in clipa în care afacerea era ceslta insă, spectacolul dat la Hu­ sigure ţăranilor muncitori. Ma­ De asemenea, întreprinderea mai execută panouri de stufit'

înrămate în lemn, gata pentru montat case prefabricate şi ba-

racamente de şantier cu materialul lemnos din partea clien­

tului, întreprinderea neavînd planificate cantităţi de material

dramatice şi faţă de judecătorul său e cunoscută lucrarea de toţi acei ca­ gata-gaia să capoteze, senatorul se nedoara, de actorii din Petroşani gazinul filialei din Batiz a rost lemnos.

ţinut de exemplu două luni în­ Doritorii se pot adresa Ia sediul întreprinderii din Tulcea
chis şi ca urmare cei peste SCO
suprem „spectatorul”. Iar eu ca re au citit-o. Dar, spectatorilor din bonsolează pină la urmă în loc de na ne-a satisfăcut de data aceasta aş­ ţărani muncitori din sat au fost str. Grădinarilor nr. 5, cu comenzi ferme.
spectator, vreu să-mi spun părerea Hunedoara li s-a oferit o surpriză. „Praterul” Vienei, cu „Capşa" autoh­ nevoiţi să bată drumurile prin Pentru orice alte relaţii, solicitanţii se pot
in aceas'ă privinţă. „!'A fa ceriştiica re trebuiau să inspi- tonă. Insă actorul, s-a pronunţat (re- teptările adresa între-1
>prinderii.
v'V" E. MIRCEA